29,922 matches
-
românește, debutul meu întârziat, după 40 de ani, și am și un volum recent de poezii, bine tradus de Carmen Firan și Ioana Ieronim. Deci, ce-ar mai putea vrea un autor în aceste condiții? Cred că e puțin prea bogat. Mi-e un pic frică de chestia asta, fiindcă sunt superstițios. Dacă ți se întâmplă lucruri atât de bune, atunci autobuzul care te calcă nu e prea departe... Care e relația cu traducătoarele - Ioana Avădani, Ioana Ieronim și Carmen Firan
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
spaniolă și tipărită la noi în 2004, în traducerea lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de Nicolae Manolescu. Pentru toți cei interesați de istoria dansului de la noi și din lumea întreagă, cartea aduce o informație bogată, pe cât de bogată a fost și cariera de balerin și coregraf a lui Gelu Barbu, desfășurată pe parcursul a aproape șaizeci de ani și într-un spațiu larg, care cuprinde mai tot uriașul continent euro-asiatic. Numai că interesul și curiozitatea cititorului
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
la noi în 2004, în traducerea lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de Nicolae Manolescu. Pentru toți cei interesați de istoria dansului de la noi și din lumea întreagă, cartea aduce o informație bogată, pe cât de bogată a fost și cariera de balerin și coregraf a lui Gelu Barbu, desfășurată pe parcursul a aproape șaizeci de ani și într-un spațiu larg, care cuprinde mai tot uriașul continent euro-asiatic. Numai că interesul și curiozitatea cititorului trebuie să fie
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
comerțului cu trupul lor, renunțând la statut social, la principii morale, la viața sentimentelor. E preferabil ca acest comerț să se petreacă undeva departe de casă și e și mai bine dacă se poate prinde o ocazie într-o țară bogată, nici cunoscuții nu află și banii sunt mai buni. Audiția este spectacolul dat de femeile unui orășel din provincia rusă în fața unui "selecționer" japonez cu intenții în mod străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
pictori din trecut, dar avea, dintre artiștii moderni, de pildă mult entuziasm pentru Brâncuși. Când vorbea despre istoria artei, amintea de lucrări fundamentale ale domeniului precum Propyläen-Kunstgeschichte sau monumentala istorie a artei a lui André Michel, care se aflau în bogata sa bibliotecă. Această deferență și pasiune față de marile opere ale trecutului a funcționat ca un stimul și nu ca o inhibiție. Spre deosebire de artiștii avangardiști contemporani lui sau ca mulți pictori de astăzi care se definesc prin refuzul tradiției artistice, prin
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
ei de continuitate între interior și exterior, conștient și inconștient, masochism și sadism, Putere și Opoziție, fidelitate și dezerțiune, iubire și ură, activism și contemplativitate, altruism și egolatrie)???". Chiar atunci cînd devine mai inclement, condeiul eseistului se moaie în culori bogate (inclusiv starcorare), accentul căzînd pe modalitatea execuției, pe prețiozitatea care absoarbe (absolvă!) precum un burete impuritățile: "Antonesei, nepotul prin alianță al Maiorului Gavrilă, ni se părea, dintre toți, cel mai puturos, cel mai savuros, cel mai iute la concesii și
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
și aranjamente cumetriale, numai să îi apară muianul în ziarele locale și să i se deie de băut (de futut și de intromis la ghiozdanu-i burduhănos) întru sufletele morților oarecari, mergînd el pînă la a se încuscri cu un Rom bogat din Dulcele Tîrg și a se înnăși cu primerele acestuia, căci pe Magistrul Țicăuan încetasem a-l mai lua în vreun calcul, perdurînd el ca o ultimă ocheadă a trecutului estompat". Jocul formal funcționează ca un soi de paratrăznet al
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Clinton, alături de Jimmy Carter și de fostul guvernator de Vermont, John Edwards, adversarul cel mai acerb al lui Kerry de dinainte de încheierea "preliminarelor" democraților, a fost una dintre figurile impozante care s-au adresat celor prezenți (în majoritatea lor sponsori bogați ai campaniei electorale a democraților). Nu m-a impresionat neapărat conținutul discursului fostului președinte american, cât maniera lui de a vorbi, cu care, așa cum am spus mai devreme, nu eram obișnuit. Nu ascult sau privesc discursuri politice decât strictamente profesional
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
dintre cuvintele cu sens general produc, în română, asocieri stilistice puternice: e vorba mai ales de termenii de origine slavă și grecească, marcați popular, evocînd de aceea discursul bisericesc tradițional: pomană (“oamenii cu dare de mână sacrifică berbeci, făcând pomeni bogate celor nevoiași” (vlg 1999), mătanie (“să-i ajute pe credincioșii musulmani să nu greșească numărarea mătăniilor din timpul rugăciunilor zilnice” (EZ 29.08.2003), evlavie (“intrau, pe rând, cu evlavie, în marea moschee”, vlg 2002) și chiar slujbă: “să-i
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
sau un fenomen care îi erau inaccesibile, se putea folosi de acțiunea magică asupra simbolurilor lor. Era cam același lucru. Experiența mistică și simbolurile la primitivi este o carte ușor de citit, accesibilă chiar și nespecialiștilor. Este o narațiune extrem de bogată în informații, una care găsește drumul cel mai scurt către o lume apusă, cu toate că, la un studiu atent, se poate observa că primitivul a rezistat istoriei și că nu ar fi exclus să-i simțim prezența în unele mentalități contemporane
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
anumitor alimente” și post „funcție”, „loc special amenajat”, „instalație” etc.: ambele substantive neutre, cu pluralul în -uri; primul e un împrumut vechi din slavă, cel de-al doilea, mai recent, fiind preluat din franceză. La această omonimie (complicată de polisemia bogată a neologismului post și de existența elementului de compunere post-, de origine latină) se adaugă acum un nou element: apărut în jargonul Internetului și folosit cu o frecvență care ar putea să-i asigure o viitoare extindere chiar în afara acestei
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
enigmele universului și ale istoriei imediate. Mai târziu un prozator argentinian Ernesto Sabato, va susține că urâțenia feței pe care Sartre și-o descoperea în oglindă a fost motorul existențialismului. Neîndoios, cafeneaua, ca intersecție de destine literare, beneficia de o bogată tradiție, consemnată în jurnale, în memorii, în biografii mai mult sau mai puțin romanțate. Evoc sumar unele episoade fără a intra în detalii. Pomenesc astfel în treacăt, restrângându-mă la Paris, năvala conquistadorilor literari americani după întâiul război mondial. În
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Pedvis este un neomodernism cumin-te, cu motivele binecunoscute ale îngerilor, dragostei, singurătății, deznădejdii, trecutului ș.cl., dar dacă tot e postmodernismul îngăduitor cu literatura retro, sunt multe motive pentru care aceste poeme merită citite. Deși se înscrie într-o tradiție foarte bogată, aș putea spune chiar strivitoare, spiritul rafinat și prezența delicată a Ancăi Pedvis conferă multă elegantă versurilor care reușesc să se sustragă locurilor comune și lasă impresia unei prospețimi datorate probabil, unei atente și îndelungate elaborări. Senzoriale, feminine, cu delicate
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
mondial. Ca să mă documentez m-am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
clar, firesc într-o citire impregnată de inteligență și spirit ludic. Sîntem după sărbătorile de Crăciun, după un șir nesfărșit de petreceri, de chefuri înlănțuite. Mahmureala, lentoarea plutesc peste tot, anesteziind, încetinind ritmurile, simțurile. Sîntem în casa Oliviei, contesa cea bogată, îndoliată și enigmatică, veșnic suspinătoare în spatele voalurilor negre după gustul plăcerilor. Cînd spun “sîntem”, spun noi, spectatorii. Sîntem pe scenă, așezați pe cîteva gradene, chiar lîngă actori și personajele lor. O lume de imagini alcătuită ca într-un puzzle, un
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Albert, și, mai ales, pe cele de la ediția bilingvă Sextus Aurelius Victor, Liber de Caesaribus - Carte despre împărați (Iași, 2006), citată de dl. Mîrșanu greșit și doar atunci când îi convine. Este de observat însă că domnia sa a folosit multe dintre bogatele noastre trimiteri, fără a le verifica. Acest fapt este dovedit de mai multe aspecte. În primul rând, citarea unor izvoare a căror ediție nu figurează în lista celor consultate (vezi p. 217-222): „Flav. Joseph [sic!], Contra Apionem” (p. 164, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de traducere semnalate mai sus, cu absența unor criterii unitare de editare, care să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse. Bibliografia bogată (p. 555-578) și indicii foarte analitici (p. 581-642) întregesc această ediție remarcabilă. Un subiect interesant, inedit în cultura română, dar tratat simplist, într-o cărțulie care se înfățișează mai degrabă ca un colaj comentat de texte din autori greci (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și substantivului fiță (folosit aproape exclusiv la plural) și familia sa lexico-frazeologică: uzul dominant și inovațiile se bazează pe expresia a face fițe “a face mofturi, fasoane”. De fapt, actele sociale opuse simplității au în română o zonă lexicală destul de bogată: alături de mofturi și fasoane stau nazurile, capriciile, toanele și (argotic) fartițiile; atitudini similare sînt desemnate de verbele a se fandosi, a se sclifosi. Fițele sînt în principiu conotate negativ (în construcție cu a face, a avea, a fi plin de
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
un tradiționalist, forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai și în operă. Amplitudine gata să se extindă asupra altor zări lirice, cea germană, bunăoară, interpretată în opoziție cu cea franceză, ca una revărsătoare de adânci sentimente, bogată, fremătătoare, supusă în consecință unui veșnic dinamism ce nu-i îngăduie răgaz să se întruchipeze într-o împlinire armonioasă - termen revenitor la exeget - a formei, foind, în schimb, de singulare personalități interiorizate, de pronunțat sentiment temporal, lirică, în fine, dezvăluind
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
cei mai atenți și mai cinici cronicari ai societății italiene, dar cu precădere al celei romane, din a doua jumătate a secolului trecut. Tocmai de aceea sub titlul „Moravia e Roma”, abil ales de organizatorii unei expoziții însoțite de o bogată serie de conferințe și de proiecții, se poate aduna practic întreaga creație a naratorului, de la primul roman Indiferenții la Povestirile romane și la ultimele scrieri din anii ’80. Este exact ceea ce a vrut și a reușit să facă Asociația „Fondo
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Asociația „Fondo Alberto Moravia”, sub privirea atentă și mereu la fel de iubitoare a Daciei Maraini - muza de care scriitorul a fost legat poate prin cea mai constantă și mai profundă tandrețe. Asociația a adunat și a prezentat publicului o serie deosebit de bogată de documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii și cu rudele; edițiile princeps ale romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
știut, Și pana chiar, cu care, la-nvoială, El, Faust, diavolului s-a vîndut. Da, ea-n cotor mai ține, sus, Un strop de sînge,-așa cum l-am sedus. Aș vrea cu-această piesă unicat Să fac un colecționar bogat. Atîrnă vechea blană-n vechi cuier, De farse mi-amintește, cu ce fler Îl învățam odată pe student, Să-și treacă tinerețea, poate,-ardent. Tu, cald și afumat veșmînt, îmi vine Nebună poftă să te pun pe mine Și ca
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]