20,314 matches
-
să sporească încrederea între cele două națiuni vecine era o premisă fără de care nu se putea acționa în direcția realizării Sistemului de la Porțile de Fier și nici în direcția stabilirii unei colaborări fructuoase în alte domenii (economic, prin dezvoltarea schimburilor bilaterale; cultural, diplomația culturală asigurând o mai bună înțelegere a culturii unui popor de către celălalt și contribuind la apropierea dintre ele). Se poate spune că oamenii politici ai acelor momente s-au aflat în față situației fericite de a lăsa istoricilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ostilă a celor două state în perioada 1948-1954; pentru că începând din luna iunie 1956 viziunea liderilor din cele două state era altă. De fapt, tot ceea ce s-a întreprins între cele două state începând cu anul 1956 evidențiază că relațiile bilaterale se bazează pe încredere reciprocă și pe dorința manifestă a ambelor părți de a dezvolta legături pe cât mai multe planuri. Construirea sistemului de la Porțile de Fier este o operă care a solicitat depunerea unui efort comun din partea ambelor state, de pe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe umerii căruia" trecea șoseaua ce asigură legătură directă între cele două națiuni și a cărui "inima" pompă energia necesară industriei, ținând seama că ambele state doreau să pășească pe calea industrializării? Aceste argumente ne ajută să vedem cum colaborarea bilaterală în vederea construirii Sistemului de la Porțile de Fier a constituit o premisă a dezvoltării relațiilor de colaborare viitoare, atât a celor de natură comercială, cât și a celor de natură culturală, toate acestea constituind pași spre "apropierea" pe plan politic între
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Comisia Mixtă româno-iugoslavă (constituită în vederea conducerii și coordonării lucrărilor de amenajare a Dunării din sectorul comun al Porților de Fier), Comisia mixtă hidrotehnica, Comisia mixtă pentru cercetarea și rezolvarea incidentelor de frontieră (care au avut loc în timpul în care relațiile bilaterale erau caracterizate de tensiune), Comisia pentru întreținerea și conservarea semnelor și bornelor de frontieră, și alte comisii, înființate în baza unor acorduri sau convenții comune, care vizau reglementarea diferitelor probleme bilaterale. De asemenea, între RPR și RPFI au fost încheiate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
frontieră (care au avut loc în timpul în care relațiile bilaterale erau caracterizate de tensiune), Comisia pentru întreținerea și conservarea semnelor și bornelor de frontieră, și alte comisii, înființate în baza unor acorduri sau convenții comune, care vizau reglementarea diferitelor probleme bilaterale. De asemenea, între RPR și RPFI au fost încheiate acorduri în mai multe domenii și acestea reglementau schimburi de produse, schimburi culturale, toate cu scopul dezvoltării relațiilor bilaterale pe multiple planuri. Având în vedere cele enumerate mai sus, se poate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în baza unor acorduri sau convenții comune, care vizau reglementarea diferitelor probleme bilaterale. De asemenea, între RPR și RPFI au fost încheiate acorduri în mai multe domenii și acestea reglementau schimburi de produse, schimburi culturale, toate cu scopul dezvoltării relațiilor bilaterale pe multiple planuri. Având în vedere cele enumerate mai sus, se poate vedea cum politică externă a unui stat poate fi influențată în mod fundamental de modul în care acesta reușește să stabilească legături permanente cu celelalte state; și aceste
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în mâini ruse."302 Construit cu ajutor financiar și după model sovietic, barajul de la Aswan are o capacitate de producție de energie electrică de 10 miliarde KW/h. Construcția să a început în 1961, după ce a fost încheiat un acord bilateral cu Sudanul (care și-a câștigat independența în 1956) privind: Împărțirea cantității de apă din lacul ce urma să se creeze ca urmare a construirii barajului, între Egipt și Sudan. Posibilitatea Sudanului de a realiza proiecte în teritoriul său pe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Posibilitatea Sudanului de a realiza proiecte în teritoriul său pe cursul Nilului sau afluenților săi. Plata de despăgubiri, în valoare de 43 milioane USD de către Egipt Sudanului, ca urmare a inundării terenurilor și dislocării populației datorită realizării proiectului. Acest acord bilateral a fost încheiat în 1959 și a dus la instituirea unei Comisii Tehnice Mixte Permanente, însă în el nu se făceau referiri și nu se ținea seama de cererile și interesele celorlalte state riverane. Finalizarea construcției a avut loc în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
and Tito. After that is presented the position taken by Dej în relation to Yugoslavia, with all the consequences following from this attitude. After Stalin's death and Khrushchev's rise to power în Moscow, a new tide appeared în bilateral relations between Bucharest and Belgrade. After the twentieth Communist Party Congress în 1956, Bucharest started a rising position of independence în relation with Moscow and a closer collaboration with Belgrade. The diminishing and even the evaporation of anti-Yugoslavian rhetoric signalled
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
domeniu Întocmește și actualizează Registrul național de evidență a agenților de muncă temporar autorizați. În contextul integrării europene Direcția Generală Politici Forță de Muncă propune și implementează proiecte finanțate din fonduri europene sau din alte surse, precum și proiecte de colaborare bilaterală În domeniile ocupării forței de muncă și formării profesionale și coordonează procesul de monitorizare și evaluare a progreselor Înregistrate În legătură cu angajamentele asumate prin Documentul comun de evaluare a priorităților politicii de ocupare și Programul Național de Reformă. De asemenea, participă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fizice sau juridice din țara noastră, fără autorizație de muncă, următoarele categorii: a) străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă pe teritoriul României; b) străinii al căror acces pe piața națională a muncii este reglementat prin acorduri, convenții sau Înțelegeri bilaterale Încheiate de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenției sau Înțelegerii; c) străinii care au dobândit o formă de protecție În țara noastră; d) străinii care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Înțelegerii; c) străinii care au dobândit o formă de protecție În țara noastră; d) străinii care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar În instituții de profil acreditate din România, În baza unor acorduri bilaterale, sau ca titular al unui drept de ședere pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică și personalul Înalt calificat, În baza ordinului ministrului educației, cercetării și tineretului, precum și străinii care desfășoară activități artistice În instituții de cultură, În baza ordinului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locuri de muncă. Sunt considerate ferme doar ofertele care cuprind elementele minimale stabilite de art. 10 alin. 2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 384/2001. Activitatea de recrutare și plasare a forței de muncă În străinătate prin derularea acordurilor bilaterale se realizează prin: Înregistrarea dosarelor, preselecția, testarea practică și selecția solicitanților de locuri de muncă În străinătate. Cetățenii români, cu domiciliul stabil În Romania, care doresc să obțină un contract de muncă În străinătate ca urmare a aplicării acordurilor bilaterale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
bilaterale se realizează prin: Înregistrarea dosarelor, preselecția, testarea practică și selecția solicitanților de locuri de muncă În străinătate. Cetățenii români, cu domiciliul stabil În Romania, care doresc să obțină un contract de muncă În străinătate ca urmare a aplicării acordurilor bilaterale trebuie să Își Înregistreze dosarul În banca de date a Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă de care aparțin, pentru a putea participa la selecțiile organizate. Dosarele Înregistrate În banca de date rămân În evidența Agențiilor Naționale de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale; 13. elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat; 14. coordonează implementarea programelor de asistență bilaterală, precum și a altor programe de asistență financiară acordate de Uniunea Europeană, În conformitate cu aria de responsabilitate; 15. elaborează, implementează și monitorizează din punct de vedere tehnic proiecte finanțate din fonduri europene sau din alte surse, programe de colaborare internațională, precum și proiecte de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a altor programe de asistență financiară acordate de Uniunea Europeană, În conformitate cu aria de responsabilitate; 15. elaborează, implementează și monitorizează din punct de vedere tehnic proiecte finanțate din fonduri europene sau din alte surse, programe de colaborare internațională, precum și proiecte de colaborare bilaterală pentru domeniul său de activitate; 16. elaborează, actualizează și monitorizează Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă și Strategia pentru formare profesională continuă; 17. analizează, propune modificări și aprobă anual Programul național de ocupare a forței de muncă și Planul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Uniunii Europene; 35. asigură relația cu Organizația Internațională a Muncii, Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu alte organizații internaționale, potrivit domeniului său de competență; 36. negociază și urmărește Încheierea și ratificarea instrumentelor juridice bilaterale, pentru domeniul său de activitate; 37. derulează relații bilaterale cu ministerele și instituțiile cu atribuții În domeniul muncii, familiei și protecției sociale din alte state; 38. reprezintă România, În condițiile legii, la organismele internaționale și la instituțiile europene din domeniul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Muncii, Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cu alte organizații internaționale, potrivit domeniului său de competență; 36. negociază și urmărește Încheierea și ratificarea instrumentelor juridice bilaterale, pentru domeniul său de activitate; 37. derulează relații bilaterale cu ministerele și instituțiile cu atribuții În domeniul muncii, familiei și protecției sociale din alte state; 38. reprezintă România, În condițiile legii, la organismele internaționale și la instituțiile europene din domeniul său de activitate; 39. asigură protecția cetățenilor români care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În statele semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European, cât și În alte state cu care România a Încheiat tratate, acorduri, convenții și Înțelegeri; sprijinirea cetățenilor români În vederea Încadrării În muncă În statele cu care România nu are Încheiate acorduri bilaterale În domeniul forței de muncă. Conform art. 6 din Legea nr. 202/2006, pentru realizarea obiectivelor sale, Agenția Națională are, În principal, următoarele atribuții: a) asigură implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă elaborate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acțiuni similare de identificare a resurselor și elaborare a unor proiecte cu carelocalitățile respective să intre în competiție pentru obținerea unor fonduri. Odată apărute oportunitățile de dezvoltare locală prin proiecte - cu finanțare de la UE, Banca Mondială, fundații locale, donatori internaționali bilaterali etc. -, modalitățile locale de răspuns se multiplică. Unele primării apelează la consultanți independenți 1. Agenții de dezvoltare locală care apar în cadrul procesului de promovare a dezvoltării comunitare din România acoperă o plajă de mare diversitate. La o extremă sunt agenții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
performanța relațiile publice se bazează pe rezultate, iar eficiența lor depinde de activitatea concretă a organizației; prin urmare, demersurile de relații publice nu pot câștiga încrederea publicului pentru o organizație care, prin activitatea ei, dovedește ignorarea interesului public; d. comunicarea bilaterală relațiile publice se bazează pe preluarea informațiilor din mediul în care operează organizația, pe transmiterea de noi informații și pe urmărirea feedback-ului acestora; e. interesul public rațiunea activității de relații publice este "satisfacerea nevoilor publicului, nu obținerea, cu orice
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
unei comportări determinate și Înlăturarea oricărei comportări contrarii. Dreptul atribuind subiectului o facultate de a pretinde sau de a cere, și, prin corelație numai, impune celorlalți o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are nevoie de structuri și articulații speciale, În vreme ce dreptul pozitiv - observă Giorgio del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moralei) devine, așadar unilaterală și se exprimă pe deplin Într-un anume număr de necesități deontologice, fără ca o categorie a permisiunii sau a autorizării să mai existe inclusă În aceasta. A doua formă (a Dreptului) este, În mod opus, net bilaterală și se exprimă În două serii complementare de autorizații și obligații. În virtutea unei structuri logice diferite, Morala consideră și evaluează comportamentul uman din punct de vedere al conștiinței subiectului, adică de dinăuntru, iar ea plasează elementul psihologic al actului În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu alte cuvinte, constrângerea sau, mai exact, posibilitatea unei constrângeri. Violarea unei obligații juridice Înseamnă să faci ceva Împotriva căruia o altă persoană să aibă dreptul de a se opune. Într-adevăr, acesta este sensul „intersubiectivității” (alteritas) cu privire la drept. Caracterul bilateral inerent Dreptului exclude, prin urmare, orice discontinuitate logică, orice separație Între cele elemente opuse și complementare din care se compune. Cel care depășește limitele propriului său drept impietează prin aceasta, În mod obligatoriu, asupra dreptului celuilalt; la rândul său, acest
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În mod constant, un raport transsubiectiv. Ceea ce un subiect poate juridicește, poate și față de alții; facultatea juridică Înseamnă facultatea de a cere de la alții. De aici urmează că, În timp ce valutările morale sunt subiective și unilaterale, valutările juridice sunt obiective și bilaterale, scrie Giorgio del Vecchio. Norma etică, În primul sens, este normă numai pentru subiect, adică perceptul moral indică o directivă numai pentru acela care trebuie să acționeze. Chiar dacă comportarea unui subiect, căruia i se adresează norma, are efect față de alții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]