604 matches
-
este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție. Faptul că la prima Cameră propunerea legislativă a fost supusă votului final, dar nu a fost întrunită majoritatea necesară adoptării unei legi organice nu poate conduce la concluzia încălcării principiului bicameralismului, ipoteza din speță fiind echivalentă, din punctul de vedere al finalității respectării principiului bicameralismului, cu cea în care Camera de reflecție respinge, prin vot, propunerea legislativă, iar Camera decizională o adoptă cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
Cameră propunerea legislativă a fost supusă votului final, dar nu a fost întrunită majoritatea necesară adoptării unei legi organice nu poate conduce la concluzia încălcării principiului bicameralismului, ipoteza din speță fiind echivalentă, din punctul de vedere al finalității respectării principiului bicameralismului, cu cea în care Camera de reflecție respinge, prin vot, propunerea legislativă, iar Camera decizională o adoptă cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție, în sensul că votul final acordat a întrunit majoritatea necesară pentru adoptarea legilor organice
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
respingere de către prima Cameră sesizată, propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv. ... 58. În concluzie, Curtea constată că nu a avut loc o încălcare a ordinii de sesizare a celor două Camere și nici a principiului bicameralismului, astfel că în procedura de adoptare a legii au fost respectate prevederile art. 61 alin. (2) din Constituție, cu referire la art. 75 alin. (1) și (3)-(5), prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. ... 59
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
să se pronunțe în procedură de urgență asupra textelor nou-introduse și adoptate de plenul Camerei Deputaților, nu este de natură să acopere acest viciu de constituționalitate, reînvestirea Senatului având, în cauză, rolul de a înlătura problemele legate de principiul bicameralismului, fără a-i conferi acestuia și rol de Cameră decizională. Prin urmare, se apreciază că au fost nesocotite criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și ordinea de sesizare a acestora, ceea ce încalcă art. 73 alin. (3
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
S-a mai arătat, prin aceeași decizie, că instituția întoarcerii legii acționează ca un regulator de competență, în sensul protejării Camerei cu competență decizională definitivă, stabilită conform art. 75 alin. (1) din Constituție, având o strânsă conexiune și cu principiul bicameralismului, deoarece doar în privința unei prevederi asupra căreia a doua Cameră intervine se poate pune atât problema respectării principiului bicameralismului, cât și a întoarcerii legii, în funcție de menținerea sau nu a competenței sale decizionale definitive în raport cu obiectul
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
Camerei cu competență decizională definitivă, stabilită conform art. 75 alin. (1) din Constituție, având o strânsă conexiune și cu principiul bicameralismului, deoarece doar în privința unei prevederi asupra căreia a doua Cameră intervine se poate pune atât problema respectării principiului bicameralismului, cât și a întoarcerii legii, în funcție de menținerea sau nu a competenței sale decizionale definitive în raport cu obiectul de reglementare al prevederii în cauză [a se vedea Decizia nr. 235 din 2 iunie 2020, precitată, paragraful 61, precum
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. ... 28. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile Legii nr. 255/2004 încalcă prevederile constituționale privind statul de drept, principiul legalității, principiul bicameralismului și sesizarea Camerelor Parlamentului, întrucât Camera decizională a introdus noi prevederi în ultimele articole ale legii, fără ca legea să fie retrimisă la prima Cameră sesizată. De asemenea, susține că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 încalcă
DECIZIA nr. 137 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274200]
-
ani sau cu amendă. “ ... 35. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor Legii nr. 255/2004, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul bicameralismului și ale art. 75 alin. (4) privind sesizarea Camerelor Parlamentului. În ceea ce privește dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept
DECIZIA nr. 137 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274200]
-
fost justificată în cuprinsul notei de fundamentare, unde se arată riscul declanșării procedurii de infringement împotriva României pe fondul unor incompatibilități ale legislației naționale cu cea europeană în domeniul de referință. În aceste condiții a fost adoptată, cu respectarea principiului bicameralismului, Legea nr. 155/2018, lege cu caracter ordinar. Cu referire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se menționează Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018, prin care Curtea Constituțională, în urma controlului înainte de promulgare al Legii nr. 155/2018, a examinat critici
DECIZIA nr. 164 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272054]
-
al Camerei Deputaților și conținutul normativ al Legii nr. 155/2018 ulterior publicării sale. ... 33. Cu privire la pretinsele diferențe de reglementare în procesul legislativ desfășurat succesiv în cele două Camere ale Parlamentului, Curtea precizează că acestea țin de respectarea principiului bicameralismului, întemeiat pe art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție și consacrat pe calea jurisprudenței constituționale. Or, prin Decizia nr. 51 din 1 februarie 2018, Curtea a constatat respectarea acestui principiu în cadrul primului ciclu legislativ pentru
DECIZIA nr. 164 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272054]
-
de-acolo să trimită încoace torpila constituțională. Și nu una oarecare. Ci, stupoare! parlament unicameral. Să sară peremiștii în aer de indignare, nu alta. (Ei, tobă de carte în materie de istorie strămoșească, marcată, ea, istoria strămoșească, firește, de tradiționalul bicameralism.) Nu și, culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost, ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel transoceanic, lui Băsescu nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei democrații consensualiste. La o rapidă trecere în revistă, din cei zece parametrii analizați de Lijphart, România ar satisface șase cabinete de coaliție, multipartidism, scrutin de tip RP, rigiditate constituțională, control constituțional, bancă centrală independentă și parțial un al șaptelea bicameralism mediu 355. Cu toate acestea, cum o arată raporturile dintre președinte, premier și Parlament, sistemul funcționează mai degrabă ca o democrație majoritaristă, adică o formulă "exclusivă, concurențială și antagonistă, în timp ce modelul consensualist este caracterizat prin inclusivitate, negociere și compromis"356
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
o conducere de tip democratic este un lucru bun (79%), comunismul este ceva negativ (67%), votul uninominal este de preferat (62%), părerile cu privire la numărul de partide sau de camere fiind împărțite (multipartidism 45%, bipartidism 34%, partid unic 10%; unicameralism 41%, bicameralism 43%) (BOP, FSD, mai și octombrie 2005; date la nivel urban). Pentru a testa efectele interesului și cunoștințelor asupra acestor orientări am realizat mai multe modele de regresie multiplă în care variabilele dependente au fost pe rând fiecare dintre acestea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de președintele Bundestag la fiecare cinci ani, pentru a proceda la alegerea președintelui federal. În concluzie, ca și în cazul sistemelor parlamentare analizate anterior, Parlamentul german este format tot din două camera; ca și în cazul Franței este vorba despre bicameralism imperfect, deoarece cele două camere nu au aceleași funcții; atribuțile celor două camere coincid cu cele ale Parlamentului francez, respectiv aprobarea textului definitiv al legilor, decizia finală asupra formării guvernului și a alegerii cancelarului (Bundeta). În schimb Bundesrat este "camera
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Camerei Deputaților la Palatul Montecitorio, este prezidat de președintele camerei 50, în scopul alegerii președintelui, a celor cinci membri ai Curții Constituționale, a unei treimi din membrii Consiliului Superior al Magistraturii etc. Spre deosebire de Franța, sistemul parlamentar italian se caracterizează prin bicameralism perfect: nici o cameră nu deține competențe pe care cealaltă cameră să nu le exercite. În ceea ce privește electoratul activ și pasiv, există diferențe substanțiale între cele două: Camera Deputaților cuprinde 630 deputați aleși de către cetățeni care au împlinit 18 ani, în timp ce eligibili
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Senatului federal. Comisia pentru Afaceri Constituționale a Camerei Deputaților a aprobat textul de bază pentru reforma Constituției. Potrivit acestui text, denumirea Senatului va fi modificată, numindu-se Senatul Federal al republicii. Numărul deputaților se reduce de la 618 la 500. Totodată bicameralismul perfect va fi înlocuit cu o poziție net superioară a Camerei Deputaților, ceea ce va conduce la celeritate în domeniul activității legislative. În istoria Italiei s-a remarcat în anii șaptezeci relația dificilă între partidele politice și democrația parlamentară, pe de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
din 1814, deși succesiv actualizată, dar nici una dintre ele nu deține o Curte Constituțională. Toate au următoarele trei trăsături caracteristice: 1. Tendința de monocameralism: parlamentele sunt monocamerale; în Danemarca monocameralimul a fost introdus prin Constituția din 1953, care a abolit bicameralismul, în timp ce în Norvegia și Islanda Parlamentul, ales în mod unitar, se divide succesiv în două camere (Islanda are Parlamentul cel mai vechi, instituit în anul 1930). Și în Suedia, Riksdag (Parlamentul) a trecut printr-o reformă constituțională în 1969 și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Capitolul 4 Diplomația parlamentară și formele sale de manifestare Noțiune, mod de manifestare și atribuții. Rolul Camerelor superioare, consolidat prin experiența constituțională a statelor europene, este acela de integrare a funcției de reprezentare a parlamentelor. Complexitatea progresivă a societății impune bicameralismul ca un element indispensabil pentru asigurarea unei tot mai eficiente capacități reprezentative și a unui echilibru constant al ciclului politic ce marchează viața și activitatea guvernelor și a majorității care le susțin. Aceste exigențe sunt contrabalansate de necesitatea garantării unor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
culturale și sociale ale fiecărui stat în parte, parlamentele au ajuns să dețină același tip de competențe și să impună, la nivel global, un model parlamentar puternic, eficient, care să se axeze pe valorile democratice. Complexitatea progresivă a societății impune bicameralismul ca un element indispensabil pentru asigurarea unei tot mai eficiente capacități reprezentative și a unui echilibru constant al ciclului politic ce marchează viața și activitatea guvernelor și a majorității care le susțin. Aceste exigențe sunt contrabalansate de necesitatea garantării unor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
161. 40 S.B. Chrimes, op. cit., pp. 10-15; R. M. Punnet, p. 409. 41 V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, op. cit., p. 342. 42 V. Duculescu, C. Călinoiu, G. Duculescu, op. cit., p. 189. 43 În literatura de specialitate se afirmă că bicameralismul francez nu este egalitar, întrucât Adunarea Națională dispune de prerogative de care Senatul nu dispune (V. Duculescu, op. cit., p. 207); Ph. Ardant, op. cit., p. 412. 44 Prima președinție J.S. Bailly datează din 17 iunie 1789; Adunarea a cunoscut până în prezent
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ajuns la concluzia că interdicția prin veto a unei recomandări prezidențiale e cu siguranță ilegală dacă este impusă de numai una din camere, iar dacă vine din partea ambelor camere e, probabil, tot ilegală, întrucît, prin Articolul 1 sînt necesare atît bicameralismul, cît și asentimentul președintelui. Pe scurt, Congresul nu putea elabora legi fără a-i oferi președintelui o cale de a riposta 2244. În vreme ce Comitetul pentru Relații Externe își susținea audierile, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților analiza moțiunea de pe 30
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se întrunesc în ședință comună și decid asupra proiectului de lege ori asupra altor probleme care le sunt date în competență prin Constituție (adoptarea moțiunii de cenzură, acordarea încrederii guvernului, angajarea răspunderii etc.).<footnote Se susține astfel că evocarea principiului bicameralismului în art. 61, alin. 2 din Constituție este neutralizată de modul de distribuire și de exercitare a atribuțiilor între cele două Camere ale parlamentului. footnote> 2) Alegerea Camerelor Potrivit art. 62 din Constituție: 1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
secret poate fi utilizat dacă prin regulament se stabilește o asemenea procedură sau, în cazul în care, la propunerea președintelui de ședință sau a unui grup parlamentar, Camera aprobă această procedură. Dacă regula o constituie ședințele separate, ca efect al bicameralismului, ședințele comune sunt excepții de la regulă. Articolul 65 alin. 2 din Constituție stabilește câteva situații când, în mod obligatoriu, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședință comună. Constituția face, în acest sens, trimitere la: primirea mesajului președintelui României; aprobarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu poate fi întreruptă sau suspendată, ceea ce nu exclude posibilitatea ca parlamentul să-și stabilească ședințele așa cum consideră. De aceea, întreruperea lucrărilor pe o perioadă de timp nu înseamnă că sesiunea a fost întreruptă. Principiul simultaneității decurge din cel al bicameralismului, el se aplică la sesiune, nu la ședință. Consecințele acestui principiu rezidă în: imposibilitatea convocării în sesiune numai a uneia din Camerele parlamentului <footnote O excepție se impune în cazul sesiunii extraordinare convocate la cerere, și anume, convocarea numai a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
se întrunesc în ședință comună și decid asupra proiectului de lege ori asupra altor probleme care le sunt date în competență prin Constituție (adoptarea moțiunii de cenzură, acordarea încrederii guvernului, angajarea răspunderii etc.).<footnote Se susține astfel că evocarea principiului bicameralismului în art. 61, alin. 2 din Constituție este neutralizată de modul de distribuire și de exercitare a atribuțiilor între cele două Camere ale parlamentului. footnote> 2) Alegerea Camerelor Potrivit art. 62 din Constituție: 1) Camera Deputaților și Senatul sunt alese
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]