1,013 matches
-
neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află. Iluzie, s-ar putea replica, ficțiune! Desigur, dar numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
el pierduse slujba de funcționar municipal, iar acum trăiau greu, dintr-o mică rentă a unei moșii din partea soției. Părinții Juliei se bucurară sincer de revederea lui Hans. Acest băiat avea un caracter excepțional. Aparent, avea figura unui om prea blajin, dar avea o inimă de aur. Hans povesti cum decursese călătoria sa în Lumea Nouă, cum muncise acolo, cum reușise să-și construiască o mică, dar frumoasă, casă. De abia aștepta s-o revadă pe Julia, s-o ceară în
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
vestită în istoria Serbiei. Era locul cel mai frumos de locuit pentru oameni care iubeau să cultive grâu, orz, secară, dar să și crească animale multe: vite, cai, oi, măgari, animale de curte. Localitate aflată într-un ținut de dealuri blajine, pline de păduri, de poieni și ape ce erau binecuvântări ale Cerului pentru locurile acestei țări. La marginea localității, nu departe de munții domoli de la Apus, se aflau mai multe gospodării, printre care una a săteanului Dragoslav Vlahovic, o gospodărie
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei”, spusese Iolanda într-o zi, pe când amândouă veniseră în cimitir pentru a împlini rânduiala datinilor legate de Paștele blajinilor. Atunci, Iolanda plantase repede câțiva butași de trandafiri, îi stropise și se ridicase gata de plecare. Întâlnind privirea întrebătoare a Smarandei, îi spusese, fără a mai zâmbi ca de obicei: „Știi, nu poți înota de două ori în aceeași apă
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
derutată de rezultatul votului, iar străinii au fost uimiți când au văzut pe români stând la cozi interminabile, chiar și zece ore, în unele locuri în ploaie și frig. Pentru ce? Culmea, să voteze! Lumea fusese obișnuită cu acest neam blajin, tolerant, că suportă cu stoicism nedreptățile, chiar și samavolnicii, uneori jigniri și umiliri care i le aduceau străinii, unde executau fără să crâcnească munci penibile pe bani puțini. În țară, oamenii politici îi știau răbdători și ușor de manipulat, amăgiți
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
le aduceau străinii, unde executau fără să crâcnească munci penibile pe bani puțini. În țară, oamenii politici îi știau răbdători și ușor de manipulat, amăgiți cu pomeni electorale, obținându-le cu ușurință voturile. Și acum?... Este drept că,uneori, acești blajini mai răbufneau prin demonstrații de stradă, luând în coarne guvernul sau chiar pe șeful statului, atunci când îi supărau. La furie îi tăbârceau până îi scoteau de pe scena puterii pe cei considerați vinovați. În locul celor plecați intrau ceilalți, din opoziție, care
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
MĂRTURISIRE... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mărturisire... Caut printre vise un cuvânt potrivit pentru poemul meu... Mărturisesc că nu găsesc decât un temperament de proporții întortocheate... Parcă e un suflet blajin ce se bucură de tihna senzuală a unei clipe fără sfârșit... Viv Referință Bibliografică: Mărturisire... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viviana Milivoievici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂRTURISIRE... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380470_a_381799]
-
de cristal, lingurițele de argint și șervetele din mătase. Pe terasă, balansoarul scârțâia ușor, cu o singură persoană în el. - Ți-am adus să guști puțin. Lavinia tresări, cu gândurile rupte în mod brutal. Reuși totuși să aibă un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât e ceasul? - Aproape cinci, se răsuci Letiția spre ceasul masiv ale cărui limbi pendulau cu un clămpănit discret. - Nu mai e mult! Luă cu vârful linguriței dulceață cât un
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu blajin ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. Copilăria mea cu dalbe plete, Demult, spre nemurire a plecat... La țintirim, sub lespedea de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
cu copita, mânzocul mâlc lângă iapă, lupii pe labele de dinapoi, luna scriind pe colții lor și chiuitura care în sălbăticia nopții pare ca o rugă! -Scoală, mândruțo, din somn Nu mă vezi că eu nu dorm! Cerne o ninsoare blajină, nu-i ger, iar dac-ar fi, cine să-l mai simtă?! Moș Vasile Chițâgoi nicidecum! Are fruntea plină de broboane reci, obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
neîndoios, cu o tradiție barocă filtrată printr-un secession melancolic, fumuriu, dar și cu o prospețime indicibilă a văzduhului său, cu o adolescență perpetuă a ușoarelor adieri ale acestuia, încărcat de miresmele aspre ale șesului și de cele mai conciliante, blajine, ale dealurilor între care se află. Iluzie, s-ar putea replica, ficțiune! Desigur, dar numai până la un punct. Căci orice loc se întrețese cu fibra sensibilă a celui ce s-a legat de el prin naștere, ori prin îndelungă viețuire
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dialoguri hieratice VII de David Sofianis 13.09.2015 (A.D.) Eclessia dintru adâncuri Lada de zestre cu ofrande deschisă te cheamă iubito ca o mamă blajină îmbratișându-ne grija de a fi mereu prea plăpânzi și încă pierduți pe portativele vieții printre note acute și gânduri solemne biserici de litere ne sunt poemele noastre ca aripi ce strigă la cer căutând să se-afunde în zborul tăcut
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
obiect de preț. Resimt fiori de gheață, cum urcă și coboară, Pe pielea-mi de mătase, în timpul hrăpăreț. M-a năpădit trecutul, precum un râu de lavă, În clipa când inelul pe deget mi l-ai pus, Dar vocea ta blajină și cu tendință gravă A risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri, Stă binecunoscutul răspuns multașteptat. Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri, Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
obiect de preț.Resimt fiori de gheață, cum urcă și coboară,Pe pielea-mi de mătase, în timpul hrăpăreț.M-a năpădit trecutul, precum un râu de lavă, În clipa când inelul pe deget mi l-ai pus,Dar vocea ta blajină și cu tendință gravăA risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri,Stă binecunoscutul răspuns multașteptat.Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri,Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat...(din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
tăi... Cer cumplit, cer îngândurat uneori de suferințele noastre, tulburat adesea de intervențiile noastre neavenite, dar iarăși liniștit când sufletele noastre sorb seninul din tine - atunci în lumina ș-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă cu tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului, cer mândru-senin, cer omenesc, ești tu oare ordinatorul din transcendentul astral? Ești tu computerul uriaș, cristalin, care ne înregistrezi toate faptele noastre trecute - și bune și rele - programând pe cele viitoare, cum astrologii încă mai cred
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
dorințele de miri? Mai știi când e lună plină, Ai mai fost seara-n grădină? Ai lăsat cerul să-ți pupe Dalbul pe-ale tale pulpe Ce și astăzi mă corupe? De ce simt eu că suspini Și plâng ochii tăi blajini? Ai lăsat sânii la soare Să-i dezmierde blânda boare, În mirosuri de cicoare? Ai mai mers mână de mână, Că eu te voiam... stăpână... Interveni și Aurel la versurile lui George adresate Cristinei, de parcă erau într-un dialog poetic
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
Dau potolul dorului, Doină, doină, pui de cuc, Eu din sat n-o să mă duc. Și am plecat, vezi bine, Ca pasărea străină, Dar mă gândesc la tine, Măicuța mea cea bună. Și-ți văd chipul duios Și ochii tăi blajini, Și-aud vorba ta caldă, Cum n-auzi la străini. Și cucul îl aud, În gândul meu, măicuță, Cum cânta el de jale, În nucul din portiță. Cântecul străinului Cânta puiul cucului Cânta cucul și ofta Și zilele-și blestema
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
îndoite spre interior) și este distribuită în trei cicluri:"dinspre părinți...", "...prin Dumnezeu...","...spre mine" * Fiecare ciclu este precedat de câteva referințe: - Gheorghe Grigurcu, ("...un miraj interogativ...") - Gheorghe Pașa, ("...un poet monocord...") - Călin Sămărghitan, ("...partea albă a morții...") - Cristina ștefan, ("...blajinul accent al solitudinii asumate...") - Mioara Băluță, "moartea, un fluture alb", sau cum să privești cu detașare întunericul...") - Stelian Vasilescu, (spicuiri- "avem nevoie de sfială, emoție și singurătate") - Veronica Pavel Lerner, ("...o mare gamă de sentimente...") - Viorel Horj, (spicuiri- "...un adevăr
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
nu fug niciodată, copilăria”, “printre lumânări stinse”, “puținul din adolescentul din mine a rămas acolo”,”tată, de ce m-am născut?”- sunt doar câteva titluri în sensul enunțat. Al doilea argument de adăugat ar fi că discursul ondulează nonfictivul existențial spre blajinul accent al solitudinii asumate. (noaptea ca un ghemotoc de ziare vechi sau cealaltă jumătate de viață ce trece prin mine ) “am ochii mari poate sunt sensibil/sau poate am devenit/prea complex/nu știu/înăuntrul meu e strâmt/nimeni nu
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
primele sale cărți ("Adevărul din cuvinte" și "Strigăt din copilărie") și scrierile de după, nu pot să nu observ o trecere din adolescentul de ieri, în cea a singurătății mistuitoare. Frumusețea cuvântului său simplu se naște din el, din fizicul lui "blajin și subțirel" care interiorizând până și lacrima, alături de lumină, aleargă molatic după acel capital care formează întregul. (...)Da, avem nevoie de sfială, emoție, (de durere, uneori) și singurătate. Cine posedă aceste trei elemente din dimensiunile vieții lui Teodor Dume, există
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
ezită să cadă în genunchi, el vrea să-l prindă pe Dumnezeu, să-l “pipăie” și să “urle”: “Este!” El nu strălucește prin cucernicie, ci, dimpotrivă, printr-o neîmpăcare rebelă, care dorește să obțină totul sau nimic: “Ispitele ușoare și blajine N-au fost și nu sunt pentru mine. În blidul meu, ca și în cugetare, Desprins-am gustul otrăvit și tare. Mă scald în gheață și mă culc pe stei, Unde dă beznă, eu frământ scântei, Unde-I tăcere, scutur
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
armonios Întoarce-ți, Doamne, ochii blânzi! Întoarce-ți, Doamne, ochii triști Spre-aceia care speră-n van, Spre cei cu inimi de artiști, Înspre poporul tău sărman! Întoarce-te spre cei bolnavi Sau ce-ntr-un fel sunt suferinzi, Spre cei blajini, discreți, suavi, Înspre acei ce sunt flămânzi! Întoarce-te și înspre noi, Întoarce-te chiar spre dușman, Spre toți acei ce-s în nevoi, Înspre acei ce-s la liman! Înspre acei ce-s la liman Înspre acei ce sunt
ÎNTOARCE, DOAMNE!- GLOSSĂ- de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373839_a_375168]
-
Ca o victorie asupra negurilor, inventăm/ reinventăm jocuri cu blajinii noștri. Reușim uneori să-i păstrăm cu gândul și mai ales cu acea privire interioară de care uităm adesea, la pieptul nostru, cu întreaga lor lumină și căldură pe care sigur o păstrează în pumnul uriaș de iubire care este
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR În calde dimineți de vară, A luat din soarele blajin, Țăranca, raze lucitoare, Și le-a împletit în fir. Apoi cu trudă și migală, S-a pus a țese la război, Și au ieșit, fără-ndoială, Acele fote de la noi. A prefăcut frunza de dud În fir subțire de mătase
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
obiect de preț. Resimt fiori de gheață, cum urcă și coboară, Pe pielea-mi de mătase, în timpul hrăpăreț. M-a năpădit trecutul, precum un râu de lavă, În clipa când inelul pe deget mi l-ai pus, Dar vocea ta blajină și cu tendință gravă A risipit toți norii, din est pân` la apus. Pe cerul minții mele, înveșmântat în gânduri, Stă binecunoscutul răspuns multașteptat. Te tachinez, sfioasă, rostindu-l printre rânduri, Contemplu, amuzată, surâsu-ți vinovat... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu
INELUL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375605_a_376934]