14,229 matches
-
a ajutat mii de emigranți, Aurel Manolescu, umorist, scriitor și muzician, deportat În Siberia, precum și mulți, mulți alții... sau cine a auzit de alți români de valoare În viață, care au luptat Împotriva comunismului, au ajutat, s-au implicat pentru binele României și au rămas anonimi, ba chiar ținta unor atacuri ale trimișilor celor care manipulează acum România? Trebuie să ne cunoaștem și să știm adevărul despre valorile noastre. Se vor stabili primii cinci români din ambele categorii, pentru a fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o tentativă de a fi după chipul și asemănarea Creatorului, fie negativ, ca o "concurență" la adresa Sa, în regim de hybris. La rândul său, prima ipostază e pasibilă de-o bifurcare, considerând că Demiurgul e în exclusivitate depozitar al principiului binelui sau că include în sine atât binele cât și răul, ultima perspectivă regăsindu-se pe un întins arc al teologiei "creatice", de la Zoroastru la Jacobus Böhme. în marginea unei dialectici imanente subiectului, s-a vorbit de o demonie a creației
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
și asemănarea Creatorului, fie negativ, ca o "concurență" la adresa Sa, în regim de hybris. La rândul său, prima ipostază e pasibilă de-o bifurcare, considerând că Demiurgul e în exclusivitate depozitar al principiului binelui sau că include în sine atât binele cât și răul, ultima perspectivă regăsindu-se pe un întins arc al teologiei "creatice", de la Zoroastru la Jacobus Böhme. în marginea unei dialectici imanente subiectului, s-a vorbit de o demonie a creației artistice. Rodul său cel mai frapant îl
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
studenției, cine-l citea putea veni cu ei la o bere? - era Dimov. în fine, lectură, descoperire, pe urmă întîlnire. "Casa poetului". Sanctuar? Prostii, apartament de bloc, tămîiat cu fum de grătare. Și, "constrînsă/ a împărți cu noi grădina/ la bine și la rău, Marina." Episoade după episoade, scene mici dintr-o realitate paralelă. Una debranșată de la filmele alb-negru pentru toți, visînd color, luîndu-și modernitatea din obiecte (,după-amiaza unui Scaun") și melodia din tautofonii: "ca în Virgiliu. - Beau amar/ și cred
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem sau damnarea eternă. Sau pur și simplu nimicul.
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
sincopat, poate conduce la alcătuirea unei sinteze: efortul cronicarului literar înseamnă tot selecție, drămuire a verdictelor, încadrare în context, rezultatul în timp fiind o construcție unitară, nu un simplu mozaic aleatoriu." (p. 94). Totul e bine când se sfârșește cu bine... Adevărul fiind că sinteza trebuie precedată de analiză. Viziunea de ansamblu presupune o "muncă de teren" susținută, consecventă, o cronică atentă și aplicată a actualității, pentru a reține tocmai neperisabilul estetic și specificitățile artistice ale acesteia. Cum am putea vorbi
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
ficțiune discursiva utilă, devine o piatră de încercare a liberalismului atunci cand ne dam seama că, de fapt, instituirea, consolidarea și prezervarea acestei neutralități, sunt garantate de ieșirea statului din zona neutralității prin selectarea și încurajarea anumitor moduri de a gândi binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers, sugerând
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ancorarea în exegezele produse în ultimele două decenii în spațiul românesc. Primul capitol al volumului este o microistorie pe care, citind-o, ajungi să te miri de cat de prolific a fost spiritul uman în proiectarea de lumi mirifice ale binelui și fericirii. Structura acestei istorii are la bază distincția pe care autoarea o face între utopia pozitivă, utopia negativă și textele de inginerie socială (reformatoare) ale socialiștilor așa-ziși utopici. Utopia este, desigur, o poveste despre o societate "ideală", este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
poveste despre o societate "ideală", este o critică mai mult sau mai putin directă la adresa întocmirilor sociale ale prezentului. Dar cum se realizează această critică? O manieră clasică, din zorii modernității, este aceea în care se imaginează o societate a binelui, dreptății, moralității și fericirii. În contrapondere, există utopii care ne demonstrează cât de urâtă poate fi lumea, dacă în organizarea și conducerea ei ajung să se afirme absurdul, ilogicul, disprețul față de om. Doar două exemple, pentru a ilustra distincția: Utopia
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pp. 5-6). Pornind de la această perspectivă subiectiv-voluntaristă (și nu obiectiv-deterministă!), scopul este acela de a "pune sub lupa" pe "acești indivizi remarcabili [...] ca să vedem cum au acaparat puterea, cum au exercitat-o și ce învățăminte putem trage de aici pentru binele omenirii" (p. 6). La prima vedere, cartea lui Paul Johnson despre Stalin ar putea fi citită în două moduri: pentru a testa validitatea argumentelor pe care le aduce în sprijinul afirmației potrivit căreia "Stalin a fost un monstru, unul dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Mă scuzați... Ah, gata, m-am luminat de parcă am fosfor în loc de creier: e vocea domnului parlamentar Dan Iosif adresându-se reporterilor de televiziune... Mersi, Doamne, că mi-ai luminat mintea. Păi, sigur că e domnu' Dan Iosif - Doamne, dă-i binele lumii, vorba ardeleanului - că era cât pe ce să intre în WC-ul parlamentărițelor din cauză că-l enervaseră reporterii tv. Vă dați seama ce oameni nemiloși sunt și telejurnaliștii ăștia! Bată-i... Mă rog... Da, iubiții miei: sute de nopți nedormite
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
pe care și le-au trâmbițat cu voce sonoră. Domnul Popa cu firea lui caldă, foarte politicos și măsurat la vorbe, dar categoric în fapte, a deschis ușile pe unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie. Nu știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
anilor, m-am comportat că un îndrăgostit, chiar dacă o pasiune mi-a fost învinsă mai târziu de o altă sau de împrejurări. Afirm răspicat, spre deosebire de atâția dezamăgiți, că fiecare din femeile cu care am avut deaface mi-au dorit doar binele și s-au comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pleșu cade din sofism într-o gravă neînțelegere. E drept că Fiul Omului "stă la masă cu vameșii, ia apărarea târfei și promite tâlharului Raiul", dar face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin convertirea lui. "Principiile" decorative ale fariseilor sunt raportate la un principiu mai înalt, asumat până la capăt. Iar păcătoșii se mântuie nu prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi făcut. Tâlharul
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
din locuri dragi și să le pun la presat. Mi-ați scris să vă trimit vești. Ana Blandiana mi-a mai cerut aceasta, după ce i-am trimis un grupaj poematic. Unele întâmplări se repetă... N-am putere să cred în bine... După două săptămâni de la intervenție, primul lucru ce l-am făcut, la întoarcerea din spital, a fost să-mi aduc lemne, ca să fac focul. Până s-a încălzit, am curățat zăpada, apoi am scos apă din fântână. Și încă 14
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
găsea între medici și surori medicale: mă uitam cu/ groază la carnea mea vie,/ crudă, însîngerată și nu înțelegeam de ce sîntem doi?/ De ce eu stau în picioare și, în același timp/ culcat?ť Pînă ce am// ajuns să regret și binele și răul, în aceeași/ măsură" (La sfîrșitul căinței). Notificarea crizei dobîndește un caracter sistematic. Vîna de prozator care stă la baza discursului propune un conspect articulat al ansamblului, în pofida asocierii elementelor disparate, limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
pe care și le-au trâmbițat cu voce sonoră. Domnul Popa cu firea lui caldă, foarte politicos și măsurat la vorbe, dar categoric în fapte, a deschis ușile pe unde s-a putut pentru a obține rezultatele dorite numai intru binele altora, mișcând munții din loc dacă a fost nevoie. Nu știam mai nimic despre trecutul dramatic care i-a format personalitatea acestui om și cum a putut substitui ură ce putea fi stârnita de suferințele anilor grei de pușcărie comunistă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
anilor, m-am comportat că un îndrăgostit, chiar dacă o pasiune mi-a fost învinsă mai târziu de o altă sau de împrejurări. Afirm răspicat, spre deosebire de atâția dezamăgiți, că fiecare din femeile cu care am avut deaface mi-au dorit doar binele și s-au comportat pe măsură, adeseori împotriva intereselor lor. De la fiecare am avut înțelegere și ajutor chiar când nu le merităm. Prima mea dragoste a fost o evreica din Arad, Bebi: era deștepta, nostima și plină de humor. Cand
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Acestuia, clevetindu-l chiar pe Dumnezeu. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Acestuia, clevetindu-l chiar pe Dumnezeu. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator, dar ei au folosit această voință liberă spre neascultarea poruncii Sale. Astfel, primii oameni au călcat cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Călcând porunca și gustând din pom, omul a căzut din harul dumnezeiesc și a cunoscut binele din care a căzut și răul în care s-a prăbușit. Deși Sfinții Părinți numesc pe diavol ispititor, părinte al păcatului și mijlocitorul și pricinuitorul morții, ei nu îi absolvă pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pe protopărinții noștri de vinovăția căderii. Dumnezeu îl prezintă pe șarpe ca întrupare a vicleniei și a sinuozității satanei. Invidia pe fericirea omului l-a făcut pe demon să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să-l ispitească. Acesta căzuse din starea de fericire și de tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu poate cuceri prin el însuși. Privitor la aceasta, Părintele Stăniloae prezintă acel fruct ca fiind amestecat, pentru că răul nu se arată gol de sine, după natura sa. Altfel, răutatea ar fi ineficace dacă nu s-ar colora în nici un bine prin care să atragă spre poftirea ei pe cel amăgit. Deci firea răului este amestecată, având în adânc pierzania, ca pe un vicleșug ascuns, iar în amăgirea de la arătare înfățișând un oarecare chip al binelui. Culoarea frumoasă a argintului pare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
s-ar colora în nici un bine prin care să atragă spre poftirea ei pe cel amăgit. Deci firea răului este amestecată, având în adânc pierzania, ca pe un vicleșug ascuns, iar în amăgirea de la arătare înfățișând un oarecare chip al binelui. Culoarea frumoasă a argintului pare bună iubitorului de arginți; dar iubirea de arginți devine rădăcina tuturor relelor [...] Așa e cu toate păcatele [...] Nu e nici absolut rău, deoarece se învăluie în floarea binelui, nici pur bine, deoarece sub el se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]