1,090 matches
-
-i trimite aproape, ca să vadă cât respect au pentru el; Îi trimite În misiuni dificile, ca să vadă cât de Înzestrați sunt, și le pune Întrebări neașteptate, ca să vadă cât sunt de știutori; hotărăște termene neprevăzute, ca să vadă dacă se poate bizui pe ei; le Încredințează bani, ca să vadă cât sunt de omenoși șdezinteresați - n.n.ț; Îi anunță că-i așteaptă lucruri periculoase, ca să vadă dacă stau sau nu neclintiți În fața acestora; Îi amețește cu vin, ca să vadă dacă rămân drepți pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
1982, p. 16). Însă cercetarea etnografică nu duce Întotdeauna la studii de caz (vezi, de exemplu, scurtele etnografii din G. Jacobs, 1970), iar pe de altă parte, nici studiile nu se limitează la aceste două condiții. Dimpotrivă, ele se pot bizui pe orice combinație de dovezi cantitative și calitative. În plus, nu e obligatoriu ca ele să folosească Întotdeauna observațiile directe și detaliate ca sursă de dovezi. În continuare, merită menționat faptul că unii cercetători disting Între investigații cantitative și calitative
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fidelității probelor studiului. Cele trei principii sunt după cum urmează. Principiul 1: Folosiți surse multiple de dovezi Oricare dintre sursele de probe menționate poate fi și chiar a fost singura bază a unui Întreg studiu. De exemplu, unele studii s-au bizuit doar pe observația participativă, fără a se examina măcar un document; la fel, numeroase cercetări au folosit informații de arhivă, Însă nici un interviu. Această utilizare izolată a surselor poate fi o reflectare a modul tipic În care sunt concepute - ca și cum
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Călătoria se dovedește însă o finalitate fără scop, ocazie de taifas nesfârșit și de plutire în infinitul posibilului. Romanul consacră o tehnică epică amenințată în scrierile ulterioare să alunece în manierism, transformând pe autor în propriul său epigon. Ea se bizuie pe un relief temporal accidental, care ar fi făcut deliciile unui stilist ca Tudor Vianu. Deschizând la întâmplare cartea, se poate întâlni oricând un dialog ca acesta: „- Știu, spuse ea, că va veni o revoluție. Numai că eu nu sunt
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
toate acestea, Monica Lovinescu Înțelege să nu judece Într-un mod radical cazul acestora, dat fiind faptul că există un risc al schematizării, căci „sîntem prea departe de Moscova pentru a avea certitudini asupra identității spirituale a fiecărui protagonist. Ne bizuim doar pe texte - destul de grăitoare de altminteri - pe impresiile observatorilor și ale corespondenților de presă și numai rareori ca acum, pe Întîlniri și impresii personale. Nu e destul pentru un diagnostic amănunțit” (p. 60). În afară de rare excepții - Pasternak, Soljenițîn -, scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literatură, educație”. Publicația nu are un articol-program propriu-zis, însă din sumar reiese că tematica reflectă ambiția redacției de a se adresa „tuturor mamelor din România”, ca o componentă a unui proces educativ. Educația (privită de pe pozițiile unui sămănătorism moderat) se bizuie pe respectarea preceptelor creștine, tinzând a-și asocia și idealul național. Rubricile se conturează abia în al doilea număr: „Revizuiri literare”, „Traduceri”, „Din galeria maeștrilor dispăruți”, „Cronica socială”, „Critica literară”, „Cronica cinematografică”. Genurile abordate sunt diverse și bine reprezentate: poezie
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
disciplinei - omul și opera - către formele literare produse de convenții de gen, acceptate pe durate medii de timp, mai rapide decât temporalitatea aproape imperceptibilă a ofilirii textelor, dar mai lente decât conjuncturile socio-economico-politice exterioare literaturii. În sfârșit, autorul Istoriei... se bizuie pe înțelegerea literarității drept aspirație spre conformitatea cu anumite norme. Volumul apărut se oprește pe teritoriul romantismului, fără a-l epuiza. Pe acest segment temporal se urmăresc evoluția tiparelor scrisului în raport cu oralitatea, convențiile cărturărești față de cele populare, stilul sacru diferențiat
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele legate de estetica, poetica și mitologia pe care această nouă structură literară se bizuie în construirea unui univers coerent, competitiv cu cel al lumii reale. Tot literaturii sud-americane îi este dedicat și studiul Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic, tipărit la Atena în 1999 (în limba greacă), menit să familiarizeze „marele public” cu evoluția literaturii acestui
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
multe soluții. Polisemantismul cuvintelor folosite duce la asociații și disociații complexe, iar utilizarea imaginilor metaforice subliniază valoarea cognitivă a expresiei. Întrebuințarea unor tropi și figuri de stil (metonimia, sinecdoca, personificarea ș.a.) favorizează o formulare poetică cifrată. Forța de invenție se bizuie nu numai pe folosirea posibilităților existente în limba vorbită, ci și pe crearea unor cuvinte noi. Câteodată, obiectele și fenomenele propuse spre a fi ghicite sunt indicate prin întruchipări onomatopeice sau printr-un singur cuvânt-semnal (un verb sau o interjecție
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
de oarecare calități narative, perceptibile mai ales în pasajele de evocare a tragediilor ce au însângerat istoria poporului transcaucazian. Ca publicist, M. stăpânește o bună limbă românească, vioaie, clară, fără fiorituri de stil. Intervențiile lui, prompte și de bun-simț, se bizuie pe credința în menirea socială a artei scrisului. Multe însemnări, altminteri de aspect anodin, își propun să atragă atenția asupra unor neajunsuri ce fac omului de rând viața amară (un titlu grăitor - Din dramele mizeriei). Rubricile susținute în „Ararat” și
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
și a reafirmat cu mai mare claritate, sub forma a nouă anateme, condamnarea pelagianismului, a doctrinei harului și a doctrinei păcatului originar; totodată, a confirmat validitatea sentinței papei Inocențiu și a trimis o copie a hotărârilor sale lui Zosimus. Apoi, bizuindu-se pe propria autoritate, și ajutat de Aureliu, Augustin a intervenit pe lângă împărat astfel încât, la 30 aprilie 419, printr-un rescript al prefectului pretoriului, Pelagius și Celestius erau condamnați pentru subversiune din cauza doctrinei lor periculoase și erau obligați să părăsească
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pusey, vol. I, pp. 562-565). Spre deosebire de elementele narative, discursul profetic nu are nevoie, crede Chiril, de interpretarea alegorică pentru a dezvălui un sens cristologic, caracteristica sa fiind tocmai faptul că este o profeție despre Cristos. În acest sens, deși se bizuie oarecum pe alegorie, comentariul lui Isaia pune în evidență conținutul cristologic al profeției ca semnificație literală, respectând o tradiție exegetică deja existentă (căreia îi aparține de exemplu Teodoret) care raportează profețiile mai degrabă la realități din epoca romană decât din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
această ultimă temă, ascultătorii îl lasă baltă: nu fără îndreptățire, Luca vedea tocmai în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe tradiție, unii dintre ascultători s-au convertit: “între care și Dionisie Areopagitul și o femeie cu numele Damaris, și alții împreună cu ei” (17,34). Dacă Damaris nu va mai reapărea pe scena istoriei, cu totul altul va
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
împreună cu ei” (17,34). Dacă Damaris nu va mai reapărea pe scena istoriei, cu totul altul va fi destinul lui Dionisie. Prin 180, Dionisie, episcopul de Corint, într-o scrisoare trimisă Bisericii din Atena, îl menționa - nu știm dacă se bizuia doar pe Fapte pe care le citează, sau și pe o altă tradiție - ca prim episcop al acelui oraș (în Eusebiu, Istoria Bisericii III, 4, 10; IV, 23, 3). Nu se referea însă la scrierile sale. Acestea au apărut abia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
esență, nu e o scriere geografică în sens științific așa cum fuseseră operele clasice, ci o operă de exegeză a cosmografiei biblice. Într-adevăr, scriitorul intră în polemică atât cu geografii cât și cu astronomii și cu matematicienii păgâni și se bizuie pe cosmografiile lui Moise și ale scriitorilor Bisericii. Ca atare, el susține în prima și în a doua carte, pornind de la Scriptură, că pământul nu este o sferă ci un disc, iar aceste afirmații sunt demonstrate pe larg în a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
persoanelor cu spirit critic redus care erau interesate de miraculos, astfel încât, din această perspectivă, opera lui Cosma își găsește o justificare. Și, oricum, și la Cosma găsim elementele unei atitudini serioase, nu doar ale unor improvizații de moment: el se bizuie mai ales pe exegeții antiohieni atunci când discută, cu competența pe care i-o permite formația sa, probleme de istorie biblică sau de interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes chiar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
literatura sovietică atât în volume separate, cât și în paginile „Revistei Fundațiilor Regale”. Prin intermediul limbii franceze, tradusese din J. B. Priestley și din Hans Prager. În 1945 îi apărea la Editura Forum romanul Zilele nu se întorc niciodată. Cartea se bizuia pe o largă proiecție autobiografică, dar tocmai natura confesivă a narațiunii îndepărtează mult fresca epică de punctul ei de pornire. Undeva, într-un oraș de provincie din Europa, Șeful - medic și director al unui sanatoriu - își trăiește aventurile erotice și
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
cu seamă în prima sa perioadă (1933-1936), când are un mai pronunțat caracter literar, H. se menține la nivelul unei excelente reviste de provincie, reușind să adune în jurul ei numeroase talente și să-și formeze un profil distinct. Deși se bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
fără efecte adverse și cu beneficii biologice. Cleopatra (ce minunată femeie, fizic și intelectual!) a fost produsul a unsprezece generații de căsătorii frate-soră sau alte rude apropiate în interiorul dinastiei ptolemeice. Desigur, este un singur exemplu, iar știința nu se poate bizui pe cazuri excepționale în aflarea și explicarea regularităților. Sunt însă studii concrete (Livingstone, 1969) care arată că, asociate și cu anumite practici de infanticid (direct și indirect), unele populații sătești închise nu ajung la degradare biologică. Totuși, atunci când nu intervin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și apărut o serie de scrieri. A mai semnat D.R.R., Dim. și cu pseudonimele Max și Stal. Și-a pierdut viața într-un accident de automobil. Localizările și prelucrările lui R. sunt farse ușoare, frivole, deși cu unele porniri moralizatoare, bizuindu-se pe comicul de situații, mai rar pe acela de limbaj sau chiar onomastic, unde ar exista și un început de tipizare. Totul se sprijină pe quiproquo; ițele se încurcă și se descurcă rapid, din zăpăceala generală iscându-se hazul
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
și a reafirmat cu mai mare claritate, sub forma a nouă anateme, condamnarea pelagianismului, a doctrinei harului și a doctrinei păcatului originar; totodată, a confirmat validitatea sentinței papei Inocențiu și a trimis o copie a hotărîrilor sale lui Zosimus. Apoi, bizuindu-se pe propria autoritate și ajutat de Aureliu, Augustin a intervenit pe lîngă împărat, iar la 30 aprilie 419, printr-un rescript al prefectului pretoriului, Pelagius și Celestius erau condamnați pentru subversiune din cauza doctrinei lor periculoase și erau obligați să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pavel abordează această ultimă temă, ascultătorii îl părăsesc: nu fără îndreptățire, Luca vedea în acest motiv evanghelic un obstacol greu de depășit pentru tradiția culturală greacă. Astfel, succesul lui Pavel la Atena a fost limitat, nu inexistent, pentru că, afirmă autorul bizuindu-se probabil pe tradiție, unii dintre ascultători s-au convertit, „între care și Dionisie Areopagitul, o femeie pe nume Damaris, și alții împreună cu ei” (17, 34). Dacă Damaris nu va mai apărea pe scena istoriei, cu totul altul va fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
împreună cu ei” (17, 34). Dacă Damaris nu va mai apărea pe scena istoriei, cu totul altul va fi destinul lui Dionisie. Prin 180, Dionisie, episcopul de Corint, într-o scrisoare trimisă Bisericii din Atena, îl menționa - nu știm dacă se bizuia doar pe Fapte, pe care le citează, sau și pe o altă tradiție - ca prim episcop al acelui oraș (în Eusebiu, Istoria bisericească III, 4, 10; IV, 23, 3). Nu se referea însă la scrierile sale. Acestea au apărut abia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
critic redus, care erau interesate de miraculos, astfel încît, din această perspectivă, opera lui Cosma își găsește o justificare. Și, oricum, și la Cosma găsim indicii ale unei atitudini serioase, care nu se bazează pe improvizația de moment: el se bizuie mai ales pe exegeții antiohieni atunci cînd discută, cu competența pe care i-o permite formația sa, probleme de istorie biblică sau de interpretare a Psalmilor, ori legate de autenticitatea unor opere. Se pare că scriitorul nutrește un oarece interes
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cola da Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui Rienzi, B. a creat totuși un tip de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]