1,811 matches
-
se admit în continuare ipostazierile masculine și feminine și se face apel la cybercultura destrupării și la transcendentalism cyberspațial simultan cu recursul la obsesia corporalității, inclusiv cibernetizate, la categoriile fizice și psihologice ale sexualității și ale dorinței senzorial-viscerale. Determinismul biologic (binară al genului masculin și feminin pare a fi înlocuit de un nou determinism, unul tehnocultural, care propune apariția unui al treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ajunse dominante ele însele în cadrul cyberfeminismului. Spre deosebire de feminismul digital hard, cyborgic și politic al Donnei Haraway, Sadie Plant (1996, 1997Ă adoptă un cyberfeminism soft, apolitic, preferând să rediscute principiile feministei Irigaray și ale psihanalizei în contextele culturale dominate de codul binar al tehnologiilor cibernetice. Dacă cea dintâi uzează de o ideologie cu rol eliberator prin chestionarea epistemologiei iluministe a dualismelor de gândire, cea de-a doua se limitează la denunțarea cunoașterii unitare a marxismului și a freudismului. Nu dorește a se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
finalizare și practicabilitate. Prin urmare, teoreticiana propune o abordare a mitului politic în cuplare cu practica politică. Din acest punct de vedere, activismul lui Judith Squires se desprinde de apoliticismul Claudiei Springer sau al Sadiei Plant, apoliticism care, păstrând opozițiile binare tradiționale în cadrul analizei modelului de „cyberconștiință”, nu poate produce o ideologie practică a eliberării. Chiar dacă analogia minții umane cu patternul computațional funcționează ca o critică a conștiinței etajate a psihanalizei sau ca o critică a cartezianismului separării trup-minte, femeile puternice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și spre evidențierea modului în care femeile sunt împuternicite în suportul Internetului în viața de zi cu zi (vezi de pildă Wendy Harcourt, 2000, sau Gillian Youngs, 2001Ă. Dacă unele cyberfeministe consideră că în cyberspațiu se manifestă nu doar viziunea binară de tip gender, ci și ostilitatea față de femei, excluderea sau dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmă. Am adăuga și faptul că aceștia gândesc nu doar la altceva, ci și altcumva. Acest altcumva a fost determinat de marile descoperiri științifice ale secolului al XX-lea, care au demonstrat existența unor noi principii ce au răvășit logica binară, permițând consacrarea logicii trinare a terțului inclus care permite existența unui termen T care să fie în același timp și alb și non-alb. Coroborată cu emergența diferitelor niveluri ale realității economice, sociale și politice, precum și cu complexitatea tuturor domeniilor cunoașterii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
grea, / Munții-s frați de vreme rea..."110; Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți vârful în jos, / Să mă urc în vârful tău, / Să-mi văd sătișorul meu, / Să-mi văd casa și copiii / Și a mea gospodărie..."111 Imaginea binară contrastantă descrie cadrul natural ca modus vivendi, vocativul și imperativul adresării construind relația dintre uman și universal: "Hei, săracul codru des, / Că dintr-însul nu mai ies. / M-am băgat de mic copil / Și-am ieșit un om bătrân; M-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântă pentru mine. Pentru mine de-ar cânta, / Ți s-ar scutura frunza, / Ț-ar îmbătrâni fața / Cum o-mbătrânit a mea / De dor și de jale grea..."121 Pentru a îmblânzi povara vieții, comparația cu trăinicia codrului ilustrează, prin intermediul imaginilor binare contrastante, dualitatea trecere / permanență: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca-atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-aș avea doruri prea multe; / Da trăiesc ca plopu-n coastă, / Mi-i dor de dragostea noastră."122
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Că n-am pânze de albit / Și nici vorbe de grăit, / Că pânzele le-am albit / De când noi ne-am despărțit, / Și vorbele le-am uitat / De când, bade, te-am lăsat."175 Paralelismul sinonimic fântână / apă bună / gheață și imaginile binare contrastante "Apă bună nu pot bea / Tulbure-i inima mea" sau " Am auzit o minciună / Că-n Suceava-i apa bună" desemnează trăirile contradictorii ca intermitențe subiective, anulate de liniaritatea inserțiilor explicative: "Am auzit o minciună: / Că-n Suceava-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
narativă, ilustrată de notațiile explicative: "Săracu, norocu meu, / L-o băut boii-n părău, / L-o băut un bou bălan / Noroc pe lume să n-am, / L-o băut un bou urât / Să n-am noroc pe pământ."231 Imaginea binară contrastantă reface legăturile interne dintre om și cosmosul, devenit antropomorf, sub pecetea "norocului": Tremură frunza pe tei, / Tremură și ochii mei; Frunza tremură în vânt, / Ochii mei de dor adânc, / Veștejit ca iarba-n câmp. Tremură frunza pe fag, / S-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule, de tine / Cum de-ți merge-așa de bine / Și nu-mbătrânești ca mine! / Că tu vara înverzești. / Vine toamna-ngălbenești, / Toată iarna odihnești, / Primăvara-ntinerești. Da eu, de-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aș cheltui, / Viața-n loc s-o pot opri, / Și-aș goli chimiru tot, / Numai ca să fiu ce-am fost."238 Interogația retorică transformă confesiunea lirică într-o meditație existențială. Repetiția inițială a vocativului definește firul vieții din perspectiva metaforei binare lume albă / lume neagră. Succesiunea enunțurilor constatative, evocatoare, sugerează cadrajul narativ al exteriorizării lăuntricului: "Lume, lume, lume albă, / Ce te treci așa degrabă, / De ce n-ai îngăduit / Să mă satur de trăit? C-am trecut, lume, prin tine / De nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Se-mbăiară, / Cu bun mir se miruiră, / În dalb veșmânt se primeniră, / Într-un leagăn se urcară, / Sau în slavă se-nălțară, / Sus în slava cerului..."118 Identificarea lui Moș Crăciun cu Isus, "soarele dreptății", se realizează prin utilizarea imaginii binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numai crucea în cap și îndată a cântat cucoșul, ș-a rămas neîmpodobită, de altfel ar fi avut și ea așa pene ca și păunul."265 În ceremonialul nupțial, păunul și păunița sunt prezenți ca element comparativ care resemantizează imaginea binară, devenită complementară prin paralelismul analogic: "Pe deasupra istui sat, / Zarea focului se zărește, / Mândru păun se rotește; / Nu mi-i păun rotilat, / Da-i mirele fermecat / De mireasa din ist sat, / Cu surcele de la lemne, / Cu așchii de la proptele, / Cu sulfină
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vară nu se știe, / Ori că mor, ori că trăiesc, / Ori cu badea mă-ntâlnesc; / De m-oi mai întâlni o dată, / Nu l-oi uita viața toată."297 Uneori, plânsul inimii este preluat de refrenul tematic, oximoronic, care construiește imaginea binară contrastantă: "Foaie verde nucă seacă, / Cântă cucul sus pe cracă. / Mult mi-i drag a-l asculta / Că mi-i ruptă inima; / Mi-i drag a cucului glas / Că mi-i suflețelul ars. Cucule, cântecu tău / Potolește dorul meu.298
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alte substantive, cum ar fi: atitudine transdisciplinară, metodologie transdisciplinară, trăire transdisciplinară etc. 2.1. Definiția transdisciplinarității "Văd în transdisciplinaritate Marea Cotitură a secolului al XXI-lea.." (Michel Camus) Din perspectiva lui Basarab Nicolescu, transdisciplinaritatea este "transgresiunea dualității ce opune cuplurile binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiență (awareness), reducționism-holism, diversitate-unitate. Această dualitate este transgresată de unitatea deschisă care cuprinde și Universul, și ființa umană" (B.N.,1999, p. 66). Referindu-se la etimologia lui trans, autorul descoperă că termenul are aceeași rădăcină cu trei, care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
reprezentările noastre, pur și simplu pentru că organele noastre de simț, precum și instrumentele de măsură sunt limitate). Această zonă de non-rezistență corespunde sacrului (realul învăluit al lui d'Espagnat) (B.N.,1999, p. 64-66). Conceptul de niveluri de Realitate permite depășirea opozițiilor binare (de tipul A sau non-A) în următorul sens: două elemente apar drept contradictorii dacă sunt privite din perspectiva unuia și aceluiași nivel de Realitate (N1). Orice manifestare apare ca o luptă între două elemente contradictorii. În schimb, concilierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ale cunoașterii. Astfel, "suntem întotdeauna obligați să ne referim la sacru în vederea elaborării unui studiu coerent despre Realitate" (B.N., 2002b, p. 44). Într-un univers în care se postulează existența mai multor niveluri de Realitate, nu mai poate funcționa logica binară (aristotelică) de tipul A sau non-A, ci o logică ternară, a terțului inclus, în care există și A, și non-A, și un termen T care este în același timp A și non-A (B.N., 2002b, p. 41). Terțul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
iar cunoașterea era considerată ca elaborare teoretică "obiectivă" despre realitate (obiect). Acest tip de gândire, lipsit de orice experiență interioară, se naște din simplul mecanism asociativ mental. El are la bază o percepție exterioară și funcționează după regulile unei logici binare de tipul adevărat vs. fals. Cunoașterea științifică, teoretică este de acest fel. Ea se bazează pe mental, adică pe o funcționare mecanică și automatizată a creierului. Iar mentalul este cel care diferențiază, care operează fragmentări, care menține ruptura om-natură și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ați fost prezent la congresul care a avut loc în 1951 pe tema Les machines à calculer et la pensée humaine (Mașinile de calcul și gîn-direa umană)? J.S. Nu. Louis Couffignal a fost prezent acolo, francezul care a introdus sistemul binar și care era însărcinat cu fabricarea primei mașini de calcul franceze. Couffignal avea multe calități, dar nu era considerat un personaj central al ciberneticii deoarece nu a fost prospectiv. Era un mate-matician-mecanic, se ocupa de relații cibernetice simple, dar refuza
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
era vorba despre cibernetica în calitate de tehnică, nu de sistem de gîndire. În schema sa, Jacques Sauvan exprimase idei cu mijloacele și reprezentările tehnologice ale epocii. Îmi prezenta un sistem electromecanic. Cultura mea informatică IBM îmi dădea acces la secvențial și binar. Însă, în mașinile mecanografice existau sisteme numerice mai complexe decît cel binar. Eram un pic descumpănit. I-am spus: "Cultura mea cibernetică nu e deloc orientată spre ce vă preocupă, e chiar la antipodul a ceea ce îmi prezentați aici. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
schema sa, Jacques Sauvan exprimase idei cu mijloacele și reprezentările tehnologice ale epocii. Îmi prezenta un sistem electromecanic. Cultura mea informatică IBM îmi dădea acces la secvențial și binar. Însă, în mașinile mecanografice existau sisteme numerice mai complexe decît cel binar. Eram un pic descumpănit. I-am spus: "Cultura mea cibernetică nu e deloc orientată spre ce vă preocupă, e chiar la antipodul a ceea ce îmi prezentați aici. Nu refuz să colaborăm, dar nu știu cum aș putea să vă ajut". Așa ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mare cultură. Sauvan a ajuns probabil la SNECMA în 1966 și a rămas acolo pînă în `70 sau `71. Informatica pe care o practica el era avangarda informaticii. Spre deosebire de informatica epocii, fie-care element de memorie era multidimensional (prin contrast cu binarul de bază) și se explorau memoriile ce cuprindeau aceste elemente grupate în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau pasive. Li se spunea "memorii moarte". În informatica lui Sauvan nu mai existau unități de tratament al informației. Memoria era cea care deve-nea "activă", adică dacă un element de memorie, chiar binar, trecea de la 1 la 0, asta nu însemna că se activa un element din informația de bază, ci că avusese deja loc un tratament al informației înain-te de introducerea în memorie. Altfel spus, în ca-zul unei mașini cu două dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vorba de a găsi, cu ajutorul calculatorului, soluția optimă pentru o problemă. Codarea problemei se face sub formă de șiruri de biți, asociate simultan unor "cromozomi" și unor "indivizi"58. Pentru a determina optimum-ul unei funcții matematice, trebuie găsit un șir binar adaptat și, în acest scop, AG îndeplinesc operațiuni în patru etape, precedate de o fază de inițalizare (programul distribuie la întîmplare secvența binară a unei populații din "indivizi" de N biți). Prima etapă e cea de evaluare: fiecare "individ" (șir
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unor "cromozomi" și unor "indivizi"58. Pentru a determina optimum-ul unei funcții matematice, trebuie găsit un șir binar adaptat și, în acest scop, AG îndeplinesc operațiuni în patru etape, precedate de o fază de inițalizare (programul distribuie la întîmplare secvența binară a unei populații din "indivizi" de N biți). Prima etapă e cea de evaluare: fiecare "individ" (șir de 1 și de 0) este evaluat în funcție de performanța sa în intervalul de soluții ("mediul înconjurător"). Se obține pentru fiecare dintre ei un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]