905 matches
-
noutate al eticii mediului ar trebui să ne gândim că se susține cumva o teză a înlocuirii, în sensul că etica tradițională ar trebui înlocuită de etica mediului, caz în care l-am regăsi pe om ca membru al comunității biotice. Dimpotrivă, în construcția eticii mediului preluăm temele eticii tradiționale, recunoaștem valabilitatea lor în limitele lor proprii, în sensul închiderii eticii tradiționale la propriul domeniu de aplicație, comunitatea umană, care îi este și domeniu de valabilitate. Diferența fundamentală este aceea că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o lume proprie s-ar realiza prin conștientizarea intereselor comune pentru o viață bună potrivit stării biologice a fiecărei specii. Așadar, este posibilă o regândire ecologistă a noțiunii de comunitate, astfel încât să acceptăm drept plină de sens ideea de comunitate biotică. Brennan construiește următorul argument în șase pași31: • Comunitatea biotică este alcătuită din plante și animale aflate în relații reciproce, așa cum ar fi lanțul trofic și rețelele de schimb sau transfer de energie și materie. • Orice comunitate biotică se află inevitabil
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comune pentru o viață bună potrivit stării biologice a fiecărei specii. Așadar, este posibilă o regândire ecologistă a noțiunii de comunitate, astfel încât să acceptăm drept plină de sens ideea de comunitate biotică. Brennan construiește următorul argument în șase pași31: • Comunitatea biotică este alcătuită din plante și animale aflate în relații reciproce, așa cum ar fi lanțul trofic și rețelele de schimb sau transfer de energie și materie. • Orice comunitate biotică se află inevitabil în anumite relații cu alte comunități. Drept urmare, putem extinde
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ideea de comunitate biotică. Brennan construiește următorul argument în șase pași31: • Comunitatea biotică este alcătuită din plante și animale aflate în relații reciproce, așa cum ar fi lanțul trofic și rețelele de schimb sau transfer de energie și materie. • Orice comunitate biotică se află inevitabil în anumite relații cu alte comunități. Drept urmare, putem extinde noțiunea de comunitate până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumite relații cu alte comunități. Drept urmare, putem extinde noțiunea de comunitate până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
până la cuprinderea întregii biosfere. • Fiecare comunitate are tendința de a ajunge la o stare finală de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de auto-echilibru și diversitate. Întreaga biosferă ar tinde spre o asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asemenea stare. • Nici o comunitate biotică nu poate subzista fără procesarea de către unii membri ai comunității biotice a unor resurse abiotice în componente organice folosite apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
apoi de alți membri ai comunității biotice. Drept urmare, ecosistemul însuși, conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conceput ca o combinație între comunitatea biotică și mediul abiotic, poate fi purtător de valoare. • Întregul ecosistem global poate fi conceput ca un sistem care are ca părți toate comunitățile biotice și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea biotică. Pivotul acestei extinderi este noțiunea de interes în sens
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și mediul abiotic. • Biosfera ca întreg, asemenea oricărei comunități biotice, tinde spre stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea biotică. Pivotul acestei extinderi este noțiunea de interes în sens biologic, iar fundamentul este asigurat de științele vieții. Totuși, dacă la o privire critică putem identifica temeiuri ale acceptabilității raționale ale unui asemenea demers, recunoaștem că îi putem asigura coerența doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și o anumită ambiguitate. Dacă omul este constrâns să respecte natura și viața ca valori intrinseci, atunci se naște o ambiguitate în conceperea relației dintre om și natură: omul este considerat, în același timp, atât parte a naturii, a comunității biotice, fără nici un privilegiu, cât și separat sau diferit de natură, de vreme ce suntem singurii care avem obligații morale și nu depindem în totalitate de mediu 64. În literatura domeniului a fost formulată și poziția după care extinderea domeniului moralității prin luarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vieții, prin conturarea unui nou mod de a gândi, sistemic și holist, diferit de cel mecanicist al fizicii newtoniene. Argumentul centrat pe valoarea holistă a ecosistemelor a fost formulat încă de Aldo Leopold. Acesta acordă în mod explicit valoare comunității biotice ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai întâi, deosebesc între holismul practic și holismul etic. Eticienii atribuie valoare intrinsecă întregilor ca atare, comunității biotice și ecosistemelor, și consideră că întregii sunt prioritari în raport cu indivizii, în timp ce practicienii consideră că este necesar, numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a presupune teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care au valoare în sine, independent de interesele omenești. În acest curent de gândire se încadrează acea "Land ethic" propusă de Aldo Leopold, din perspectiva căreia un lucru este corect sau bun atunci când promovează integritatea, stabilitatea și frumusețea unei comunități biotice. Oamenii sunt simpli membri ai acestei comunități, nu mai mult116. Așadar, antropocentrismul poate fi înțeles în două sensuri: • sens tare: numai ființele umane au valoare morală; • sens slab: ființele umane sunt cele mai valoroase și trebuie să acordăm prioritate intereselor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vedere al binelui unui fluture sau al unui copac. Mai mult decât atât, Taylor susține că animalele și plantele individuale sunt posesorii reali ai unui bine care le este propriu. Grupurile de organisme, adică populațiile care compun speciile și comunitățile biotice care, la rândul lor, compun ecosistemele, nu sunt entități individuale, de aceea binele lor devine unul statistic, fiind echivalent cu media binelui fiecărui individ din acea populație. Deși obiectele neînsuflețite din natură, așa cum ar fi, de exemplu, o stâncă sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este conceput ca un mediu omogen, izotrop și nelimitat, definit prin exterioritatea reciprocă a părților, partes extra partes, unde mișcările sunt rezultatul tragerii sau al împingerii după modelul mecanicist. Din perspectiva noii științe ecologice - cercetarea interacțiunilor dintre organisme, a comunităților biotice și a mediului lor - ființele vii sunt înțelese ca părți ale biosferei aflate în relații intrinseci unele cu altele. Societatea și contractul social sunt concepute după modelul fizicii newtoniene, în care particulele sunt impenetrabile, dure, omogene, fără structură internă, asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de dependențe, precum și la o concepție holistă prin care li se acordă întregilor un statut autonom. Asigurarea stabilității și a echilibrului ecosistemelor devine, încă de la Aldo Leopold, o obligație etică a comunităților umane, membre ale unei comunități mai largi, comunitatea biotică. Viața este înțeleasă astfel drept un factor care asigură unitatea întregului. Conștiința ecologistă asimilează și se bazează pe elemente ale științelor vieții, astfel încât la nivelul cunoașterii comune sunt integrate idei și convingeri specifice, deosebite de acelea specifice unei tradiții fizicaliste
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru etica mediului. În etica tradițională corelăm prezența intereselor și a moralității cu acțiunile omului, bune sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu ca artă sau artefact 168. Totuși, natura nu trebuie oare luată în considerare și pentru că trezește în oameni anumite trăiri de natură estetică? Numeroși eticieni ai mediului recunosc valabilitatea unei asemenea abordări. Într-adevăr, Leopold menționează că o comunitate biotică are trei caracteristici fundamentale, și anume, integritatea, stabilitatea și frumusețea. Hargrove 169, pornind de la G. E. Moore, dezvoltă ideea că ecosistemelor le poate fi atribuit un tip special de frumusețe și că de aici derivă obligația agenților morali de a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
homo sapiens din cuceritor al comunității reprezentată de mediul înconjurător în membru deplin și cetățean al ei. Aceasta presupune respect pentru ceilalți membri, precum și pentru comunitate ca atare"187. Principiul respectului este conceput bidimensional, atât cu privire la relațiile dintre părțile comunității biotice, cât și față de comunitate ca întreg. După Leopold, sunt corecte din punct moral acele acțiuni care păstrează integritatea, stabilitatea și frumusețea comunității biotice 188. Aceste trei caracteristici sunt văzute de Leopold ca solidare, în sensul că una fără alta nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
precum și pentru comunitate ca atare"187. Principiul respectului este conceput bidimensional, atât cu privire la relațiile dintre părțile comunității biotice, cât și față de comunitate ca întreg. După Leopold, sunt corecte din punct moral acele acțiuni care păstrează integritatea, stabilitatea și frumusețea comunității biotice 188. Aceste trei caracteristici sunt văzute de Leopold ca solidare, în sensul că una fără alta nu se poate. Desigur, această presupusă interdependență poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai mult cu cât frumusețea este prin natura ei diferită de celelalte două. Leopold înțelege ecosistemele asemenea unei comunități. Cred că poate fi tolerată această perspectivă, deși dintr-un ecosistem fac parte și elemente abiotice. Distincția dintre ecosistem și comunitatea biotică nu ar aduce o diferență conceptuală relevantă și nu ar avea efecte decisive în reconstrucția teoriei lui Leopold. Land ethic este caracterizată de Leopold atât ca o posibilitate evoluționistă, cât și ca o necesitate ecologică 189. Etica mediului este definită
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omenești prin inteligența emoțională. Leopold descrie mediul ca un "organism colectiv" care poate fi sau nu sănătos 191. Leopold propune o abordare biologistă, reduce importanța criteriului psihologist al conștiinței în înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi cazul criticii făcută
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a accentua în acest fel o caracteristică fundamentală pe care organismele și ecosistemele o au în comun, și anume, capacitatea de auto-organizare și autoechilibrare, considerând-o probabil pe aceasta mai importantă decât alte caracteristici comune sau deosebiri. De fapt, comunitatea biotică este parte a unui ecosistem sau, reciproc, ecosistemul este mai cuprinzător decât comunitatea biotică, el conținând și elemente abiotice. Privit în evoluția lui, un ecosistem devine o succesiune de stări, unele sănătoase, pentru a folosi terminologia lui Leopold, altele mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]