833 matches
-
îl privea, fu izbit de o firmă scrisă într-o caligrafie gotică deasupra fațadei de la stradă a lui Gulimănescu: "Deutsche Buchhandlung". Ciuda lui fu foarte mare, nemanifestîndu-se decât printr-o privire lung ironică față de Gulimănescu, pe care însă nu-l blamă, întrucît el însuși lucrase secret, întîmpinînd doar un insucces. Fără a mărturisi că încercase și el a închiria apartamentul lui, felicită pe Gulimănescu și-l apără fața de insinuările altora (de acord aci cu Suflețel), întărind întocmai justificarea aceluia când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de nobleța sălbăticiunilor. Asta înseamnă că acestea din urmă nu ies din speța lor și nu prind dragoste pentru alte animale, precum omul, G. Călinescu ci aparțin, respectiv, naturii, de la unghiul lor de vedere. În privința asta nu pot să nu blamez romantismul tatii, gustul lui solitar pentru vietățile dezarmate, evident în slăbiciunea lui pentru câinele Ștolț, cu care doarme în pat. Tata e mizantrop, iar filozofia noastră e filantropică, cu o anume restricție. (Ioanide: "Fleacuri superficiale, și totuși sinistre!") De asemeni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe la mănăstiri, ori la Brașov, acum eroii noștri căutau puncte mai îndepărtate. Saferian era nerăbdător să revadă bazarul și să trăiască puțin într-un loc unde sensul vieții părea a fi continua tocmeală. În privința asta, atât Saferian cât și Demirgian blamau pe Sultana, care adoptase prețul fix. Toată plăcerea și a negustorului și a clientului era, după opinia lor, ciorovăiala, și orășenii ca și țăranii aveau impresia a fi fost înșelați dacă nu rupeau din preț. Demirgian cerea la început pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este pe cale să stabilească o rețea a celor 2,5 milioane de expatriați ghanezi, pentru a intensifica fluxul de capital către țara lor.132 Corporațiile transnaționale reprezintă adesea ținta activităților ONG-urilor în cadrul unor campanii precum cele care nominalizează și blamează companiile care plătesc salarii foarte mici muncitorilor din țările sărace. Uneori astfel de campanii sunt încununate de succes, deoarece ele chiar amenință să priveze corporațiile de puterea blândă asigurată de renumele lor valoros la nivel mondial. Când Shell a propus
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Decizia a fost luată la doi ani după ce firma Shell a fost constrânsă de ecologiști să abandoneze planurile de a fora într-o așezare din Bangladesh aflată în patrimoniul UNESCO.133 Mai multe companii transnaționale de produse farmaceutice au fost blamate de către ONG-uri și au renunțat la procesele din Africa de Sud în anul 2002, procese având drept obiect încălcarea patentelor pentru medicamentele împotriva SIDA, deoarece, după cum specifica ziarul Financial Times, "solicitarea de responsabilitate socială din partea companiilor a căpătat o rezonanță tot
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
avem căteva noțiuni de recuperat pentru că, așa cum aserta C. Noica, „o școală în care profesorul nu învață și el, este o absurditate”. Fiindcă de la plictis și indiferență e un simplu pas pănă la frustrare și angoasă. Și pentru că tot este blamat, tot irită și naște controverse, dezvoltă repulsii intestine, Mihai Eminescu, închei prin căteva cuvinte ale sale care ne invită să nu uităm că „în fiecare om universul se opintește”.
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i blama sau de a-i certa pentru că nu-și respectă promisiunile; • tendința de a-i repezi, de a le cere socoteală, de a-i presa sau de a-i evita; În schimb, este recomandabil: • să îi facem să își țină promisiunile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pretenții, dar în așa fel încât să creăm pemisele ca celălalt/ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne impunem soluțiile noastre, creăm un sentiment de ascendent, de putere față de partener și de aici o reacție de respingere din partea lui. Afirmațiile Eu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să se manifeste prin acte, se decretează: capitaliștii, cunoscuți ca atare, vor vărsa etc.". Voi care protestați cu surprindere, ce drept aveți voi de a-i blama pe Barbès și pe Sobrier? Ce au făcut ei decât să fie un pic mai consecvenți decât voi și să împingă un pic mai departe principiul vostru? Afirm că atunci când acest principiu este introdus în legislație, chiar dacă nu își face
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
exemplu, un "portofoliu de politici" incluzând o politică monetară imprudentă, care crește oferta de bani mai repede decât crește economia, va duce la creșteri de prețuri. Istoria a arătat în mod repetat că politicienii tind să răspundă nu prin a blama propriile politici imprudente, ci prin a blama o "economie supraîncălzită" sau pe "speculatorii lipsiți de patriotism" și prin a impune controale de prețuri. Când prețurilor nu le este permis să fie corectate prin ofertă și cerere (în acest caz, creșterea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
politică monetară imprudentă, care crește oferta de bani mai repede decât crește economia, va duce la creșteri de prețuri. Istoria a arătat în mod repetat că politicienii tind să răspundă nu prin a blama propriile politici imprudente, ci prin a blama o "economie supraîncălzită" sau pe "speculatorii lipsiți de patriotism" și prin a impune controale de prețuri. Când prețurilor nu le este permis să fie corectate prin ofertă și cerere (în acest caz, creșterea ofertei de bani, care tinde să cauzeze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
faptelor ce se țes în Bucovina. - O nu, nu domnilor, cauza e cu mult mai joasă de cum o credeți d-voastră. Se știe, când e vorba de cauza confesională în Bucovina, pe a căreia agitatori unii îi combat și-i blamă, se știe că ea nu e decât cauza averilor națiunei românești din Bucovina, că națiunea, sub numele de confesiune, e proprietara de drept a unor averi întinse, că confesiunea e garanția dreptului și numele în care te bați și că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mormântul de versuri frumoase ale junelui nostru poet?... Ce palide și ce desfigurate ar apărea ele, când acuma... sardanapaliză încă în opiniunea cea încîntată a publicului, și poate tocmai grație acelei foi a Societății umilite, pe care d-sa o blamă, și care poate tocmai din cauza umilinței sale n-a deșteptat încă ochiul ager a criticei adevărate, ce taie fără scrupul și mizericordie tot, din fibră în fibră. - Am cetit cumcă în America ar fi o fată cu două capete și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pure cari nu se pronunță cum se scriu: o pus în loc de u [și e pus în loc de i] d. e. potend în loc de putând - potentia în loc de putință - bene în loc de bine, tene în loc de tine ș. a. Și apoi tocmai acest ă pe care dnia-lor îl blamează le-a făcut mediu unificator cu trecutul - așa: inima, Săbiniu, băserica astfel încît ă are un rol mult mai mare în etimologism decât în fonetism chiar. El e o piatră de care [te] lovești în toate colțurile. Daunele ce le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar da fiecărui aerul cuviincios pentru dezvoltarea sa pe terenul mai sus amintit. 3) Ideile și principiile a căror proces se propunea Societății a-l face (antiteza nominală Maiorescu și Bărnuț ) nefiind cunoscute părții celei mai mari din tinerime, a blama pe unele și aplauda pe altele rămânea un fapt nesocotit. Afară de-aceea Societatea neavând îndreptățirea de-a decide între vreuna din seriile de idei profesate în viața publică a românilor, prin asta e esclus și dreptul de-a determina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unele probleme, deși comparația cu realismul clasic, dar și cu neorealismul arată că această etichetare este corectă. Cu toate acestea, teoria stabilității hegemonice a ilustrat și cel mai neașteptat salt idealist al unui scriitor realist. Încercarea lui Kindleberger de a blama "pasagerii clandestini" europeni a produs o contradicție internă în teoria sa; astfel încît preocuparea legitimă a oamenilor de știință americani pentru politica externă a SUA i-a jucat o festă unuia dintre teoreticieni. În cele din urmă, deși teoria stabilității
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Folosirea imaginației sociologice ne ajută să înțelegem o varietate largă de evenimente care se produc în viața noastră, să surprindem ce forțe sociale formează propria noastră biografie și a oamenilor apropiați nouă. Imaginația sociologică ne ajută să evităm să ne blamăm gratuit pentru necazurile cu care ne confruntăm în viață. Ea ne permite să înțelegem, de exemplu, de ce unii oameni sunt bogați și cu putere, iar mulți alții nu sunt; de ce am eșuat la un examen de admitere într-o facultate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adesea stau în situații abuzive prin propria alegere. Motivele se întind de la dependența economică, la inabilitatea să vadă alternative la situație considerând-o fără nici o speranță. Unele soții sunt încrezătoare față de soțul și căsătoria lor indiferent de context; altele se blamează că au ajuns la situații de asemenea natură. Figura 9.1 arată că există un ciclu al violenței în familie în sensul că violența reproduce violența. Figura 9.1. CICLUL VIOLENȚEI ÎN FAMILIE Părinții (Agresarea partenerului) Violența împotriva părinților Violență
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de percepție între șomaj și disponibilizări 2. „Disponibilizatul”3 din industria grea este un aspirant la statutul de victimă a tranziției care trebuie protejat și ajutat de către societate să supraviețuiască. Spre deosebire de acesta, „șomerul” este privit cu reticență, putând fi totodată blamat pentru pierderea locului de muncă. Diferența de statut dintre disponibilizat și șomer se observă și la nivelul tratamentului economic aplicat celor două categorii. Disponibilizările au reprezentat o modalitate elegantă de ieșire de pe piața muncii și au fost însoțite de salarii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă simplă, pe care fără îndoială numai iubirea a învățat-o să fie atâta de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere îndurarea la picioarele lui Hector. Chaucer modifică însă vizibil sursa de la care a plecat, acordându-i femeii o viață interioară mult mai intensă, mai complexă. Rușinea și dezaprobarea cu care este blamată plecarea tatălui ei devine 990 Ibidem, p.193. 991 Ibidem, p. 192. 992 Ibidem, pp.193-194. 993 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă simplă, pe care fără îndoială numai iubirea a învățat-o să fie atâta de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere îndurarea la picioarele lui Hector. Chaucer modifică însă vizibil sursa de la care a plecat, acordându-i femeii o viață interioară mult mai intensă, mai complexă. Rușinea și dezaprobarea cu care este blamată plecarea tatălui ei devine 990 Ibidem, p.193. 991 Ibidem, p. 192. 992 Ibidem, pp.193-194. 993 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să asiste la baia „jigodiei”, ba dimpotrivă: „Când i-oi da un hap, atunci să mă chemi”. Expert în teatru, Mușatescu nu aduce „jigodia” pe scenă, personajele umane doar se referă la ea. În Gaițele lui Kirițescu un personaj e blamat pentru că a cumpărat scump un câine. „Doi mii lei una scârba de javra!” se indignează „Fraila”. În ceea ce privește rasa, autorii români nu-i dau mare importanță. Este de presupus că avem de-a face, în literatura noastră, mai mult cu corcituri
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
conținutul, fie și la modul simplu, al Luceafărului și a recita ca pe o rugăciune din el, e o dovadă că suntem OAMENI și nu roboți, că simțim cu sufletul. Am văzut și auzit nenorociți (mai mari sau mai mici) blamând poezia lui, plasându-se astfel între inculți și animale... Dacă nu știi nimic din ce a produs una dintre mințile cele mai luminate ale lumii (din compania francezului V. Hugo, neamțului W. Goethe, a englezului W. Shakespeare)... cum poți avea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]