918 matches
-
ziua cînd asupritorul va merge împotriva poporului? 17. Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, vița nu va da nici un rod, rodul măslinului va lipsi, și cîmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule și nu vor mai fi boi în grajduri, 18. eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura în Dumnezeul mîntuirii mele! 19. Domnul Dumnezeu este tăria mea, El îmi face picioarele ca ale cerbilor, și mă face să merg pe înălțimile mele. Către mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
ce mișcă În țară și În lumea Întreagă. În afară de mine, la o masă erau doi băieți În țoale de oraș, cu ochelari fumurii pe nas - mucoși pe care părinții asudă să-i țină prin școli și ei se duc acolo boi ca să se Întoarcă vaci ori ca să nu se mai Întoarcă deloc. Erau ciupiți bine, că beau bere tare, la sticlă. La o masă mai Încolo, singur și liniștit, cam Întristat - mi se părea mie de departe - ședea Mihai, băiatul ăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i se mănânce. Până să arunce Lizica cu un borcan gol de compot după el, Dordonea și Închisese ușa În urmă. Nu putea s-o sufere pe madam Lizi; Îl aducea În pragul nebuniei (nici el nu era cu toți boii acasă: În timpul studenției făcuse pușcărie politică - luase apărarea unora acuzați de conspirație Împotriva poporului - și mâncase atâta bătaie, că n-avea cum să fie Întreg la minte). Asta cam avea, e adevărat, Înfățișare de scroafă sclifosită și glasul Îi suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale celor două negustorese erau, și ele, pline de păcate: pământul pe care crescuseră fusese Îngrășat cu scârnă de om și, pentru a părea cât mai coapte și apetisante, pătlăgelele - de fapt niște gogonele verzi ca iarba după ploaie - fuseseră boite cu vopsea roșie, meșteșugit aplicată cu o mașinărie - construită de Titel Meșteru - care spulbera otrăvitoarea chimicală În vapori fini, după ce se sufla cu putere pe o țevișoară de plastic. În cele din urmă, aproape previzibil, cele două concurente au Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vor trebui Să se înduplece‐n tăcere și înapoia mea. Nimic nu‐i cere să nu‐nvie vocea morților, și‐atunci o înțepenesc pe mama‐n lut și‐ i ard obrazul cu o lumânare Să arate arămiu, și sânii îi boiesc Ca să lucească precum doi ochi și‐ i pun în șold cercul perfecțiunii, Ce‐ i făcut din ceară Pe care‐atât frățânii morți și‐ l doriră. și‐am rămas cu mama‐ n față! E rândul Să‐ i mișc părul în țărână
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
soi,/ Să scoată țării oameni noi/ Care să facă legi mai tari/ Pentru albine și bondari”. Fabulă cu boul: „Un bou.../ A urcat o treaptă, a urcat o scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și sunt boi de vite și altfel de boi” Chiar că sunt, spun tot eu și autorul). Luminăția sa măgarul: „Gemea un neam neavând ce face/ Păzit de măgărari cu torbă/ Cum cutezai să spui o vorbă,/ Veneau urgent să te înșface,/ Să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
și pe stînci întărite. 3. După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului și porneau împotriva lui. 4. Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării pînă spre Gaza, și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5. Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste, erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. 6. Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
România profundă”, oricît de perimat ar suna această sintagmă. Cu această Românie, care reprezenta la acea vreme 79% din populația țării, se construia România Mare. Văzute din această perspectivă, lucrurile arată puțin diferit. Am în vedere aici cartea lui Lucian Boia despre „capcanele istoriei”, elita intelectuală românească între 1930 și 1950, pe care tocmai am citit-o și care a (re)născut pasiuni intelectuale printre contemporani. Evitînd să cad în „capcana” lor, constat însă că exista viață și dincolo de dreapta-stînga și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
modurile de respingere nu sînt aceleași, dar ceva profund pare să traverseze generațiile : predecesorii au distrus țara și ne-au furat viitorul, care trebuie să (re)înceapă cu noi. Să mergem însă mai departe pe firul timpului. Cartea lui Lucian Boia despre elita intelectuală românească între 1930 și 1950 se deschide cu un capitol dedicat „ofensivei tinerilor”. George Călinescu - un „reper epistemic” deja „expirat” la cei treizeci de ani ai săi - trata această viitoare „generație de aur” drept genul „mucosus”, care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în lucrarea sa despre munca la români. „în general, explicațiile adoptate erau preluate de la intelectualii influenți, care le răspîndeau prin mass media.” Iar după 1997, „intelectualii au identificat «mentalitatea» populației ca fiind vinovată de eșecul reformelor economice”. Eseul domnului profesor Boia a venit astfel pe această nevoie aproape compulsivă de expli cație, formulată în modul cel mai explicit posibil de către cel mai acreditat interpret actual. Eseul domnului Boia era așadar sortit să devină un bestseller, cu sau fără voia autorului. Cartea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
identificat «mentalitatea» populației ca fiind vinovată de eșecul reformelor economice”. Eseul domnului profesor Boia a venit astfel pe această nevoie aproape compulsivă de expli cație, formulată în modul cel mai explicit posibil de către cel mai acreditat interpret actual. Eseul domnului Boia era așadar sortit să devină un bestseller, cu sau fără voia autorului. Cartea a devenit însă mult mai mult : prin larga receptare care i-a fost acordată și prin pasiunile pe care le-a stîrnit, ea este un fenomen social
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dincolo de această carte și orice va mai scrie vreodată domnul Boia, domnia sa a marcat indiscutabil procesul de igienizare spirituală de după căderea comunismului. De asemenea, nici despre ipocriziile patriotismului atribuit sau refuzat autorului nu poate fi vorba : e frumos din partea domnului Boia să spună atîtea lucruri rele despre români ? Să fim serioși, este o falsă problemă ! Istoria este cum este, iar un istoric are obligația, nu doar dreptul, de a încerca să o analizeze ca atare. Dar tocmai de aceea cartea istoricului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spună atîtea lucruri rele despre români ? Să fim serioși, este o falsă problemă ! Istoria este cum este, iar un istoric are obligația, nu doar dreptul, de a încerca să o analizeze ca atare. Dar tocmai de aceea cartea istoricului Lucian Boia pune o mare problemă : pentru prima dată în cariera sa, cel mai reputat „demolator de mituri” legitimează și întărește poate cel mai periculos mit național : altfelitatea românului. Căci cum altfel putem să interpretăm titlul paradigmatic al cărții sale, care este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a fost deschisă, subminînd astfel statutul și menirea istoriei înseși și permițînd publicului să citească totul în cheia voiosului fatalism cu care s-a obișnuit. Din acest moment, tot românu’ va zîmbi satis făcut : Vezi, am avut dreptate, chiar și Boia spune că sîntem altfel ! Iar receptarea se va muta din istorie în mitologie : diferența românească este deci un dat, care nu poate fi astfel decît ab origine, din illo tempore și care constituie destinul nostru. Asta nu mai este treaba
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să renunțăm la narcisismul jalnic cu care ne uităm în oglinda Occidentului și constatăm, iar și iar, că sîntem altfel. Căci cîtă vreme ne vom întreba doar de ce sîntem altfel, nu vom putea ști cine sîntem de fel. Evident, Lucian Boia are cheia de lectură potrivită, doar că, într-un patos stilistic surprinzător, întredeschide și uși nepotrivite, prin care pătrund de-a valma și interpretări pe care, de fapt, le repudiază. „Totul începe printr-o întîrziere impresionantă” - ne spune domnia sa chiar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
l-ați văzut. 12Și totuși, Domnul, Dumnezeul oștirilor, v-a chemat în ziua aceea să plângeți și să vă bateți pieptul, să vă radeți capul și să vă încingeți cu sac. 13Dar iată, în schimb, veselie și bucurie! Se înjunghie boi și se taie oi, se consumă carne și se bea vin: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!” 14Domnul oștirilor mi-a descoperit și mi-a zis: „Nu vi se va ierta nelegiuirea aceasta până nu veți muri
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
la ea. Haidi, vin și-mi desfă mașina de cusut ! Haidi și-mi dă toate alea ! Da ea dase puțină lumină la ea-n dormitor și-și dedea cu pudră. Dac-a văzut că io tot o zoream, a lăsat boitu și-a-nceput să umble pân dulapuri și pân sertare ! Și-avea niște draci în ea ! Uite-așa le pocnea, de îndrăcită ce erea, că n-o lăsasem să se boiască ! Și-a venit cu ele-n brațe și mi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a văzut că io tot o zoream, a lăsat boitu și-a-nceput să umble pân dulapuri și pân sertare ! Și-avea niște draci în ea ! Uite-așa le pocnea, de îndrăcită ce erea, că n-o lăsasem să se boiască ! Și-a venit cu ele-n brațe și mi le-a trântit ! Dac-am văzut-o că e cu fundu-n sus, nu i-am mai zis nimic. Dacă turnase atâta pudră pe ea, nu mai era gălbejită, da parcă era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a încovoiat spatele și pielea-i atârnă, pătată și uscată, de parc-ar fi murdară, și colțurile gurii îi cad în cele două șanțuri de pe margini, și pleoapele-i sunt maronii și buhăite și de ce naiba și le-o fi boind așa! Arată patetică, îți face milă, niciodată până acum n-am văzut-o în halul ăsta!“. George zâmbi, își încreți nasul ca Zet, își arătă dinții pătrați și distanțați, și din nou păru tânăr. — Mă bucur că te văd, Alex.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Cine era acel bărbat și cu care dintre cele două femei venise să-și petreacă vacanța la acea neștiută mare? Cu mama sau cu cealaltă? Au rămas, apoi, cutiuțele cu mirodenii: ghimbir, ienibahar, nucșoară, cuișoare, scorțișoară, cimbru, foi de dafin, boia de ardei, tarhon... La ce mâncăruri le punea? Cum am să-mi mai amintesc vreodată de ele?... Și a mai rămas un carnețel minuscul, cu coperte de mușama, scorojite, în care ea, la vârsta de paisprezece ani, își făcuse o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cum aș putea să-l condamn pe Emilian Marcu pentru că a lăudat orânduirea socialistă, când însuși Alexandru Tacu, poetul care a suferit toată viața din cauza vederilor sale, care a trăit grozăviile Canalului, are în marea carte a “Omagiului” un mesaj boit în roșu pentru dictatorul, care prin uneltele sale i-a ucis copilul, mândria sa, speranța sa ? Aș sugera totuși ideea că omul are o singură viață și dacă Dumnezeu îi dă și un anumit har, ar fi păcat să nu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
o luai în brațe, o ridicai pe umeri și, ținând-o cu mâinile de pulpițe, pornii să galopez prin cameră. Ea se ținea de capul meu și țipa, fremătând toată. În cavalcada aceea dezlănțuită, reușii să aud consternarea băiatului: - Sigur! ...Boii ară, caii mănâncă! Ola era, cu adevărat, o fetiță frumoasă. De fapt, semăna foarte mult cu maicăsa. Aceeași frunte bombată, același păr negru, ondulat, același ten alb, în contrast cu părul, aceeiași ochi. Mă bucuram că familia mea făcea excepție de la o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
Leviților, fiecăruia după cum cere slujba lui." 6. Moise a luat carăle și boii, și le-a dat Leviților. 7. A dat două cară și patru boi fiilor lui Gherșon, după cum cereau slujbele lor; 8. a dat patru cară și opt boi fiilor lui Merari, după cum cereau slujbele lor, sub cîrmuirea lui Itamar, fiul preotului Aaron. 9. Dar n-a dat niciunul fiilor lui Chehat, pentru că, după cum cereau slujbele lor, ei trebuiau să ducă lucrurile sfinte pe umeri. 10. Căpeteniile și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Sorin Ioniță și Bogdan Călinescu), care vine la un an după Repere intelectuale ale dreptei românești (Valeriu Stoica, Andrei Pleșu, Alexandru George, Gabriel Liiceanu, Neagu Dju vara, Ni co lae Manolescu, Horia-Roman Patapievici, Vla dimir Tismă neanu, Andrei Cornea, Lucian Boia). Două cărți de temelie pentru orice dezbatere dornică să lu mi neze ideile politice românești de acum înainte, editate sub egida Institu tului de Studii Populare, cu sprijinul Funda ției Hanns Seidel. Am regretat enorm că nu am putut înregistra
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rânduri am jurat (of: „Never say never!“) că nu mai calc pe la vreo lansare-n târg, iată-mă acum hipnotizat de miile de trupuri care au transformat în arene greco-romane scările din fața standului Humanitas, la Neagu Djuvara, Andrei Pleșu, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, pentru Cioran și Gabriel Liiceanu, Antoaneta Ralian și Radu Paraschivescu, Anne Frank, Grigore Leșe, Horia-Roman Patapievici. Rudele și prietenii mi-au contorizat cu înduioșătoare încruntare agitația, nebuneala și tensiunea arterială, dar nimeni nu m-a putut extrage din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]