542 matches
-
o prelungire până În zorii zilei următoare a chefului unor amici la Început plictisiți: „Cam pe la deșteptatul rândunicilor - Țal!... Aperitive, 18; baterii, 8; șampanii, 12, și 22 pachete de regale... și 5 rânduri de marghilomane. [...] Ajungem jos unde moțăie câțiva birjari, pândindu-și prada matinală...”. «Cheful» e restrâns doar la băutură. Dar aventura continuă la Lăptărie unde se bea „câte un pahar de șampanie, la botul calului - etc.!!! etc.!!!! Să se facă ziuă... Rândunelele au și plecat la vânătoare... Reintrăm În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ne persecută. În Germania, soțul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine aici și i se interzice să practice avocatura. De ce? Pentru că-i evreu. Este obligat să lucreze pentru fratele meu. De ce ne urăsc oare? Chiar și birjarul, cînd e furios pe calul lui, strigă la el: "Dii, jidane!" De ce, de ce-i așa?" În timp ce conversația continuă, Harriet încearcă să-i liniștească: "Aici nu sînteți în pericol". "Nu despre pericol este vorba", replică sora lui Drucker. Pericol există peste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ungurii erau cei mai turbulenți. Autorul acestei cărți i-a auzit de multe ori pe prietenii familiei sale de la Cluj, un bastion al ungurilor, spunînd că "nu vor accepta niciodată să fie conduși de cei care fuseseră înainte servitorii și birjarii lor". Iorga înțelegea acest lucru. El comenta că "la Cluj există în prezent o societate care nu ne agreează și nu ne poate agrea, dar poate că va putea fi determinată să ne respecte. Iorga considera Tîrgu Mureș drept "un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mă întâmpină. De față miniștrii, șefi, militari etc. Liturghie până la 11½. Trecut en revue garda de onoare. La mitropolit, el și Rosetti țin câte o cuvântare. Eu răspund. Ora 12 plecat. Vreme de primăvară. Ora 1½ primit o delegație a birjarilor ruși. Elisabeta s-a simțit foarte rău. Ora 2 luat masa. După-amiaza Stöhr, pentru ferestrele de la Sinaia, și Zettler. Primit multe depeșe. Ora 6½ cinat. Cu Elisabeta, care e obosită. Scris. Văzut toate saloanele. Ora 10, cu Elisabeta, care se
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sfintele Paști Ora 8 sculat, vreme mohorâtă, vânt rece și uscat. Ora 9 ½ la mica mănăstire, slujbă și predică până la ora 11, înapoi pe jos, vânt neplăcut, cerul acoperit, însă nu poate să plouă. Cu Elisabeta. Ora 1½ primit pe birjarii ruși. După-amiaza citit și scris. În Sinaia ninsoare puternică. Ora 6½ cinat. Seara cu Elisabeta, devreme în pat. Lunea Paștilor, 10 aprilie/29 martie. Sfintele Paști Vreme mohorâtă, vânt rece. Seceta e îngrijorătoare. Înainte de amiază cu Elisabeta. Ora 11½ primit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
țin discursuri, eu răspund mulțumind și spunând că privesc încrezător spre noul an. Cerc, vorbit cu toți cei de față. Ora 12¼ la Palat. Ploaie. Ora 2 primit corpul diplomatic en grand complet. Cerc jumătate de oră. Ora 3 rușii (birjarii). Ora 3½ Butculescu împreună cu membrii Cooperativei, care îmi înmânează o diplomă și o medalie. După-amiaza și seara singur, scris și citit. Davila nu e bine deloc, nu mai iese și abia de mișcă, din cauza unei foarte serioase boli de inimă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
numai dezinența -ule: urâtule, răule etc., dobitocule, măgarule etc. iar, în funcție de context, și alte substantive cu această dezinență: eroule, puiule, pigmeule etc. Unele substantive prezintă o formă de vocativ omonimă cu nominativul-acuzativul-genitivul-dativul nearticulat, ca o a treia variantă: chelner!, șofer!, birjar!, sau ca unică variantă: elev!, soldat!, tată!, caporal!, ofițer! etc. Încărcate de mai multă energie, aceste forme dezvoltă adesea diferite conotații stilistice, în interiorul funcției expresive a limbii (circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer!) sau în interiorul funcției conative (circumscrisă destinatarului: soldat!, elev
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
echipa pe teren, trebuia să promită echipierilor săi cel puțin câte o friptură și o halbă de bere și dacă echipa ieșea învingătoare, un butoi de bere era pus la bătaie ... Ca să adune echipa pe teren era altă dandana. Un birjar, și încă unul de lux, era angajat cu ziua ca să treacă pe la fiecare echipier și să-l poftească pe teren.”. Lazăr Breyer, un alt „pionier” al fotbalului nostru, întors în țară după studiile făcute la Viena, notează în jurnalul său
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
după dispariția neexplicată a lui Gavrilescu... În final, el se întoarce la țigănci, unde o găsește, în chip neașteptat, pe Hildegard, nemțoaica pe care fusese sfătuit să o aleagă de la început, și pornește împreună cu ea spre pădure, conduși de un birjar misterios. Pe acest traseu epic, inserția, invazia irealului se face treptat, prin semne multiple, a căror punere în coerență este destul de dificilă, poate niciodată dusă până la capăt. La început, nimic nu anunță fapte neobișnuite. Discuțiile din tramvai urmează o mecanică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o lume de o incomprehensibilitate dincolo de capacitățile lui: timpul trecuse, se făcuse târziu, exact cum spuseseră țigăncile, afară scurgându-se doisprezece ani. În continuare evenimentele se desfașoară tot după o regulă care îi scăpa personajului principal sau dupa nici o regulă: birjarul parcă atemporal care îl duce la locul magic este un mesager, care îl ajută pe neștiutor să se descurce, singurul punct de intersecție între cele două secvențe de timp fiind tot la țigănci. Pendularea aceasta între două lumi, acum bizare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
îl ajută pe neștiutor să se descurce, singurul punct de intersecție între cele două secvențe de timp fiind tot la țigănci. Pendularea aceasta între două lumi, acum bizare amândouă, una străjuită de astrul nopții, cealaltă-ascunsă, atesta invazia totală a irealului, birjarul fiind un fel de Charon, care face legătura cu punctul de inflexiune, aici lucrurile rămânând neschimbate: aceeași baba, care îi cere lui Gavrilescu o sută de lei pentru intrare și îl trimite la nemțoaică, același coridor lung, labirint pe care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un jucator inconștient al acestuia, neînțelegând că în universul real totul este aparență, fără valoare de adevăr, că adevărata factualitate este conținută de acest neloc și netimp în care a intrat. Drumul său final, într-o trăsură condusă de un birjar bătrân numai în aparență, este drumul spre vis, spre locul unde totul nu pretinde a fi adevăr, ci este iluzie: „ Hildegard... Daca nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez... Toți visam, spuse. Așa începe. Ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
intrat. Drumul său final, într-o trăsură condusă de un birjar bătrân numai în aparență, este drumul spre vis, spre locul unde totul nu pretinde a fi adevăr, ci este iluzie: „ Hildegard... Daca nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez... Toți visam, spuse. Așa începe. Ca într-un vis”. Lumea ca vis, temă universală, este una dintre ideile des întâlnite în literatura lui Mircea Eliade. Este poate o altă expresie a relației dintre sacru și profan
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
probleme. Ea îi știa. Era soacră-mea. Femeie bătrână, îți dai seama! Ce poate să creadă o femeie în vârstă, care a venit în lumea bună, a scriitorilor din București, când aude la o masă niște derbedei înjurând ca ultimii birjari și vorbind măscări? Am stat toți trei la masă și când am terminat, m-am ridicat și m-am dus la masa ălora. Atunci, nu aveam nicio frică, nicio rezervă, și le-am spus: bă, vouă nu vă e rușine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
lui 1874: „un om original, care umblă și azi îmbrăcat în caftan, încins cu brâu verde - tradiționala burtăverde - și poartă vechea șapcă cu cozoroc“. În primele decenii ale veacului trecut, caftanul, brâul și șapca rotundă mai dăinuiau încă în portul birjarilor muscali și, prin emulație, al vizitiilor boierești. Chiar și după 1930, în anii copilăriei mele, se mai puteau vedea, imobili pe capra trăsurilor, ultimii purtători ai acestui veșmânt arhaic, care - țin minte - avea darul să mă impresioneze, deși povestea lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
chiar în ciuda unor accidente (odată fusese lovit de plute), abatorul vechi revenea însă, periodic, în memoria băcăuanilor, cu felurite povești senzaționale, dintre care unele tragice, cum cea de mai jos, relatată în „Bacăul” din 6 iulie 1936: „Tînărul Solomon Cohn, birjar sărac dar plin de viață, s-a dus să facă baie lîngă abator. Era cald și apele Bistriței îmbie pe oricine. Solomon Cohn a intrat în apă, s-a îndepărtat de mal, dar, neștiind să înoate, a fost luat de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
romîn. Căciulari: 2 evrei. Făinari: 5, toți evrei. Brutari: 4 evrei și 1 romîn. Covrigari: 3 evrei și 1 romîn. Măcelari: 7 evrei și 1 romîn. Morarul, cruparul, grisarul - evrei! Evreii sînt preponderenți în servicii. Un timp, hotelierii, crîșmarii, chelnerii, birjarii, cotiugarii sînt, aproape toți, evrei. La fel ceasornicarii, juvaergiii, saidecarii, argintarii, sticlarii, cortelarii, boiangiii, zugravii de case și de trăsuri. Posedă capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prenumelor evreiești cu denumirile autohtone ale unor ocupații sau cu porecle (cognomene): Ștrul Croitoru, Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale. Băieții se numesc: Natan, Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aventurii prinde contur. Revenirea „la țigănci”, În ultimul episod, semnifică despărțirea de lumea care-l refuză, și intrarea Într-un teritoriu atemporal. Întâlnirea cu Hildegard și traversarea orașului Într-o noapte Încărcată de parfumul crinilor și al reginei nopții, cu birjarul dricar, conferă textului o valoare lirică mai rar Întâlnită În proza românească până atunci. Tehnica narativă, arta literară a lui Mircea Eliade este remarcabilă. Capacitatea de a ține trează coerența existenței eroului În cele două planuri ale nuvelei, este deosebită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gust, pe măsura întregii noastre societăți: a bărbaților cu mercedesuri care nu mai știu să salute o femeie, ca să nu mai spunem cum s-o acosteze, și a femeilor care la volan arată ca niște dive și înjură ca niște birjari. A doua concluzie este legată de folosirea unei înregistrări obținute prin fraudă sau prin neglijența celui înregistrat, care ar trebui să poată duce ori în câte feluri ai întoarce fapta, la o încriminare penală. Nu vorbesc aici doar de ziarista
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
putut mărgini la acest subiect și a evadat imediat spre satele care o inspiră mai mult decât bulevardele orașelor. I-a făcut plăcere să observe și să descrie atelajele de bivoli, plugurile primitive, fântânile a căror cumpănă lungă brăzdează cerul, birjarii plini de fireturi, satele de țigani; iar în oraș a avut ochi numai pentru locurile pitorești, moscheile, înmormântările cu obiceiuri ciudate, cimitirele prin care se plimba visătoare, zăpada: " Se întâmplă câteodată ca viscolul să acopere locuințele joase din mahalale: până la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
afla micul lor hotel, unde se pare că, în perioade electorale, trăgeau diverși politicieni de vază, între care și Ion Brătianu. Gheorghe Negoițescu, al cărui părinte ținuse în București birjă cu un cal - taică-meu îi spunea simplu și crud: birjar -, se trăgea poate din țărani de pe lângă Vălenii de Munte, unde există un sat cu Negoițești, după cum mi-a relatat un tovarăș de suferință al meu la penitenciarul Jilava, și trebuie să fi fost un om cu sănătatea șubredă, căci a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în vedere pentru aplicarea metodei de psihoterapie autogenă, ar fi următoarele: a. Poziția pentru exercițiu; Există două posibilități practice: - poziția orizontală, la pat, complet relaxat și fără pernă; - poziția șezând în fotoliu sau pe un scaun, așa zisa poziție “a birjarului” cu picioarele ușor depărtate, capul aplecat înainte, spatele rotunjit, brațele atârnând lateral, inerte ori relaxate pe genunchi. La început aceste poziții trebuiesc controlate de către psihoterapeut. b. Fiecare exercițiu de antrenament autogen implică trei faze: - prima fază constituie pregătirea poziției de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
formă, în lapte, în lînă, în carne. A toarce este o schimbare de formă. Lîna brută se-ntinde-n fire, apoi se țese și așa mai departe. Vin acum schimbările de loc. Drumuri de fier, canaluri, poduri, trăsuri, hamali, sacagii, birjari nu înaintează decît schimbări de loc. Schimbările de loc sînt improductive și, cu cît mai puține se fac, cu atît mai mult folos are și producătorul și consumatorul. Ele devin cu atît mai mici și mai puțin costisitoare cu cît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o nouă Beatrice 324, într-o pădure la fel de obscură, fără a fi malefică, este semnul căutat și găsit în momentul suprapunerii lumilor, universuri paralele (până acum) ale lui Gavrilescu; cele două planuri temporale, real/ profan și ireal/sacru, Hildegard și birjarul, eroi în universuri diferite se întâlnesc în noaptea misterelor sacre. Condiția lui Hildegard devine condiția lor325. Utilizarea pluralului solidarității ("toți visăm") de către Hildegard, cea care l-a așteptat în popasul dintre viață și moarte pecetluiește înțelegerea destinului nostru comun 326
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]