699 matches
-
biocenozei. Un pericol există totuși, și acesta e mai mult decât cunoscut. Anume, unele dintre ciuperci sunt toxice. Această toxicitate are, de fapt, un rol ecologic, conferind acestor ciuperci, care nu sunt consumate, rolul unei rezerve din această componentă a biocenozei; mai mult, ciuperca nu urmărește neapărat moartea cuiva, ci doar Îl avertizează, toxicul acționând la nivelul sistemului nervos, deci informațional. Dacă un animăluț oarecare, un viezure de pildă, nu prea “școlit” face imprudența de a gusta așa ceva, va voma; de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluate Însă, el este un puternic toxic: amintiți-vă de peștii omorâți de el, anul trecut, la Podu Iloaie. Odată cu evoluția Vieții, acest hidrogen sulfurat devenea din util, inutil, apoi dăunător, trebuind să fie eliminat. Care a fost mecanismul? O biocenoză bazată trofic pe bacteriile sulfooxidante, capabile a ovida, pentru a obține energie, hidrogenul sulfurat până la sulf care, solid fiind, era separat de atmosferă și depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
darul multiplicării; dacă afirmația ar fi adevărată, atunci sufletul furnizoarei celulelor HeLa nu-i nici În rai, nici În iad, ci cumva multiplicat În miliardele de miliarde din celulele sale Împrăștiate prin laboratoarele lumii. Dar să lăsăm această lungă patanteză. Biocenoza de care am amintit mai există, și nu numai În mare, dar și pe uscat. Bacteriile sulfooxidante oxidează hidrogenul sulfurat și bioxidul de sulf, rezultând o gamă largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu sulf. Parte din aceste organisme sunt preluate În lanțul trofic al biocenozei, servind drept hrană heterotrofelor. Toate mai și mor, ajungând pe fundul mării, cu sulful conținut cu tot. Această soartă o au, În fiecare an, 24 miliarde de tone de biomasă. Acolo, dacă există condiții de izolare, cum este cazul Mării Negre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însemnat multă cheltuială. De ce spun toate acestea? Pentru că, dacă o mulțime de forme de degradare a mediului nu le putem - și ca să fiu optimist specific, deocamdată - evita, e vorba de cele ce induc o incompatibilitate de chimism Între mediu și biocenoză, alte forme de degradare le provocăm, nici măcar din necesitate, ci din inconștiență: e vorba de aspectele mecanice. Pe astea le-am putea controla ușor; entropia poate fi scăzută, adică se poate obține ordine și frumusețe, prin aport de informație, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
țărână Înseamnă de fapt mineralizarea, adică oxidarea. Iar asta se poate face pe două căi: prin incinerare ori abandonând pământului cadavrul, caz În care natura Îl va trata ca pe orice deșeu organic, adică el va sluji drept hrană descompunătorilor biocenozei. Proces de oxidare fiind, mineralizarea treptată le eliberează acestor organisme energia necesară vieții. La scurt timp rămân doar oasele; dar și ele se vor dezagrega, aici fiind vorba de entropizare, mai precis de un proces prin care forma bine definită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar fructele, semnițele, tuberculii ori rădăcinile plantelor, nu Însă plantele Întregi. Cât despre animale, treaba e mai restrânsă, anume exclusiv ouăle și laptele. De ce doresc să discut despre substanța de rezervă mai În amănunt? Pentru a evidenția o funcție a biocenozei, dar și pentru a ne cunoaște exact poziția În natură, conștientizând când, cum și ce mâncăm, căci și asta e una dintre multele căi de protecție a mediului. Trebuie să subliniez că, În cultúrile orientale acest act e foarte bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energie primară aflate față În față cu necesități relativ constante de energie biologică. Este evident că orice organism, plantă ori animal, este obligat la asta, dar mă voi ocupa mai mult de plante, mai ales pentru că ele realizează, pentru toată biocenoza, fixarea În formă chimică a energiei primare; animalele nu fac altceva decât să transforme aceeași substanță de rezervă, preluată de la plante, Într’o alta, compatibilă lor Însele. Încă mai mult, plantele, ca producători primari, adică acelea care se cuplează direct
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-și asigura rezervele. Și, fiind puțin șmechere, le-au oferit ceva diferit de ceea ce se acumulează pentru ele Însele; o scurtă paranteză: porumbul s’a răspândit la noi pentru că turcilor le plăcea doar grâul. Aceste substanțe de rezervă, destinate restului biocenozei, deci cu rol strategic, sunt reducătoare, dulci și tentante, iar plantele le oferă În fructe Încercând totodată să obțină și un contraserviciu: Împrăștierea semințelor. Dar degeaba! Animalele au evoluat și ele și nu s’au lăsat Înșelate: și-au confecționat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rezerva este protejată prin caracterul său neutru din punct de vedere redox, ce-ar face-o inaccesibilă/neinteresantă pentru organismele heterotrofe, precum animalele, iubitoare de substanțe reducătoare. Al doilea scop este păzirea rezervei tactice, prin oferirea unui soi de tribut biocenozei, fapt realizat prin acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar trebui să Împiedice “dedulcirea” animalelor la rezerva tactică. Atari substanțe constituie de fapt rezerva strategică, adică cea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acumularea În fructe a unor substanțe reducătoare, dulci și tentante, ca glucoza, adică ceea ce au nevoie animalele, și care ar trebui să Împiedice “dedulcirea” animalelor la rezerva tactică. Atari substanțe constituie de fapt rezerva strategică, adică cea care permite supraviețuirea biocenozei, cea care creează condiții optime, pe termen lung, pentru plantă. Scenariul pregătit astfel de plantă era Însă prea frumos pentru a fi și stabil. Evoluția și-a spus cuvântul și animalele, chiar cu tributul Încasat, au reușit să atace și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o cincime. Singura deosebire marcantă Între amilopectina plantei și glicogenul animalului e mărimea: glicogenul are o moleculă de vreo patru ori mai mare. Cu alte cuvinte, planta produce o substanță de rezervă tot mai ușor accesibilă animalului, susținând astfel Întreaga biocenoză. Poate cea mai veche, frumoasă și expresivă mențiune a utilizării substanței energetice de rezervă În cadrul unei biocenoze e legenda lui Prometeu. Acesta, Înlănțuit de stâncile Caucazului, era vizitat zilnic de vulturul lui Zeus, care-i devora ficatul; Între timp, ficatul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de vreo patru ori mai mare. Cu alte cuvinte, planta produce o substanță de rezervă tot mai ușor accesibilă animalului, susținând astfel Întreaga biocenoză. Poate cea mai veche, frumoasă și expresivă mențiune a utilizării substanței energetice de rezervă În cadrul unei biocenoze e legenda lui Prometeu. Acesta, Înlănțuit de stâncile Caucazului, era vizitat zilnic de vulturul lui Zeus, care-i devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devora ficatul; Între timp, ficatul se regenera, astfel Încât supliciul trebuia să fie veșnic. Dacă ținem cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cont de faptul că ficatul conține principala rezervă energetică, sub forma glicogenului, și asociem regenerarea cu producția de substanță de rezervă În segmentul autotrof al biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei, iar activitatea zilnică a vulturului cu consumul substanței de rezervă de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de către segmentul heterotrof al biocenozei, avem de-a face cu un exemplu de transfer energetic Între autotroful Prometeu și heterotroful vultur, perpetuabil la infinit, ca petrecându-se Într’o biocenoză. Cât despre locul unde se desfășura acțiunea, suportul neviu al biocenozei, adică biotopul, unii spun că el nu e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e Caucazul, ci Carpații; eu cred În asta, dovadă expresia românească “a-i mânca cuiva ficații”. Cu ce a păcătuit Prometeu? Furând focul zeilor, a salvat omenirea. Ce a păcătuit planta? Furând focul Soarelui, a salvat Viața pe Terra. Dar biocenoza, mai precis segmentul ei heterotrof, mai trage și alte foloase de pe urma plantei: Îi sustrage chiar “materialul de construcție”, celuloza, și ea un polimer al glucozei. Și pentru asta trebuie o “cheie”, o altă enzimă, anume celulaza. Melcii o posedă; la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanță de rezervă: aminoacizii și acizii grași care, fenomenologic, pot fi discutați cam tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot așa, adică drept substanțe reducătoare, ulterior neutralizate redox, produse de plantă și preluate, furate chiar, de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de animal În scopul oxidării. Și, pentru că problema rezervei chimice a biocenozei devine astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă o cale cât de complexe și gingașe sunt relațiile dintre viețuitoare. Iar complexitatea Înseamnă, pe lângă un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel mai diversă, Îmi permit acum o generalizare: Rezerva energetică a biocenozei este Însăși reducerea de către plante a substratului, adică a solului ori a apei pe care biocenoza trăiește. De ce am ținut să dedic două capitole doar rezervei energetice a biocenozei, fără măcar să acopăr toate aspectele? Doar pentru a sublinia pe Încă o cale cât de complexe și gingașe sunt relațiile dintre viețuitoare. Iar complexitatea Înseamnă, pe lângă un plus de performanță, un altul de posibilități de dereglare și defecțiune; treabă valabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mici, Însă toate heterotrofe, trăind pe baza a ceea ce planta le oferă. Efectul lor specific, asupra aceluiași sol, e oxidativ, adică inversul acțiunii plantei. Cu alte cuvinte, cele două sensuri de modificare a mediului, reductivă a plantei, oxidativă a restului biocenozei, se anulează reciproc, mediul rămânând ca atare constant. Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct de vedere energetic. Deci, efectul oxidativ
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anulează reciproc, mediul rămânând ca atare constant. Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct de vedere energetic. Deci, efectul oxidativ al biocenozei solului este mai slab decât acela reductiv al plantei, reușind doar să Întârzie reducerea excesivă a mediului, deci somnul plantei. Și tot cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducerea excesivă a mediului, deci somnul plantei. Și tot cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât a ei, a plantei, care oricum are acces la energia Soarelui, cât a biocenozei solului aferentă celor două cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]