782 matches
-
mai frumoase plante pentru la anul? Un om care, luându-și partea leului, asigură, fără să vrea, reluarea - În condiții ideale - ciclului vieții unei plante. Care Îl hrănește și pe el - e și el un Înșelat - dar și o Întreagă biocenoză. Iar asta o face vrând să fie singurul beneficiar. Vezi tu, Moti, că mai e cineva care Înșeală și pe om, și pe iepure, și pe vulpea care-l mănâncă, și pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de Pământ și Apă, Elemente primordiale, dar și de altul, Aerul. Și ar mai trebui ceva, informația ordonatoare a relațiilor biotopului cu biocenoza, care este cel de-al cincilea element, Eterul. Biocenoză? Desigur, iar aceea e, În aceeași simbolistică, Omul. Dar, ca orice sursă de energie primară, Focul rămâne mereu În exteriorul ecosistemului; Însă legat de acesta. Și se spune că, În timpul conciliului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de Pământ și Apă, Elemente primordiale, dar și de altul, Aerul. Și ar mai trebui ceva, informația ordonatoare a relațiilor biotopului cu biocenoza, care este cel de-al cincilea element, Eterul. Biocenoză? Desigur, iar aceea e, În aceeași simbolistică, Omul. Dar, ca orice sursă de energie primară, Focul rămâne mereu În exteriorul ecosistemului; Însă legat de acesta. Și se spune că, În timpul conciliului de la Niceea, din anul 325, viitorul sfânt Spiridon ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
produce numai acetat și CO2, deci utilizează superior resursele. Și aș mai spune că, chiar lupoaia, care parazitează floarea-soarelui, ori cuscuta, aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la acela al biocenozei. Anume, parazitul constituie un factor limitativ În privința impactului plantei asupra mediului, care o poate conduce chiar la autoinhibiție. În fond, răsărita e interesată să lase În urmă câțiva urmași, nu o droaie, sacul de semințe vânat de noi. Uneori, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de asta, generos: de ce să ucidă vânatul, câtă vreme se poate sătura la fel și mâine? Dar așa e și nițeluș egoist, căci ceea ce vânătorul consacrat nu poate devora din vânatul lui devine subzistență pentru hoitari și apoi pentru descompunătorii biocenozei, Închizând circuitul substanței. Lucru pe care-l face totuși și așa zisul parazit, deși de pe urma lui nu se poate bucura un hoitar, dar sigur descompunătorul, căci și el, zisul parazit, se „ușurează“ de deșeuri. Aha! Cred că astfel am aflat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și el, zisul parazit, se „ușurează“ de deșeuri. Aha! Cred că astfel am aflat primul rost al acestor vietăți: acela de a complica, prin noi conexiuni, relațiile biocenotice, atât de simple la origine: producător-consumator- descompunător-și iarăși producător, adică. Iar o biocenoză cu relații mai complexe este cu atât mai stabilă. Dreptu-i, asta e spre bucuria Naturii, nu spre a celui care simte mușcătura vampirului ori Înțepătura puricelui. Dar trebuie să fim cu toții de acord cu ceva similar a ceea ce e prea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prin toxinele cu care, tenia de pildă, Înțelege să-și „răsplătească“ gazda. Pentru că, pentru a-și putea plăti obolul către parazitul din blană ori din mațe, e obligat să alerge mai mult, iar viața mișcare Înseamnă În primul rând. Pentru că biocenoza - cârdășia, ca să mă exprim simplist, dintre plante și animale - pe care se bazează viața pe termen lung a biosferei are nevoie de stabilitate, iar asta e conferită de complexitate. Implicit, la ce bun un lanț trofic de felul: plantă șoarece
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face fotosinteză dar, mai mult, se colorează nu cu antociani și flavone ca florile, ci cu melanine, ca animalele... Dar ele, ciupercile, au un rol dosebit de important În Natură: ele mineralizează substanța organică reziduală a viețuirii celorlalți parteneri de biocenoză, făcând compatibilă substanța plantei, aceea care e „ștecherul“ Împlântat În sursa de energie primară - Soarele - a ecosistemului, a biosferei În genere. Permițând reluarea indefinită a spectacolului vieții. Dar, cum tot ce trăiește slujește de hrană altcuiva care trăiește, și care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
forme de impact și de risc determinate de depozitele de deșeuri orășenești și industriale, În ordinea percepției populației, sunt: modificări de peisaj și discomfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafață și subterane; modificări ale fertilității solurilor și ale compoziției biocenozelor pe terenurile Învecinate; participare la generarea efectului de seră și la modificările climatice; scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri. Deși normele privitoare la amplasarea depozitelor de deșeuri municipale prevăd că acestea nu pot fi situate la o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
echilibru natural. În ecologie, un ecosistem este o unitate de funcționare și organizare a ecosferei alcătuită din: apă, vânt, energie solară, climă, umiditate și populațiile legate teritorial și capabilă de productivitate biologică. Ecosistemul cuprinde deci și relațiile dintre biotop și biocenoză. Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocat de țările industrializate atât pe teritoriul lor cât și pe teritoriul altor state s-a putut constata că natura nu dispune Întotdeauna de mijloace pentru refacerea echilibrului ecologic, În foarte multe situații fiind necesară
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Panainte Elena Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93129]
-
ansamblu al aspectelor fizice, chimice, biologice și ai factorilor sociale cu efect direct sau indirect, imediat sau tardiv, asupra viețuitoarelor și a activității umane”. Suprafețe mai mari sau mai mici din natură formează un ecosistem populat de plante și animale (biocenoză) în interacțiune cu mediul de viață (biotop, habitat). Totalitatea ecosistemelor la scară planetară alcătuiesc biosfera. Stabilitatea biosferei, supusă unor schimbări naturale, dar mai cu seamă intervențiilor de exploatare tehnico-industriale, interesează ca problemă vitală popoarele, societatea și fiecare om. Existența individului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Lețcani poate fi recomandat sub formă de oncțiuni și comprese locale în tratamentul bolilor reumatismale cronice. Posibilități de dezvoltare Prin înlăturarea crustei loessiene de la suprafața ariei peloidice și drenării izvoarelor de sub panta estică și nordică, se vor crea condițiile refacerii biocenozei obișnuite în lacurile stagnante. Prin amenajarea pantei cu expunere sud-estică, limitrofă lacului și refacerea parcului care era situat între lac și DN 28 Iași - Târgu-Frumos, se pot crea condiții pentru o plajă sezonieră, a cărei apropiere de campingul de la Lețcani
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
torențiale; ... f) terenurile cu exces permanent de umiditate; ... g) terenurile sărăturate sau puternic acide; ... h) terenurile poluate cu substanțe chimice, petroliere sau noxe; ... i) terenurile poluate cu halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut etc.; ... j) terenuri cu biocenoze afectate sau distruse. ... k) terenuri neproductive. ... ------------- Partea introductiva a art. 2 și litera g) au fost modificate de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 107 din 16 iunie 1999 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 29 iunie
ORDONANTA nr. 81 din 25 august 1998 (*actualizata*) privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121616_a_122945]
-
care s-au introdus accidental ori intenționat într-o arie și/sau s-au reprodus cu un așa succes și atât de agresiv încât influențează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative și/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop; ------------- Litera v^4) a art. 4 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 345 din 19 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 650 din 27 iulie 2006
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
și transportul probelor către laboratoarele sanitare veterinare, dotarea secțiilor și laboratoarelor, instruirea și protecția personalului, precum și gestionarea deșeurilor toxice de risc rezultate din activitatea proprie. Capitolul 2 Definiții Articolul 2 În sensul prezenței norme sanitare veterinare se înțelege prin: 1. biocenoza = comunitate biotica: plante și animale; 2. biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice și terestre, precum și dintre complexurile ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii și între ecosisteme; 3. biotop = habitat: mediul
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
animale; 2. biodiversitate - diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice și terestre, precum și dintre complexurile ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii și între ecosisteme; 3. biotop = habitat: mediul de viață al unei biocenoze; 4. colectare - strângerea, sortarea și/sau regruparea, depozitarea temporară a deșeurilor în vederea transportului; 5. contaminanți - poluanți constituiți din agenții etiologici ai unor îmbolnăviri de natură virală, bacteriană, parazitara, substanțe toxice sau radioactive; 6. criterii sanitare - acele limite sanogene care se
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
va ține seama de: a) caracteristicile fizice, chimice și biologice ale apei și sedimentului/materiei în suspensie obținute pe baza procedurilor de monitorizare stabilite; ... b) situația curentă a evaluării riscului substanțelor prioritare/prioritare periculoase asupra mediului acvatic (apă, sediment și biocenoza); ... c) situația curentă a impactului asupra mediului acvatic (apă, sediment și biocenoza) în urmă măsurilor luate în conformitate cu art. 6 alin. (1) din programul de acțiune. ... Tabel 35. DDT(p,p') 0,2 8 0,01(3) (1) Normativul privind stabilirea
PROGRAM DE ACŢIUNE din 7 februarie 2002 pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140171_a_141500]
-
și sedimentului/materiei în suspensie obținute pe baza procedurilor de monitorizare stabilite; ... b) situația curentă a evaluării riscului substanțelor prioritare/prioritare periculoase asupra mediului acvatic (apă, sediment și biocenoza); ... c) situația curentă a impactului asupra mediului acvatic (apă, sediment și biocenoza) în urmă măsurilor luate în conformitate cu art. 6 alin. (1) din programul de acțiune. ... Tabel 35. DDT(p,p') 0,2 8 0,01(3) (1) Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de
PROGRAM DE ACŢIUNE din 7 februarie 2002 pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140171_a_141500]
-
construcțiilor social-administrative; ... c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; ... d) înierbarea cu plante ierboase - graminee- si plantarea unor specii rezistente la poluanți pe suprafețele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului și a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluanților și cu introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. ... Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal. Anexă 3 CRITERII ��I PROCEDURI
HOTĂRÂRE nr. 162 din 20 februarie 2002 privind depozitarea deşeurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140421_a_141750]
-
este cazul; 5. posibilul impact asupra mediului ce poate apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a interacțiunilor directe și indirecte dintre organismul modificat genetic și organismele non-ținta, incluzând impactul asupra relațiilor complexe ce se stabilesc la nivel de biocenoza (competitori, prădători, gazde, simbionți, paraziți și patogeni); 6. posibilele efecte negative asupra sănătății umane ce pot apărea imediat și/sau cu întârziere ca urmare a posibilelor interacțiuni directe și indirecte dintre organismul modificat genetic și persoanele care lucrează, vin în
LEGE nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141953_a_143282]
-
și de organism; - Studiul privind elaborarea metodologiilor de restaurare și reconstrucție a ecosistemelor cvasinaturale și autoprogene degradate; 16.3. ECOLOGIE: - Ecologie acvatică și terestră bazată pe conceptele ingineriei mediului pentru conservarea și protecția resurselor naturale; - Evaluarea, dirijarea și control al biocenozelor din instalațiile de epurare; 16.4. MEDICINĂ: - Biologie moleculară și celulară; - Fiziologie normală și patologica; - Imunologie; - Genetică; - Biofizica; 16.5. GEOLOGIE: - Elaborarea de hărți geologice și geofizice naționale, atlase, monografii și sinteze, studiul și prezentarea colecțiilor; - Studii și cercetări fundamentale
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
taxoni superiori speciei, sau ca indicator al diversității genetice” (Bănăduc Angela, 2007Ă. Dicționarul de biologie Oxford (1999Ă definește biodiversitatea ca “mare varietate de specii (diversitatea speciiloră sau de alți taxoni de plante, animale și micro-organisme existente într-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumită regiune (diversitate ecologicăă sau variabilitatea genetică din cadrul unei specii (diversitate genetică).” În prezent nu există o viziune unitară asupra conceptului de biodiversitate. D. DeLong (1996Ă a identificat 85 de definiții ale biodiversității, acestea putând fi grupate în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
disting patru componente ierarhice ale biodiversității: diversitatea genetică (variabilitatea intraspecifică), diversitatea specifică, diversitatea ecosistemelor și diversitatea antropică . Diversitatea genetică se referă la variabilitatea intra-specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
exotice și răspândirea boliloră; Poluarea mediului. Unele dintre aceste cauze sunt complementare, de exemplu supraexploatarea speciilor este asociată frecvent și cu poluarea mediului și fragmentarea sau degradarea habitatelor. Schimbările climatice globale influențează biodiversitatea prin influența factorilor de mediu asupra populațiilor biocenozei, asupra funcționării acestora și schimbarea structurii nișelor trofice sau dominanței anumitor populații în lanțurile trofice. Deteriorarea sistemelor ecologice, cu consecințe asupra biodiversității, poate avea cauze naturale sau artificiale, antropice. Din categoria căilor naturale de deteriorare a ecosistemelor, fac parte: uraganele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
populații de alge (“înflorirea 40 apelor” = eutrofizareă. Această masă mare de alge, crează prin moarte și descompunere stări de hipoxie, scăderea concentrației oxigenului din apă, mai ales în zona bentală, stări care conduc la simplificarea structurii și implicit a funcțiilor biocenozelor și în final la scăderea productivității biologice. Trăsăturile caracteristice ale fenomenului de poluare Fiind consecință a activității umane, fenomenul poluării este în continuă creștere, ceea ce se datorează pe de o parte creșterii efectivului populației umane, iar pe de altă parte
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]