8,109 matches
-
scrîșnit-sentețios la un actor ca Sergiu Nicolaescu, firesc la Ștefan Iordache. Răsfoind filmografia sa, această dimensiune a expresivității sale se evidențiază în opțiunea regizorilor care-l distribuie cu tact în roluri care-i vin mînușă, precum cel al finului aristocrat bizantin, Lai Cantacuzino, din Noiembrie, ultimul bal (1989) al lui Dan Pița, după romanul lui Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întîmplat nimic sau în cel al dostoievskianului cartofor decavat, Ion Teodorescu, din Glissando (1982) al lui Mircea Daneliuc din
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
lințoliu imaginea adevărată a făpturii sale. Studii aplicate, cu pretenții savante ori fundamentate doar pe intuițiile istoricului de artă, au încercat să demonstreze că toate marile reprezentări ale Mîntuitorului, de la cele medievale și pînă la cele strict legate de civilizația bizantină și de lumea ortodoxă, sînt preluări exacte ale modelului originar. Chiar dacă ar fi adevărată această ipoteză a copierii nemijlocite, nu numai în spiritul, ci și în litera ei, faptul nu este, în sine, revelator. Pentru că nu modelul plastic, indiferent de
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
bucale, zecile de imagini din ziare si reviste, dar am omis alte influențe importante: Cimabue, Rembrandt, Degas, van Gogh, Eschil, Shakespeare, T. S. Eliot, Beckett. Altele rămân încă de descoperit, cum face Deleuze atunci când argumentează existența unor elemente egiptene și bizantine în arta lui Bacon, întărind (involuntar) ipoteza lui Eco a lanțului milenar al influențelor. Insinuându-se în însăși fibra Zeitgeist-ului, Bacon opune violenței timpurilor noastre, violența picturii.
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
care știe totul, lu-tot tot care ești tu, zid chinezesc ri me, luo na de la obed la iesei și până la david nouă în primul loc: se vede poarta prin care ai să treci ca mireasă, trupul tău frumos, de mozaic bizantin va fi trecut prin acea poartă pe brațele bărbatului ales, visat de mult, trupul tău se va electriza, va simți furnicături plăcute în toate locurile lui, trupul tău se va umple de artificii de toate culorile și înălțimile, mai ai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
foi uscate-n jurul tău să cadă rar, la ureche să-ți descânte un bondar și, cum stai cu ochii-nchiși pe jumătate, soare galben printre ramuri nemișcate să-ți învăluie-n tăcere și-n lumină fruntea mică, de domniță bizantină. F1: Iar la-ntoarcere, să trecem prin pășuni și prin funduri de livadă cu aluni, printre garduri fumurii și solitare ce se uită-n urma noastră cu mirare... B3: Și, din treacăt, ici și colo, să culegi sânziene cu tulpinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care latina avea o circulație intensă. Ø Numele personalităților din epoca Renașterii sunt menționați în vedetă în forma cea mai cunoscută. Ø Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma latinizată: Nicolaus Olahus, Nicolaus Olahus, Nostradamus, NOSTRADAMUS Ø Numele autorilor bizantini se menționează în vedetă începând cu numele personal sau cu porecla, în forma latinizată 4.Autori menționați prin pseudonim În cazul în care un autor semnează una sau mai multe lucrări sau toate lucrările cu un pseudonim, vedeta uniformă se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
extrase două cărți deodată, sau - În cazul celor virili, răbdători și conștiincioși În achitarea de sarcini - poate chiar trei. Mai multe? E contraproductiv. Haremul este o invenție formidabilă, dar care nu funcționează pe termen lung, ca Împrumutul la bancă. Dilema bizantină „Câte grăunțe formează o grămadă?“, transpusă În „Câte femei au loc În același timp Într-o fantezie erotică?“, Își va găsi aici rapid răspunsul: niciodată prea multe. Un număr exagerat le va șterge trăsăturile, făcând imposibil de ștanțat În memorie
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Din motive obscure, simțeam nevoia de-a fi mereu aranjați și spilcuiți. Când cineva mai spunea câte ceva despre fiicele Evei, un timp câte-o privire mai sticlea nostalgică, păstrând captivă În bobul ei incandescent amintirea unui sân ca o cupolă bizantină ori a unui ten asemenea petalei de crin, apoi bărbații au Început să dea din mână a lehamite atunci când se mai rostea vreun nume feminin, pentru ca, Într-un târziu, referirea la „ele“ să nu mai stârnească nimic, nici Întristare, nici
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
L-am zărit de cum am coborât din automobil, stând Într-un mic balcon cu grilaj de fier aflat la etajul al doilea al vechii clădiri. Arăta exact ca În poza din dosar, cu părul lung și barba albe, de sfânt bizantin, Înconjurând o față prelungă, cu nasul coroiat și ochii ascunși sub niște sprâncene stufoase. Purta un capot vechi, boieresc. Cum stătea În loja sa, gălăgia străzii nu părea să-l deranjeze, mai degrabă Îi ținea companie. De partea cealaltă a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
sacralități pierdute sau, din contră, inapte încă de a se manifesta. în spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare în memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din actul creației dintîi ori din îndepărtata stilistică a unei viziuni bizantine convertită la tridimensional. între sculptorii afirmați în ultimul deceniu, Aurel Vlad ocupă un loc bine definit și greu de uzurpat. în afară de Mircea Roman, nici un altul nu și-a identificat atît de rapid și de exact universul și stilistica, după cum nici unul
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
o scenă de vânătoare desenată fin pe toată suprafața. În mijlocul ei se află un măr pe jumătate putrezit. O ramă ține captivă imaginea unui bărbat cu fața senină, Îmbrăcat Într-o uniformă de dragoni. Alături de măsuță se află un scaun bizantin, cu o pernă din catifea groasă, verde și roasă de vreme. O masă stil ,,Biedermeyer,, cu furnir maron, dă Încăperii un aer puțin studiat, mai ales că pe ea sunt așezate două sfeșnice masive din aramă argintată, și o fructieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
victimă. Trei iulie Mi-a murit Încă un prieten. Avea T. B.C., boala mizeriei și a lipsurilor. Locuia retras, singur și-și scrisese pe perete o frază a lui Soloviov: ,, O singură posibilitate de viață există pentru omdezrădăcinarea egoismului,,. Pe scaunul bizantin, cu șezutul Îmbrăcat În catifea verde, se află un dicționar al paranormalului, cea mai recentă și mai complexă lucrare de acest gen. Te așezi În fiecare după-amiază turcește direct pe parchet când aburii cartofilor fierți În coajă urcă de la parter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și, nu În ultimul rând, ce va face cu ea. Ploaia de septembrie Începe să cadă În rafale piezișe, udându-te până la piele. Odată ajuns acasă, Îți dai jos haina mustind de apă, după care te prăbușești epuizat pe scaunul bizantin. Te gândindești că ea a pus la cale totul. Te Încarci cu noi gânduri de răzbunare și adormi visând că faci sex În interiorul unui ozene,,., -Sfârșit După ca a citit toată dimineața aceste fragmente de proză din revista literară, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
căprui mă urmăreau întruna, gura mare, mobilă, expresivă, zâmbea imperceptibil. De partea cealaltă, Palmer - calm, relaxat, uluitor de curat - arăta, în halatul său brodat și cu acel cap mic și îngrijit, ca un împărat anonim, dar puternic, dintr-un mozaic bizantin. Prin despicătura halatului i se vedea un picior lung, zvelt și foarte alb, acoperit cu fire lungi de păr, pus peste celălalt. Era în picioarele goale. — Ares și Afrodita, am rostit. — Dar tu nu ești Hefaistos, nu-i așa, Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
corupției și blocajelor de care se lovesc la tot pasul. Întrebați un tânăr medic sau un tânăr avocat în ce sistem feudal trăiește, cum trebuie să facă ghetele și să dea bani ca să fie acceptat pe lângă profesori, ca în epoca bizantină. Să vedem și reversul: mulți se vor întoarce sau vor stabili relații de afaceri cu țara. Vor aduce bani în economie. Dacă ne uităm la cei aproape două milioane de români care lucrează azi în străinătate, ne dăm seama că, după
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
coarne pe spate, cu șorțuri roșii, în două copite, babe cu două capete, păianjeni cu țâțe, muște cu trompe uriașe răsucite peste mașini, copaci cu cap de mâță... orice poți să vezi aici unde eu am pictat, după toate regulile bizantine, sfinții... - Miluiește-mă, Doamne, că sunt neputincios... psalmodiază ucenicul. Miluiește... - Nimic nu prinde! Așa ceva n-am mai pomenit... - Ostenit-am în suspinul meu... nu înțelege ajutorul lui Leonard să se oprească la timp. Prietenul meu apropie urechea de zid, pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dacă ceea ce se va întîmpla are vreo legătură cu Basarab Cantaeuzino. Acest "amănunt" te lămurește mai mult și mai folositor decît toate secretele viitorului imprevizibil. Nu-i așa?" Cinstit era să recunoască. Prințul era un adevărat descendent dintr-o familie bizantină. Viclenia și priceperea în a sesiza la vreme capcanele nu le învățase, ci le avea în sînge. A ridicat din umeri a indiferență "Și ce-i cu asta?" Basarab Cantacuzino rîse iarăși, de astă dată altfel, cu totul altfel, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
unde am văzut amîndouă ceva oribil, cu un matroz sovietic, mustăcios. Asociam casa de pe "Trompeta" cu o oglindă neagră; cele sclipind erau dincolo, în "țara francă"***** a Lisellei. Bunelul rămînea închis (a ieșit mai subțiat decît un sfînt din icoanele bizantine); tata și el ca un pește scos pe mal era sub anchete. Mai spera: a spera egal a amîna să trăiești. "Cu Jenică Maurer o să fie altfel". "Pe dracu' naibii! E-un nemernic, la fel ca toți nemernicii. Cum poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
exact tipul intelectualului român din perioada interbelică, cu toate bunele și relele acesteia 182. Iar modelul său în materie de creație teologică este tot un român, controversatul Nichifor Crainic, director al revistei Gândirea, politician naționalist și apărător al tradiției mistice bizantine. Crainic a fost cel care a introdus, din anul 1926, în programa de învățământ teologic a Universității din Chișinău o materie ce părea stranie în ochii colegilor săi: „mistica ortodoxă”. După propria-i mărturisire, directorul Gândirii i-ar fi descoperit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Evagrie și marii mistici germani Eckhart și Tauler. Crainic era, de asemenea, la curent cu lucrările lui Papamihail despre Filocalie și cu cele ale lui Irénée Hausherr, pe care îi citează admirativ. Rolul său în redescoperirea misticii ortodoxe, patristice și bizantine este de altfel apăsat subliniat chiar de Stăniloae într-un articol intitulat „Opera teologică a lui Nichifor Crainic”, publicat în aprilie 1940 în revista Gândirea: E semnificativ în această privință că dânsul șid est Crainicț a introdus pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
admirator al tradiției origeniste; apoi, el reînnoadă proiectul traducerii operelor lui Maxim, pe care îl demarase înainte de război: Mistagogia, apărută în 1944 în Revista teologică de la Sibiu; al doilea și al treilea volum din Filocalie, consacrate în întregime scrierilor Părintelui bizantin. Al doilea volum, apărut în 1947, conținea cinci scrieri: Cuvântul ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice (gnostice), Întrebări, nedumeriri și răspunsuri și, în sfârșit, Tâlcuire la Tatăl nostru (Orationes dominicae breuis expositio). În volumul III, apărut în 1948, au fost traduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu este nici un sistem ecleziastic, dar... dar, ce anume? Modelul creștin Ca și alți catolici născuți în epoca preconciliară, am crescut și eu cu imaginea tradițională a lui Cristos, a profesiunii de credință, a conciliilor perioadei elenistice și a mozaicurilor bizantine: Isus Cristos pe tron ca "Fiul lui Dumnezeu", "Salvatorul" umanității, iar pentru tineri "Cristos Rege". În timpul orelor de catehism învățam o lungă serie de formule dogmatice, fără a le înțelege: Isus Cristos este "a doua persoană a Sfintei Treimi", "o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creștine. Însă nu trebuie să uităm că în istoria religiilor modelul creștin nu este ultimul apărut. Modelul musulman În scurta perioadă de cinci sute de ani, simplul mesaj creștin originar a devenit o dogmatică complexă greco-elenistă, inserată în cadrul sistemului statal bizantin, în care legătura dintre puterea temporală și cea ecleziastică era foarte strânsă, favorizând nu puține dintre separările "eretice". Nu tocmai acest lucru i-ar fi atras cu ușurință pe locuitorii deșertului, pe beduinii și comercianții Peninsulei Arabice. Era nevoie tocmai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]