11,153 matches
-
cred în destin ca într-o forță misterioasă, capabilă a transfigura existențele, indiferent de datele conținute de acestea, a le da un sens. Normele axiologice nu sînt totdeauna operante. Astfel că un ins submediocru poate ajunge pe culmile puterii, ale bogăției și notorietății, pe cînd unul de factură superioară, un principe al spiritului, se poate pierde în anonimat. Am cunoscut cazuri ilustrative ale ambelor extreme. Destinul ar fi o suprarealizare, abscons-obiectivă, a vieții, cu semnul plus sau cu semnul minus. Pentru
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
dintre ei au creat alfabete în limba țării lor, au tradus Biblia și opere aparținând unor scriitori patristici cu renume, compuse în diferite limbi. Uneori ei s-au constituit în echipe de traducători care au transpus în limba lor mari bogății de gândire, evlavie și literatură rituală elaborate de alte popoare creștine. Câteodată ei scriu istoria propriei lor țări, cum e cazul cu atâția istorici armeni, ca Faust de Bizanț, Lazăr de Farpi, Moise din Corene etc., sau cu Grigorie de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
fiind cu brâul dăruirii de sine. Hotărârile lor au fost acceptate de întreaga creștinătate. Ei s-au impus ca mari autorități ecleziastice, învățăturile lor fiind considerate normative de către Biserică, căci au unit împlinirea virtuților cu înțelegerea dogmelor dumnezeiești, susținută de bogăția cunoașterii și de puterea dovedirii 100 și așa i-au hrănit pe toți cu cuvântul adevărului și cu înțelegerea tainelor 101. Astfel, învățăturii lor și dacă îi adaugi ceva e imprudent, și dacă îi înlături ceva e primejdios 102. Conținutul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
înțelegea nimenea atunci la noi - notează Eminescu în Icoane vechi și icoane nouă - și abia acum au început să înțeleagă pe ici pe colea că temeiul unui stat e munca (s.n.), și nu legile. Nu înțelegea, asemenea, aproape nimeni, că bogăția unui popor stă, nici în bani, ci iarăși în muncă. Banul reprezentează numai munca, nu este ea însăși, și, aducînd bani mulți într-o țară în care munca lipsește, vei ajunge să plătești o zi de lucru c-un napoleon
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
sărac. Apoi se mai răspîndise încă o părere greșită, care era, ba mai este încă aproape generală, că țara noastră e cumplit de bogată și că poți cheltui din greu, ea tot o să aibă de unde plăti. Nu înțelegea nimeni că bogăția nu este în aer sau în pămînt, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată." (s.n.) Comentariile în acest moment sînt, credem, de prisos. Mai adăugăm
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
-l voi scrie niciodată. Miile de fișe mă resping prin masa lor. Și m-am întrebat de-a dreptul: am eu atîtea lucruri originale și importante de comunicat? Erau simple Ťplăceri de lecturăť, iar o carte de acest gen cere bogăție de idei și rigoare. Voi risipi deci obsedantele cartonașe, pe care voi fi notat inutil sute de pagini". Nu o dată e retractil, refuzînd funcții după care alții se dau în vînt: "am renunțat, în septembrie, la o carieră de Ťdiplomatť
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a comprima, a restructura) etc. Cred că se vede, chiar într-o simplă enumerare, extrema bogăție de informație și interpretare din acest volum.
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
în Colosseum/ cercuri batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic". Să remarcăm că puțini poeți români contemporani, de la Gellu Naum și Ion Caraion (între ei se cuvine neapărat menționat pe nedrept puțin cunoscutul Stere Popescu), vădesc o similară bogăție imagistică, o supraaglomerare barocă de-o asemenea percutanță. Textul lui Liviu Georgescu funcționează precum un gheizer de inepuizabile corespondențe: "Noroiul îngerilor tîrîți de șenile"; "paturile agățate ca niște pălămide gata să cadă"; "muncitori înșurubînd porumb și grîu în ochii brazdei
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
-n cer grămadă", și " Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară". Din nou, G. Călinescu fantasmează în mod precipitat: "Imaginația e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis". Dar nu, bogăția fulgilor e un imens ecran pe care "mândra țară" e proiectată într-o avantajoasă armură de zale argintii. Iar strofa a doua cuprinde un distih ce-ți taie răsuflarea, când te aștepți mai puțin: Soarele rotund și palid se prevede
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
La tâmplele sale se împletește o simfonie din cele mai frumoase mistere care plutesc în negura vremii. Migala cu care cioplește fiecare vers spre a-l transforma într-o rază a veșniciei îl situează pe Anatol Covali între maeștrii sonetului. Bogăția sufletească și harul său divin se revarsă în limpezimea fiecărui sonet, fiindcă reușește să îi confere acestuia acea claritate și muzică nobilă a sferelor înalte. Precizia cu care își conturează versul, siguranța și străduința deosebită au dat naștere unor sonete
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
miei și iezi zburdă pe coaste, Iar păsări dau concert și seara. Albinele aduc nectar, Țăranii mână boii-n plug, E de la Dumnezeu un har, Hambare-n toamnă cu belșug! Pomii îs ninși cu noi petale, Un alt semn al bogăției. Ce mai dorim noi, Sfinte Doamne ? Să-ți mulțumim din suflet Ție! Ion Părăianu Referință Bibliografică: PRIMĂVARA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu
PRIMĂVARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382734_a_384063]
-
opt ani, pentru asigurarea subsiztenței, se maturizează repede. Momentele copilăriei le zugrăvește cu un talent tipic moldovenesc, redându-le în cuvinte simple și calde. Sinceritatea descrierilor degajă o atmosferă de prospețime și prea-plin emoțional, valoarea narațiunii fiind crescută și de bogăția mesajelor transmise de acele experiențe. O viață, al cărei destin se voia croit pe un drum periferic, oferit orfanului sărac și umilit, dar care a urmat alt drum, al unui suflet mare și caracter frumos. Peripețiile din Ucraina și Kazahstan
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
celorlalți și față de Dumnezeu se tămăduiește prin renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu este decât cenușă și fum (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Fapte, 30, 3). De asemenea, aducerea aminte de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
fericit Și prosper în astă lume, împlinit și mulțumit? Tot aleargă omu-n viață, căutând senzații noi Și se-ngroapă-n substitute, amăgit de-a lui nevoi. Niciodată avuția, aur, bani, îndestulare, Nu va da-n deplinătate, siguranța viitoare, Când izvorul bogăției are fundament greșit, Omul se va pierde-n vicii, răvășit, dezamăgit. Azi filozofía lumii caută altfel fericirea, Imoralul și religia, în amestec, dă-mplinirea, Mult dezmăț, apoi căință, “Dumnezeu e iubitor!” Dar majoritatea uită că e și Judecător. Binecuvântat e
BINECUVÂNTAT E OMUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382808_a_384137]
-
că instituțiile statului se transformă în teatre de răfuieli personale ori de partid, iar mulțimea tot mai pauperă a spectatorilor/telespectatorilor aplaudă pe unii dintre ei și-i înjură pe ceilalți, fără fidelitate în simpatii, că doar e democrație, în vreme ce bogăția națională intră atât în buzunarele fără fund ale aleșilor, cât și în conturile ticăloșilor din străinătate încârdășiți cu cei desemnați prin lege și jurământ să gestioneze averea poporului român. Iată că mai vechea noastră meteahnă - aceea de-a ieși în
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
importante drumuri comerciale... Este, trebuie s-o spunem, falsă afirmația că economia românească, așa umilită cum se prezintă în clipa de față, nu posedă acele elemente care să-i asigure redresarea. În primul rând România deține un relief armonios, cu bogății ale solului și subsolului ce o situează pe un loc fruntaș în Europa (locul doi după calculele unor economiști). Pământul, deopotrivă obiect al muncii și mijloc de muncă, este - și trebuie să rămână! - nu doar cea mai generoasă sursă de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în care autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia Berdan; trad. din franceză de Crina Ioana Berdan; Iași
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
tipărită în fascicole (27 la număr) care se vindeau cu 10 bani exemplarul. A mai publicat alte două broșuri avînd același subiect, dar le-a înglobat apoi în aceasta care socotea că îl reprezintă. E scrisă tern. Dar arhaismele și bogăția informațiilor, colectate din vechime, și din amintiri proprii, o fac de folos. N. Iorga a socotit că Istoria... lui Papazoglu "nu este chiar o istorie, ci un amestec de informații din autori mai vechi, cu un foarte bogat aport de
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
gen popular"). Dl Andrei Codrescu (și român, și american) ne sugerează și formula poeziei populare de mîine: umorul. El scrie: "Era poeziei lacrimogene s-a terminat, deși piața pentru lacrimi este destul de bună. Pentru poetul cu umor, viața contemporană prezintă bogății nesfîrșite". * Și fiindcă tot vorbim despre poezie: un interviu scînteietor și caustic îi acordă d-lui Radu Pavel Gheo dl Dan C. Mihăilescu. Tema? Eminescu. "La noi se știe Eminescu la nivel de romanță", constată D.C.M. "Noi îl știm pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
cerebrală la care ne supune: Bineînțeles că realitatea era cu totul alta, fusesem și chiar după primul război mondial o țară săracă, aproape mizeră, după standardele occidentale, e drept însă că atmosfera la vîrf era de mare optimism, afacerea cu bogăția era o lozincă manevrată interesat de cercurile financiare liberale, care căutau să stimuleze investițiile industriale pe această cale a încrederii în "noi înșine"". De ce nu e corespunzătoare, pentru România, eticheta de "țară bogată"? Pentru că, vorbind despre bogăție, în duhul unei
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
optimism, afacerea cu bogăția era o lozincă manevrată interesat de cercurile financiare liberale, care căutau să stimuleze investițiile industriale pe această cale a încrederii în "noi înșine"". De ce nu e corespunzătoare, pentru România, eticheta de "țară bogată"? Pentru că, vorbind despre bogăție, în duhul unei gîndiri primitive, oamenii au în vedere exclusiv resursele naturale, iar nu produsul muncii, al strădaniilor de acumulare și investire, al ingeniozității tehnice ori financiare: "Acum eu nu zic că petrolul la noi sau în Norvegia nu a
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
unei gîndiri primitive, oamenii au în vedere exclusiv resursele naturale, iar nu produsul muncii, al strădaniilor de acumulare și investire, al ingeniozității tehnice ori financiare: "Acum eu nu zic că petrolul la noi sau în Norvegia nu a reprezentat o bogăție, dar adevăratele țări bogate sînt cele ale altui tip de dezvoltare economică decît aceea care rezultă din faptul că pe teritoriul lor s-ar fi "găsit" zăcăminte minerale sau materii prime de rapidă prelucrare. Elveția sau Olanda, țări eminamente sărace
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
eminamente sărace, sînt în realitate foarte bogate, deoarece au știut să muncească, fenomen curios, aproape ininteligibil pentru noi, românii". Chiar dacă putem socoti, pînă la urmă, în chip conciliant, că atît zestrea naturală cît și rodul muncii concură la conceptul de bogăție națională, energica subliniere laturii dinamice a acestuia ne dă un fior de satisfacție, cu atît mai vîrtos cu cît, în actualitate, procesul muncii se află în suferință... Dar ce e, în definitiv, munca? În corecta ei înțelegere, comunismul a intervenit
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
dedicații, aspect care poate da naștere, uneori, la revolte populare (“ Da mai multe dedicații pentru aia și pe noi nu ne bagă în seamă, da’ ce, banii noștri nu ie bani?”) și, de aici, la bătăi. E de apreciat aici bogăția meniului (oferă chiar și piftie), dar nu se recomandă consumul vreunui preparat, deoarece prezintă riscul de a sosi cu garnitură de muște. Voie bună și antren oferă și discotecă din Lehliu Gară. Disco-clubul Ibiza este situat tot la marginea orașului
NOU, DE CRIZA! Vacanta la Lehliu! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19694_a_21019]
-
Simona Tache Ștergând comunicate de presă mai vechi, am dat peste asta: “Cartea „Magia atragerii bogăției în viață” va va deschide tainele Magiei Mari și vă va ajuta să fiți programatorul soartei voastre și a celor dragi, ajutandu-va să deveniți bogați. Riturile descrise în carte, vă vor fi de folos în viața voastră și veți
Talismanele Magiei Mari, Mijlocii si Mici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19760_a_21085]