1,252 matches
-
revistă literară apărută la București, săptămânal, între 10 septembrie și 8 octombrie 1900. Director al acestei publicații, promițător subintitulată de „literatură, artă, știință, politică”, este Ludovic Dauș și tot el, probabil, autorul unui articol-program care anunță intenția de a combate „bisericuțele” literare, mercantilismul, nechemații în literatură. L. publică beletristică, cronici de teatru și artă plastică, articole politice, știri din viața literară, caricaturi. H.G. Lecca, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, N. Țincu, Radu D. Rosetti, Ludovic Dauș și N.G. Rădulescu-Niger sunt prezenți cu
LUCEAFARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287867_a_289196]
-
continuă, se pregătește în mod firesc terenul potrivit pentru valorificarea elementului cultural. «Gazeta literară» din aceste considerente s-a născut. Nu dorim să fim o publicație mai mult peste cele existente. Nu vrem să reprezentăm nici vreo școală literară, nici bisericuțe de artă. Ne mulțumim să înregistrăm conștiincios și cât mai obiectiv posibil fenomenul artistic și cultural, să întreținem interesul pentru artă și cultură.” Poezie oferă Cicerone Theodorescu (Toamnă totdeauna, Adolescență, din suita lirică Ciclu închis). În ce privește proza, un fragment din
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
satele străbătute, lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
creștin. Dar nu neapărat în expresie canonică. Din punct de vedere teologic, literatura lui G. e tot atât de heterodoxă pe cât este din punct de vedere literar de eteroclită. Proza scurtă însumează narațiuni și articole, însă granițele dintre specii sunt, la autorul Bisericuței din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
nu rareori, de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii ș.a.), orații lirice (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu), reportaje cu caracter poematic (Cimitirul de pe deal, La Sihla, pe Jijina). Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și publicisticii realizate la nivel de text literar
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
la Cladova de o mare vigoare stilistică și într-o pură limbă română. E. LOVINESCU SCRIERI: Minunea din drumul Damascului, București, 1903; Apologia unei legi și mai presus de ea a unui principiu, București, 1909; Lângă apa Vodislavei, București, 1911; Bisericuța din Răzoare, Iași, 1914; M. Eminescu, București, 1914; ed. 2 (Viața lui Eminescu), București, 1924; ed. 3 (Mihai Eminescu), îngr. și pref. Gh. Cunescu, Iași, 1987; Clopotele din Mănăstirea Neamțu, București, 1916; La țărmul mării, București, 1916; O lume nouă
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
București, 1927; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141; Trivale, Cronici, 95-101; B. Delavrancea, „Bisericuța din Răzoare”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXVII, 1914-1915; Ibrăileanu, Opere, II, 373-378; Aderca, Contribuții, I, 62-69, 586-589, II, 334-336; D. Caracostea, Galaction și sinteza de mâine, ALA, 1927, 326; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 84-92; Sebastian, Jurnal
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
discursurile actanților). Este necesară și analizarea tacticilor atribuirii/asumării de roluri. - Analiza relațiilor. Aceasta presupune interpretarea modului de interacțiune În interiorul grupurilor: prietenie, intimitate, negociere etc. - Analiza grupurilor. Descrierea modului de funcționare a grupurilor pe mai multe niveluri a) ierarhii, b) „bisericuțe” (aici important este modul cum se organizează „clicile” și solidaritatea socială), c) semnificații adaptate (temporală - modul cum funcționează În timp grupul; tematică - modul cum dialoghează grupul). - Analiza organizațiilor. Comunicarea organizațională și structurile funcționale din interiorul instituțiilor devine sursă documentară pentru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de pildă, cea în care A îl alege pe B și crede că va fi ales de acesta, pe când B îl respinge și nici nu crede că va fi ales de A). La nivel grupal, se pun în evidență clivajele, „bisericuțele” existente în sânul grupului mai lărgit, câțiva membri preferându-se reciproc în alegeri, percepând corect respectivele opțiuni și formând un subgrup cu evidente consecințe asupra mediului socioafectiv al grupului ca totalitate, dar, de aici, și cu efecte semnificative asupra performanțelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi). La capitolul traduceri se rețin fragmentele din Confesiunile lui J.-J. Rousseau, poezii de Uhland (Bisericuța de pe deal) și Jean Richepin. E.O.
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
natură angelică și mamă a lui Hristos, participând astfel substanțial la instituirea cultului marianic în biserica românească) și aruncând un arc semnificativ peste vreme către epoca începuturilor. Ștefan cel Mare (cel grijuliu cu refacerea paradigmei voievodale) a adus la Putna bisericuța de la Volovăț, căci - a zis Vartolomei Măzăreanu într-o istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în scurtă vreme nu să pute face”. Prezența bisericuței (antice) în spațiul putnean l-a ajutat pe ingeniosul Voievod să obțină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel Mare (cel grijuliu cu refacerea paradigmei voievodale) a adus la Putna bisericuța de la Volovăț, căci - a zis Vartolomei Măzăreanu într-o istorie a ctitoriei ștefanine - mănăstirea, „unŭ lucru mare ca acesta, în scurtă vreme nu să pute face”. Prezența bisericuței (antice) în spațiul putnean l-a ajutat pe ingeniosul Voievod să obțină pentru ctitoria sa (bogat dăruită „cu multe odoară, și veșminte scumpe, și cu multe moșii”) „cinstea cea mai înaltă decâtŭ toate mănăstirile ce sântŭ în Moldova”. Convenind că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că ziarul „și-a asigurat colaborarea marelui scriitor și vechiului democrat Gala Galaction, distinsul fruntaș al scrisului românesc și venerabilul slujitor al altarului”, care promite un ciclu de douăsprezece articole-amintiri literare, Povestea cărților mele (au apărut numai notații sumare despre Bisericuța din Răzoare și La Mangalia). Mai colaborează Mihai Tican-Rumano (O după-amiază la tropice, Nuevas ideas), foarte tânărul Horia Stancu (Paul Valéry, Anton Cehov și noi), George Franga (Mărturii despre originea teatrului românesc), Ion Pas, George Lesnea, Silvan (cu caricaturi), Paul
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea îl ia în seamă” (O școală nouă: simultaneismul). În același timp, mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în recenziile dedicate unor scrieri precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari figuri literare contemporane, între care un nuanțat și extrem de expresiv omagiu adus
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
publică versuri de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în proză, aparținând lui Emil Isac (Însemnări orientale, Două femei, Impresii exotice, Annie), Liviu Rebreanu (Boierul și bărbierul), Ion Minulescu (Imperiul modei), Gala Galaction (Bisericuța din Răzoare), I.Al. Brătescu- Voinești, Dimitrie Anghel, I.C. Vissarion, V. Demetrius, Petre Aldea, Al. Cazaban. Dramaturgia este ilustrată de Al. Davila, Victor Eftimiu, E. Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil Isac, Radu D. Rosetti, Mihail Săulescu (Săptămâna
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Nichifor Crainic, Onisifor Ghibu, Ioachim Crăciun, Florian Ștefănescu-Goangă, N. Drăganu, D. Stăniloae, Iosif E. Naghiu ș.a. Sunt incluse în sumar versuri de C. Dumitrescu, Florea Mureșan, Sanda Mateiu, Ion Pillat (Nașterea Domnului), Octavian Goga (Iisus pe valuri, Îmi cântă moartea, Bisericuța din Albac) ș.a. De semnalat faptul că aici sunt găzduite în 1934-1935 câteva din primele versuri ale lui Radu Stanca, „elev în cl. V-a liceală” (Mesia, Hristos a înviat!). Cu proză este prezent Victor Papilian (Din alte timpuri), acestuia
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
alta, în viața de apoi. Din acest ciclu, reține atenția mai ales Templul cu șapte statui, în care evocarea participativă a înmormântării maestrului adorat, Al. Macedonski, se împletește cu rezumate lirice ale celor mai cunoscute poeme ale sale. Ultimul ciclu, Bisericuța neamului, este organizat, la rându-i, în trei volete: cel dintâi este „liturgic-iconografic” (Nichifor Crainic), procedând la descrierea detaliată a picturii bisericuței din satul natal, văzută prin ochii copilului de altădată, apoi a uneia dintre slujbele religioase cardinale, cea a
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
maestrului adorat, Al. Macedonski, se împletește cu rezumate lirice ale celor mai cunoscute poeme ale sale. Ultimul ciclu, Bisericuța neamului, este organizat, la rându-i, în trei volete: cel dintâi este „liturgic-iconografic” (Nichifor Crainic), procedând la descrierea detaliată a picturii bisericuței din satul natal, văzută prin ochii copilului de altădată, apoi a uneia dintre slujbele religioase cardinale, cea a Învierii, sfârșitul acesteia formând al doilea volet, Misteriosul stol, iar ultimul, Din vremea de demult, este repovestirea legendei populare a călătoriei făcute
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Învierii, sfârșitul acesteia formând al doilea volet, Misteriosul stol, iar ultimul, Din vremea de demult, este repovestirea legendei populare a călătoriei făcute de Dumnezeu și Sfântul Petru pe pământ. Simplitatea mijloacelor artistice utilizate, regăsirea stilizării populare, vibrația afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice: [Informații biografice], „Anuarul magistraturei”, 1928, 337; Gh.
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
pământ. Simplitatea mijloacelor artistice utilizate, regăsirea stilizării populare, vibrația afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice: [Informații biografice], „Anuarul magistraturei”, 1928, 337; Gh. Dumbravă [Il. Chendi], „Aripi negre”, ȚA, 1909, 27; A.T., „Aripi negre”, VR, 1909, 6; [Mihail Dragomirescu], „Aripi negre”, CVC, 1909, 9; [Ovid Densusianu], „Aripi negre”, VAN, 1909
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
medalii critice, „Mișcarea literară”, 1925, 48; I. Foti, „Aripi fantastice”, „Viitorul”, 1925, 25 septembrie; Lovinescu, Scrieri, IV, 470-471; Const. Râuleț, Amintiri: Donar Munteanu, „Pământul”, 1937, 168; Predescu, Encicl., 575; Nichifor Crainic, Donar Munteanu, poet religios, G, 1943, 4; Octav Sargețiu, „Bisericuța neamului”, VBA, 1943, 5; Traian Chelariu, „Simfonia vieții”, UVR, 1943, 23; D. Karnabatt, Poetul „Simfoniei vieții”, SE, 1943, 1693; Ion Șiugariu, Viața poeziei, Timișoara, 1999, 190-193; N. Mihăescu, Imagini lirice contemporane, „Acțiunea”, 1943, 835; Traian Vifor, „Simfonia vieții”, VAA, 1943
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
în poezia lui M. ca entitate socio-etnică, ci doar în imagini izolate, în aluzii și referiri fugare. Povestea satului este o viziune idilizată, dar numai ca proiecție a amintirilor de odinioară. Un elogiu direct este adus totuși în câteva poezii - Bisericuța de la noi din sat, Clopotul, Fapta, Din sufletul satului -, în care sunt relevate spiritul comunitar, puritatea morală, pioșenia, echilibrul - toate definind un mod de viață. Mai mult decât în asemenea vederi luate cam de sus, ruralismul poetului constă în vâna
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
discuții), unde sunt prezentate mai multe cărți sau teme: Râul Teodorescu, „Ringala”, dramă istorică în 5 acte de Victor Eftimiu, Paul I. Papadopol, Revista „Poezia” dirijata de Const. Ț. Stoika, Barbu Solacolu, Poezia simbolista din „Nouă revista română”, Dragoș Protopopescu, „Bisericuța din Razoare” de Gală Galaction ș.a. A.-M.B.
PARERI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288694_a_290023]
-
speciale pentru munca între femei”, având drept menire să asigure înregimentarea tuturor femeilor în F.N.D. Într-un articol redacțional al Scânteii din 8 octombrie 1944, P.C.R. a dezavuat feminismul, care ar fi reprezentat izolarea femeilor de „marele curent democratic”, în „bisericuțe”, în „cercuri”, considerate ca fiind total ineficiente în lupta pentru obținerea drepturilor lor integrale. Se sugera ideea că cine nu sprijină programul F.N.D. trece de partea dușmanilor democrației, dând apă la moară fascismului. Activistelor „resorturilor speciale pentru femei” din cadrul P.C.R.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]