976 matches
-
paralele - seminarii, workshop-uri și conferințe, ce vor avea loc în diferite locuri din Iași. Lista artiștilor, dintre care trei sunt români și restul străini, va fi definitivată în jurul datei de 1 martie. „Urmărim să creăm, așadar, un public nou pentru Bienală și de aceea ne vom concentra mult și pe latura educativă. Astfel se explică parteneriatul strâns cu Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Astfel se explică parteneriatul strâns cu Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași“, a mai spus Dóra Hegyi. Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm noi un public“. Tranzit.hu Organizația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Aceasta a dat un exemplu de implicare a studenților: unii dintre ei vor încerca „să traducă“ atât conceptul, cât și evenimentele din cadrul Bienalei publicului larg. Matei Bejenaru, inițiatorul Bienalei de Artă Contemporană de la Iași, susține că o parte dintre artiștii Bienalei vor avea interacțiuni în context local și vor face prezentări pentru studenții Facultății de Arte Vizuale din Iași, deoarece „vrem să creăm noi un public“. Tranzit.hu Organizația susținută la nivel european de Erste Bank a decis să se implice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
internațională. Intențiile „Periferic“ au fost să reunească diferite atitudini artistice legate de relația centruperiferie și să provoace o serie de discuții teoretice despre condițiile producției artistice din contexte culturale marginale și întârziate. Din 2001, „Periferic“ s-a transformat într-o bienală internațională de artă. „Periferic 8“ A opta ediție a bienalei este organizată de Asociația Culturală Vector, în colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
legate de relația centruperiferie și să provoace o serie de discuții teoretice despre condițiile producției artistice din contexte culturale marginale și întârziate. Din 2001, „Periferic“ s-a transformat într-o bienală internațională de artă. „Periferic 8“ A opta ediție a bienalei este organizată de Asociația Culturală Vector, în colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și Centru Goethe din Iași, alte asocieri fiind foarte posibile până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Mihai Mălaimare ține să le spună celor prezenți o „frumoasă poveste românească“: în fiecare duminică, tinerii țărani se adună în fața bisericii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, încing hora și își aleg viitoarele soții. Fotografiile expuse în Pavilionul Italiei din Grădinile Bienalei, Pavilion pus la dispoziția României pe toată perioada carnavalului (25 ianuarie - 5 februarieă: peisaje însorite, biserici scăldate în lumină, tinere îmbrăcate în ii, arcași care își întind arcurile spre cer. Eterna și fascinanta și inautentica Românie. Băutură. În Pavilionul Italiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
la o perspectivă care unea cele două viziuni.“ Februarie 2008: Daniel Knorr Knorr este unul dintre cei mai cunoscuți artiști vizuali din spațiul european. Mai puțin cunoscut publicului românesc, el a revenit cu proiecte în ultimii ani: în 2001, la Bienala „Periferic“ de la Iași și la Galeria Nouă, în 2006 la Studioul Protokoll din Cluj. Ultima sa intervenție, în 2007, care a stârnit deja o polemică, a fost în cadrul proiectului Spațiul Public, realizat de Marius Babias în București. Coordonatorul lunii: Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
o echipă de specialiști formată din Mariana Celac, Șerban Sturdza, Ștefan Bortnowski, Iulian Ungureanu, Sebastian Ionescu și Klaus Birthler, a fost desemnat câștigător la concursul organizat de Ministerul Culturii și Cultelor (MCC) pentru a reprezenta România la ediția 2008 a Bienalei de Arhitectură de la Veneția. Potrivit Marianei Celac, unul dintre autorii lucrării, proiectul este unul de expunere, care va avea mai mulți invitați - arhitecți, artiști plastici și meșteri populari - care-și vor prezenta lucrările. „«BOLT» încearcă să arate cum meșteșugurile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cele mai avansate din arhitectura mondială“, a declarat Celac. Potrivit MCC, echipa proiectului „BOLT“ nu a precizat încă bugetul necesar desfășurării lui, însă în bugetul Ministerului este prevăzută o sumă de 600.000 de lei pentru finanțarea participării României la Bienala de la Veneția. Juriul care a desemnat câștigătorii a fost format din: Virgil Nițulescu, secretarul general al MCC - președinte al juriului, Ruxandra Demetrescu, rectorul Universității de Arte Plastice, Ștefan Lungu, președintele Uniunii Arhitecților din România, Iulia Stanciu și Marius Marcu-Lăpădat, comisarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
care a desemnat câștigătorii a fost format din: Virgil Nițulescu, secretarul general al MCC - președinte al juriului, Ruxandra Demetrescu, rectorul Universității de Arte Plastice, Ștefan Lungu, președintele Uniunii Arhitecților din România, Iulia Stanciu și Marius Marcu-Lăpădat, comisarul participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneția. „Arte Marțiale“ cu Matei Bejenaru la ICR Institutul Cultural Român (ICR) va organiza pe 20 mai, o întâlnire inedită cu artistul Matei Bejenaru, în cadrul celei de-a cincia runde a proiectului „Arte Marțiale“. Sub genericul „Crizele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ianuarie 2000, la Muzeul de Artă Modernă din Bronx, New York. Am fost atât de copleșită, încât un capitol din Peripețiile Alisei în Țara NewYorkeză, partea a doua din romanul meu Tricephalos, se referă pe îndelete la această expoziție. Dar la Bienala din 2007 de la Venezia, instalațiile au năpădit cu zădărnicie lumea în chip năpăstuitor estetic. Într-una din săli mi-a atras atenția totuși un Iisus pe rachetă. În 2003, când ajunsesem pentru prima dată la Bienala de Artă de la Venezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
această expoziție. Dar la Bienala din 2007 de la Venezia, instalațiile au năpădit cu zădărnicie lumea în chip năpăstuitor estetic. Într-una din săli mi-a atras atenția totuși un Iisus pe rachetă. În 2003, când ajunsesem pentru prima dată la Bienala de Artă de la Venezia, văzusem, în pavilionul Cehiei, o altă instalație care avusese impact asupra mea: era un Iisus sportiv, la inele, uriaș - de vreo 3 metri înălțime -, îmbrăcat exact ca un sportiv la inele, adică în acel costum alb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lunguiețe, stadioane cu spectatori amatori de fotbal, care huiduiau, aplaudau, înjurau etc. Găselnița era interesantă: Iisus la inele, uriaș, era huiduit sau aplaudat de colericii amatori de fotbal. Era o Golgotă atipică și stranie. Tot în acel an 2003, la Bienală, în pavilionul Australiei, am fost șocată de porcii umanizați creați din ceară de artista plastică Patricia Piccinini (am chiar un album acasă cu respectivii porci umani!). Dar acum, Iisus din 2007 pe rachetă avea alt sens: de fapt, singurul sens
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
porci umani!). Dar acum, Iisus din 2007 pe rachetă avea alt sens: de fapt, singurul sens ingurgitabil era acela că acest Iisus (în ciuda mesajului militant al creatorului său plastic, argentinianul Leon Ferrari) panorama de la înălțimea sa tocmai deșertăciunea estetică a Bienalei, tocmai noncatharsisul ei tendențios...! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Un fotbal adevărat Ținând din copilărie cu Universitatea Craiova, urmăresc cu o anumită detașare convulsiile podiumului autohton, goana disperată după titlu. Prietenii știu de ce. De multă vreme, Craiova nu mai contează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ar fi trucate. Alții jură că zăresc firmituri în jurul botului. Directoarea galeriei ridică din umeri și pretinde că Natividad a fost hrănit de două ori pe zi, dar a „evadat într-o noapte“. Guillermo Vargas ar putea reprezenta Costa Rica la Bienala de Artă Central-Americană din Honduras, care va avea loc în noiembrie anul acesta. Părerile Imaginile care îl înfățișează pe Natividad în spațiul expozițional al galeriei Codice au generat proteste violente. Jaime Sancho (www.ea6gk.org) a inițiat o veritabilă campanie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
care o puteți găsi aici: http://www.petitiononline.com/13031953/petition.html) a fost semnată de peste 1.600.000 de internauți din toată lumea. Inițiatorul ei, Jaime Sancho, îi explică scopul: „În principiu, această petiție cere autorităților din Costa Rica și organizatorilor Bienalei de Artă Central-Americană care va avea loc în Honduras în 2008 să interzică participarea lui Guillermo Vargas la această manifestare. De asemenea, facem un apel la galeriile de artă din întreaga lume, să refuze să expună operele lui Vargas. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
minuțioasă de ceea ce vedeam. O a doua vizită specială și delicioasă am făcut la palazzo-ul Querini-Stampalia, care găzduiește un muzeu privat al artei practicate în lagună, dar care, acum, dăruia și o expoziție concentrată a desenelor lui Omar Galliani (în cadrul Bienalei de Artă, dar ca eveniment colateral), artist plastic italian, care a lucrat mult în China, preluând tehnicile de aici. Habar nu aveam cine era Galliani, dar văzusem afișele prin lagună, iar ceea ce înfățișau ele rămânea imprimat muțește pe retină. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
grafică, instalații, videoart, animație) Curator: Ruxandra Balaci Coorganizator: Claude Allemand-Cosneau L’Enclos du Pantin În paralel, la Institutul francez din București, se află o lucrare a artistei Annette Messager, L’Enclos du Pantin, care a câștigat Leul de Aur la Bienala de la Veneția din 2005. Instalația, un vis freudian cu un pinochio În rol principal, vine direct de la Centrul Pompidou. Poate fi văzută până la finalul lui martie. Șase pentru Walberberg George Onofrei Între 24 și 27 ianuarie, la Akademie Schmöckwitz, În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
studiat la Academia de Arte din München și la Vermont College din Statele Unite ale Americii. Prima expoziție personală o are la München, În 1994. Mai puțin cunoscut publicului românesc, el a revenit cu proiecte În ultimii ani: În 2001, la Bienala „Periferic“ de la Iași și la Galeria Nouă, În 2006 la Studioul Protokoll din Cluj. Ultima sa intervenție, În 2007, care a stârnit deja o polemică, a fost În cadrul proiectului Spațiul Public, realizat de Marius Babias În București. Daniel Knorr reușește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
polemică, a fost În cadrul proiectului Spațiul Public, realizat de Marius Babias În București. Daniel Knorr reușește să facă și prima pagină a ziarelor din România, În 2005, când s-a ocupat de pavilionul României la a 51-a ediție a Bienalei de la Veneția. Propunând un concept-limită, European Influenza, a reușit să enerveze o serie de oameni politici și jurnaliști Încrâncenați. În fond, Knorr a propus ultima fază a artei contemporane, când obiectul a fost Înlocuit cu conceptul, și materialitatea spațială cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
au fost expuși mai departe În context artistic, văzând aici statul ca cel care dă formă lucrării, adică sculptorul. Supraveghere și informație până la un act sinistru de automutilaj și autocenzură. Lucrarea se materializează, Își ia forma dată de spectatorii ei Bienala de la Veneția a stârnit un scandal pornind de la conceptul tău, ultranihilist, dar pragmatic, de pavilion gol, În care nu se reprezintă nimic. Era singura metodă de a atrage atenția asupra României și crizei pe care o resimte? Iar Încep cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
și crizei pe care o resimte? Iar Încep cu un „Nu“ În gură, dar trebuie să zic că am dorit ca pavilionul să reprezinte ceva, și lucrarea a fost reprezentată: European Influenza. M-a interesat să folosesc pavilionul, chiar și Bienala ca un cadru pentru lucrare. Pentru că lucrarea este acum aici când vorbim de ea, la „Suplimentul de cultură“, și exact așa am dorit să iasă și să se materializeze În actul ei de percepție. A apărut acum o carte editată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
că da, era singura metodă la vremea aceea de a dezvălui detaliile unui fenomen de importanță istorică, cum a fost cel al intrării Europei În România. Cum le-ai răspunde celor doi parlamentari români care au criticat conceptul tău la Bienală? Le-aș da o bere pentru că ne-au făcut galerie și i-aș felicita că sunt niște sculptori buni... ei sunt o parte dintre cei care au materializat lucrarea și i-au dat o formă, pentru că la Început era numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Cu simțurile îngândurate Analiză: Bienala de la Veneția 2007: Cătălin Gheorghe Considerat evenimentul total al artei contemporane internaționale, Bienala de la Veneția din vara aceasta a încercat să reconfirme întregirea peisajului lagunar, de un extravagant impact turistic, cu pretențiile de expunere a ceea ce poate fi gustat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]