7,814 matches
-
provocînd cu vestimentația să extravaganța masele cenușii ale comunismului. Un amănunt de istorie literară se cuvine consemnat: citînd articolul de mai jos, eroul, marele romancier din anii cincizeci, care era și directorul unei importante edituri, mi-a rupt, furios, un biet contract de traducere. Menționez această pentru istoria literară. Marele scriitor trăiește în occident. În ultimul său an de președinție, Ion Iliescu l-a invitat să-și revadă țara natală. Între timp, am avut cu Domnia-sa un schimb amabil de
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
segment septentrional al provinciei, ar vrea să facă acest pas. Chiar și cu riscul de a cădea în dizgrație. Dar nu pot din alte motive. Abonamentele pentru revistele din străinătate șunt atat de scumpe, incat aflându-le prețul raman blocați. Bieții profesori ar trebui să se împrumute sau să dea ultimul ban din casă pentru ca să poată cîți un an România literară. Dar majoritatea covârsitoare nici n-are de unde lua acest ban. Că și salariul nu se plătește în grivne, ci se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
preopinenților, nu puteam pretinde a fi mai calificat în a interpreta - nedogmatic - principiile estetice ale realismului socialist decît Sorin Toma, Ștefan Voicu, Nestor Ignat, Traian Selmaru, Ion Mihăileanu. Fără cedări nu putea publică, de altfel, nimeni, nici macar Arghezi, necum un biet ătînăr critică". Deci scrie tot ce i se cere, de la cronici ample la note semnate cu pseudonime, în care era constrîns uneori să formuleze aprecieri pe care nu le împărtășea. Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
asumat riscul artistic de-a o reprezenta. Putea să piardă totul procedând la această schimbare, dar n-a pierdut. Dimpotrivă, teatrul sau a devenit acum un mesaj de care nu se mai poate face abstracție, un mereu posibil eveniment artistic. Bieții cuceritori ai lumii Piesa intitulată Teatru descompus (titlul ei complet este Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi) are în componență monologuri și dialoguri care "se doresc a fi niște elemente de arhitectură textuala pentru un teatru modular." În aceste condiții - explică autorul
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
suprarealism și de postmodernism, minunată artă a cuvîntului revine pe făgașul realismului. Toată lumea aștepta cu sufletul la gură revenirea la normal. Pînă cînd cititorul va mai suportă bătaia de joc a autorului? Se pare că acest calvar s-a încheiat." Biată femeie pentru care lectură e un calvar (cine o fi obligînd-o să se chinuie?) iar ceea ce nu pricepe e, vezi bine, o bătaie de joc, decretează doar realismul "normal". Din nefericire pentru dînsa și din fericire pentru mulți alții, "minunată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
sau va rămâne îndemn, F.M.I. își va deschide pungulița pentru noi, investitorii străini vor mai achiziționa mari și mici industrii, luându-le de pe capul administrației de stat, se vor găsi fonduri pentru spitale, daca nu și pentru medicamente. În sprijinul bietului om va veni, izbăvitor, mărțișorul, vestitorul primăverii. Că în vechile pasteluri ale lui Alecsandri, vom renaște o dată cu natura, nu toți, căci vor rămâne să suspine cu fetele la perete mânioșii care se și vedeau mărșăluind, în afară oricărei primejdii, sub
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
asupra de măsură un fotoliu de academician! Poate chiar cel destinat lui Ceaușescu însuși! însă nici măcar nu asta ar fi problema: la câtă impostură se bulucește în Academie (auzi: Fănuș Neagu, academician! Și încă: Al. Balaci...), ce mai contează un biet popă colaboraționist... Buba e alta: onorul căzut din senin pe preafericita scăfârlie e încă un episod din primejdioasa operație a împingerii Bisericii Ortodoxe Române în prim-planul vieții publice. N-am să obosesc să repet: cu cât rolul bisericii e
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
ăncep să ăntrezăresc cateva trăsături ale chipului meu. Mi se spune ca mi-l voi vedea an ăntregime an ziua cand povestea va fi ăncheiată cu totul. Deocamdată, ea circulă ăntre un povestitor care ăncearcă să o rescrie și o biată femeie care o transformă ăntr-un talmeș-balmeș și pe care nu o mai asculta nimeni". Povestea Zînei, coșmar scăldat ăntr-o sexualitate grea (ăntotdeauna an poveștile orientale izbește această sexualitate densă, ca o descătușare orgiaca ămpinsă dincolo de marginile firii), se ăncheagă ăncet-ăncet
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
a sîngelui care apă nu se face... Tragicele întîmplări avînd drept protagoniști cîțiva curajoși pieriți în chinuri, fără aer, fără apă, în cala navelor sau prin containere, ori părăsiți în voia valurilor și-a curenților, pe întinsul apei, într-o biată "coaja de nucă", pe vreo pluta improvizată, sînt ale noastre, deopotrivă, dureroase la culme, imprescriptibile. Dar sperietura cea mare, pe care o încercăm - și ne încearcă pe toți - ține de "standardele" pe care ei trebuie să le îndeplinească pretutindeni pe
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
de toamnă ("În camera de la etajul trei, noaptea a căzut pe neașteptate, ca un avertisment. Te-ai lipit și mai strâns de Cora. În curând, din minunatul an 1999 nu va mai fi rămas decât un sfert."), eu porneam, cu biată mea Dacia 1301, într-o aventură solitara de-a lungul și de-a lațul Europei, spre a incerca sa recuperez măcar un strop din voiajurile ce-mi fuseseră refuzate timp de o viață. Tematica și atmosfera celor două române sunt
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
mai rău decât Macbeth: "Dă-mi sceptrul și-am să arunc al ănfrătirii dulce lapte-n iad, să spulber pacea lumii, nimicind unirea pe pamant". Se răzgândește, pentru ca, ăn acest moment al luptei, ași poate găsi aliați mimând grijă pentru "biată țară". Oamenii sunt ceea ce aleg ei să fie, indiferent câte vrăjitoare inventează și câte păduri mișcă pentru a pretexta că stau sub semnul necesității. E o vreme a echivocului spune apăsat, poate prea apăsat, Portarul (Eduard Marinescu). "Zgomotul și furia
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
ăn timp ce soțul ei gonește călare pe un drum, iar ilustrul sau vizitator pornește la ultima sa călătorie prin viață, pe alt drum. an câteva ore, Macbeth devine dintr-un nobil care râvnește la tron, cel mai sigur pretendent: "Biată țară" are ritmurile ei, si o câștiga cine stăpânește timpul. Când soarta mă vrea rege, soarta poate să mă ăncunune fără să mă mișc". Dar el se mișcă. Și anca repede. Uciderea lui Duncan are un ritm drăcesc: crimă, sângele
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
nesănătoasă, absurdă...a (499). Pare invidie și este, probabil, dar nu-i numai atât. E.I. se internează ăntr-o clinică, băutor deprimat. De-acolo, ai telefonează: aNu mă mai joacă an Germaniaă etc. ăntr-adevăr, tristă speță, artiștii, fie ei și mari bieți bufoni. an ziua alegerii lui la Academie (an vederea căreia făcuse vizitele de rigoare), Ionesco exclama patetic: ăE pentru totdeauna...a (787). Mai poate să scape, dacă va comite vreo infamie, că generalul Pétain, al consolează Cioran. Ionesco:ăMai șanț
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
evaziunea la scară mare. Vină o poartă, se spunea, eternul "nas", corupt și nesimțit, care a reușit să privatizeze, înaintea F.P.S.-ului, daca nu garnituri întregi, în orice caz, vagoane întregi! Nu știu cum stau lucrurile în realitate, însă nu cred că bieții controlori sunt mai corupți decât șefii lor din fruntea piramidei. Știu doar ce am văzut în cele zece minute în care vreo nouăsprezece-douăzeci de cetățeni s-au perindat prin fața ghișeului și au cumpărat bilete. "Au cumpărat" e un fel de
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
din optzeciști care au intrat în manualele școlare alternative, sînt incriminate pentru "vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți, care sar în apărarea virginității morale a bieților elevi, dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează o falsă pudoare, de care mulți nu sînt foarte mîndri. Mai întîi, pudoarea aceasta nu functioneaza decît atunci cînd operele
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentala a Ministerului Culturii nu mai este decît un fel de școală de retorica unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
nu, megaviloinicilor miliardari? (dar nu mă refer, desigur, la fiii, nepoții, apropiații). Un "medaliat aur", "olimpic", de vreo 16 ani, declara, ca un robot bine ăndoctrinat: "Numai an SUA sunt universități bune, profesori buni. Am să devin profesor la Harvard". Biet anca puber, căruia nu i se răspundea că avusese buni dascăli an țara lui, daca reușise ănaintea celor care trăiesc unde visa el că sunt "bunii profesori" (nu mai discut când vor și pot să fie "buni profesori" cei de pe
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Onedin?!"... Se juca serialul bine cunoscut care a rulat mai bine de doi ani de zile la t.v. La fel ar fi exclamat bătrînă pensionara, probabil, dacă ar fi fost vorba de vreun serial balzacian: "Săracă, verișoară Bette, muri, biată de ea..." sau Eugenie Grandet, ori cine stie mai cine... Nu ar fi, așadar, exclus că în viitorul de care vorbim un regizor extraordinar să ofere planetei noastre evoluata dincolo de limitele ei, poate, ceva care sa oglindească, în felul ei
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
evita ăbulgarizareaă României" ("Dimineață", 68, 1997, 1); "instabilitate, inflație galopanta, ăbulgarizareaă economiei și a nivelului de trai" ("Evenimentul zilei" = EZ 1412, 1997, 3); "criza economică va provoca ăbulgarizareaă României" (EZ 1706, 1998, 1); "în fotbal, ca și-n economie, pe biată Românie o paste pericolul bulgarizării" (ACaț, 37, 1998, 12); "am reușit să evităm ăbulgarizareaă - termen deja perimat, pentru că... vecinii noștri de la sud au depășit cu bine criză" (RL 2559, 1998, 1). Evident, apariția în limbajul internațional a unui asemenea derivat
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
să servească în acest domeniu de învățătură, literatura aceasta nu o cetește nimeni, căci își fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe autorul, din 1934, al Istoriei literaturii române contemporane, în care îi respingea, dur și apăsat, pe Arghezi
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
teoreticianul teoriei originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după aceea, într-un capitol special, ceea ce numește "curentul autohton în faăa romantismului de împrumut". Aici se referă la Heliade Rădulescu, desi crede că "în materie de poezie n-avea Ureche", Costache Negruzzi, Gr.
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
fără teama de ridicol, alte probleme (Cum ar fi "problema scenariului", "problema actorului de film", "problema publicului" ș.a.m.d.). Din caietul program al premierei Faimosul paparazzo (am aflat că ar fi trebuit să se cheme, la un moment dat, Bietul paparazzo, dacă "specialiști occidentali", o comisie consultativă Eureka, n-ar fi opinat că nu merg bine titlurile care cer milă sau plasează produsul într-o poziție de inferioritate sentimentală; noroc că pe vremea Sărmanului Dionis nu era Eureka!), într-un
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
asupra subiectului, chiar dacă povestea se petrece într-o țară din fostul bloc comunist." O fi? Sau o fi o interpretare à la "sufragiu universale"? Singură salvare a titlului ar fi să fie citit în cheie ironică: "faimosul paparazzo" e un biet fotoreporter trimis de șeful ziarului să șpioneze cu sparatul de fotografiat un personaj politic abject și incomod, cu creșteri alarmante în sondaje, în prag de alegeri, și să vină cu imagini compromițătoare ("Îl vreau pe prima pagină cu pupăza de
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se manifestă instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează sînge numai în cea dinții, pîna o face să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama. Un veritabil imperialism
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
pentru că însemnările nu se limitează strict la ședințele duminicale de cenaclu, ci și la vizitele pe care le primea, zilnic, după-amiezele (cîteodată și dimineața), din partea unor condeieri (cei mai multi debutanți) cărora le asculta lecturile cu răbdare îngereasca, chiar dacă, adesea se demonstrau biete avortoane. Ușa casei din strada Cîmpineanu (deocamdată criticul locuia aici) era mereu deschisă și oricine voia trecea fie pentru o convorbire, fie pentru lectură. Cînd oaspeții erau mai de soi (Pompiliu Constantinescu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, Ticu Archip, Jebeleanu, Ion
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]