414 matches
-
al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a transportului. Punerea în funcțiune a mijloacelor de transport presupunea eliberarea unei autorizații specifice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a transportului. Punerea în funcțiune a mijloacelor de transport presupunea eliberarea unei autorizații specifice de către Primăria Bacău, la cererea scrisă a solicitantului. Pentru a primi aprobările necesare, petiționarul trebuia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următoarele condiții: să aibă minim 21 de ani împliniți, să nu sufere de vreo infirmitate, să cunoască perfect nomenclatorul străzilor, să prezinte o garanție de bună purtare, semnată de cel puțin cinci locuitori, precum și de un certificat de calitate a birjei - eliberat, în urma inspectării cailor, trăsurilor și a harnașamentului, de unul dintre consilierii desemnați de către primar. Standardele de conduită morală, vag exprimate în garanțiile mai sus-amintite, erau surprinse, în general, în următoarea variantă de redactare: „Subsemnații (...), garantăm pentru domnul (...), ce voiește
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
garanțiile mai sus-amintite, erau surprinse, în general, în următoarea variantă de redactare: „Subsemnații (...), garantăm pentru domnul (...), ce voiește a fi birjar la uliță, că este un om onest și nesupus la nicio patimă și că se va conforma Regulamentului de birje”. Numărul de ordine din registru era afișat la spatele trăsurii, la capră, spre client, și pe ambele felinare. Proprietarii erau responsabili atât pentru comportamentul vizitiilor cât și pentru eventualele accidente produse de caii nărăvași. Curățenia trebuia să fie exemplară, aceasta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
local au reintrat în sfera de interes a administrației comunale abia la sfârșitul anilor ’20. Astfel, în ședința consiliului comunal din 17 august 1927, în urma cererii birjarilor de mărire a prețului curselor, primarul Ioan Grigoriu a stabilit „tariful maximal al birjelor din oraș”. Tariful era diferențiat, în funcție de numărul cailor, lungimea parcursă până la locul de destinație și de existența, sau nu, a „roților de cauciuc”. Redăm în tabelul de mai jos câteva din aceste prețuri: Transportul mărfurilor în interiorul orașului era realizat cu ajutorul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
000 lei pe ană, a fost preferat Al. Abramovici, reprezentantul firmei „AutoTehnica” din localitate. Evident, la fel ca în cazul tramvaiul lui Porumbaru, evenimentul a stârnit protestele „celor aproximativ 100 de capi de familie, ce își agoniseau existența numai cu birjele”. Încă din martie 1929, șeful Serviciului Tehnic Bacău și-a exprimat acordul în privința necesității înființării „unui transport regulat de pasageri, cu autocamioane”, care ar fi permis „populației nevoiașe, deplasarea rapidă prin oraș, la un preț redus”. Se dorea, în special
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestora erau după cum urmează: taxa lunară pentru vizita la stabilimente - cel mult 6 lei pe lună, sau taxa pentru controlul efectuat la domiciliu - cel mult 16 lei pe lună, „din care o parte se va da medicului drept plată pentru birjă”. Singura prohibiție impusă clienților era legată de vârsta acestora - băieții cu vârsta mai mică de 17 ani nu aveau acces la astfel de servicii. De regulă, lupanarele erau înființate în „punctele cheie” ale orașelor, zone în care indecența era favorizată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au dispus anularea taxei pentru efectuarea vizitei medicale. Funcționarea caselor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul ondulat al atelierelor noastre din Armeană, mă repezeam la tramvaiul din Cucu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar era prea de tot să ne imaginăm niște gangsteri care se ucid pentru ochii frumoși ai unei femei! Evident, asta nu avea nimic surprinzător pentru Atlantida noastră: nu-l văzusem oare deja pe unchiul Charlottei ieșind împleticit dintr-o birjă, cu ochii tulburi, cu brațul înfășurat într-un fular însângerat - tocmai se bătuse în duel, în pădurea Marly, apărând onoarea unei doamne... Și, pe urmă, generalul Boulanger, dictatorul mazilit, nu își zburase creierii pe mormântul iubitei? Într-o zi, întorcându
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de siluete, de mișcări ce amestecau istoria cu literatura. Era un șuvoi de imagini, a căror intensitate plină de viață și foarte concretă aproape că îmi făcea rău. Parcă auzeam foșnetul rochiei lungi a unei doamne care urca într-o birjă. Ea aduna în gestul acela simplu zilele îndepărtate ale tuturor femeilor anonime care trăiseră, iubiseră, suferiseră, priviseră cerul acela, respiraseră aerul acela... Simțeam fizic nemișcarea scrobită a unui notabil în haine negre: soare, piața mare dintr-un oraș de provincie
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
subteran al noilor-veniți. Avem șapte saltele. Am așteptat între trăsuri, între carele funebre, între zăbranice, escortați de țipătul gâtuit al unui cor, cu lumânări agățate de nasturele uniformei. În lacrimi, nevastă-mea, chinuită să-și degajeze monumentalitatea obstretică dintr-o birjă, se dete jos odată cu unul dintre morți din carul lui, găsindu-se față în față cu el și cu pleoapele lui încremenite. Puțin a lipsit ca biata Matilda să nu intre din trăsură în coșciugul lui. Defunctul purtase un ochi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a șirului ,,pot pentru ca să" devine comică prin repetarea exasperantă. Pronumele relativ ,,care" funcționează cu rol de conjuncție subordonatoare universală: ,,Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea care m-a-njurat și clondiru cu trei chile mastică prima, care, venisem tocmai atunci cu birja..." (Justiție). La nivelul sintaxei, anacolutul, digresiunile sau dimpotrivă concizia excesivă obturează sensul și generează comicul bazat pe procedeele acumulării haotice sau ale echivocului. Discursul înverșunatului Mitică din Situațiunea pune în lumină valențele comice ale anacolutului, iar expozeul incoerent și găunos
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru a scăpa de teroarea consoartei. Inventivitatea jovială caracterizează majoritatea prozelor scurte, mai cu seamă pe cele care aduc în scenă animale cu tabieturi și comportamente omenești: caii de birjă hotărăsc să intre în grevă, sprijinindu-se pe autoritatea Societății pentru Protecția Animalelor (O tragicomedie în Piața Teatrului), un câine își istorisește pățaniile (Domnul Cuțu prizonier) etc. Nu s-au păstrat localizările și traducerile scriitorului (se pare, numeroase) din repertoriul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]