924 matches
-
face dovada unei perspective mai degrabă picturale decât economice. Interesul față de economia italiană se vădește Însă a fi foarte viu În Transilvania. Vasile Pop XE "Pop" , parohul din Budiul de Câmpie, dorește să afle „frații italiani cum poartă economia, câți boi Înșiră la plug, cum le e plugul și alte instrumente pentru economie”. Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , la rândul său, Îi scrie lui Simion Crainic XE "Crainic" „despre economia de aici, cum ară, cum fac pergolato de vie, despre fabrica cașului” etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas (hrsg. von Andreas Helmedach, Wolfgang Höpken, Hans-Christian Maner), 2, 2000, pp. 91-104; Constantin Iordachi, Trencsényi Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás tíz éve (1989-1999)”, În Replika. Társadalomtudományi Folyóirat, 41-42. szám, 2000. november. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Textul de față adaptează o prelegere finală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia absolvirii promoției 2004. Cf. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 12. Apud Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 7. Benedict Anderson, op. cit., pp. 11-13. Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999, pp. 21-31. Ernest Renan, Qu’est-ce qu’une nation? (1882), apud Raoul Girardet, Naționalism și națiune, Editura Institutul European, Iași, 2003, p. 126. Vezi Gilles Ferréol (coord.), Dicționarul Uniunii Europene, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de arhivă În operațiunea de reconstituire istoriografică a trecutului la Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 176-220: „Faza documentară: memoria arhivată”. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000, pp. 58-60. Lucian Boia, Jocul cu trecutul. Istoria Între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 131. Ibidem, p. 126-127. Astăzi, sub titulatura de Minister al Administrației și Internelor. Vezi tipologia propusă de Nicolae Steinhardt În Jurnalul fericirii, Dacia, Cluj-Napoca,1991, p. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; precedată de volumul de studii Melinda Mitu, Sorin Mitu, Românii văzuți de maghiari. Imagini și clișee culturale din secolul al XIX-lea, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 1998. Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan (coord.), Insula. Despre izolare și limite În spațiul imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie, 33, 1984; 41, 1992. Alexandru Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), pp. 231-396: „Imaginarul politic și social și focalizările sale”. Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, passim. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 38-39. Hervé Coutau-Bégarie, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983 (ediția a II-a: 1989); Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 221-223, 249-250. Robert Darnton, op. cit., pp. 13-14. Geoffrey E.R. Lloyd, Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lucian Boia, op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cluj-Napoca, 2001. Pentru modalitățile de construire a națiunii În secolul al XIX-lea, vezi Benedict Anderson, Comunități imaginate, Editura Integral, București, 2000; Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent. Program, mit, realitate, Editura Arc, Chișinău, 1997; Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, Editura Humanitas, București, 1999; Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale În Europa. Secolele XVIII-XX, Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1986, vol. II, pp. 84-110: „Occidentul medieval și Oceanul Indian: un orizont oniric”. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, Editura Antet, București, 1997, pp. 9-10. Pentru care vezi Lucian Boia, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
volumul Alexandru Zub, Sorin Antohi, Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală În România, Editura Polirom, Iași, 2002, passim. Pentru această definiție, vezi Paul Veyne, Cum se scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 6, 9-10, 19, 23. De asemenea, Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Bibliografia istorică a României, vol. VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar vol. IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare În exces, cartofi prăjiți ; - brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir; -zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaharoase, Înghețate; -fructe tari (alune, nuci, migdale) ; -ape minerale reci. Se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
s-a născut în sânul celei dintâi și a transformat-o doar din interior, așa cum o arată preistoria științelor umaniste. Arheologia acestora rămâne de neînțeles în afara certitudinilor credinței tradiționale, afectate, încetul cu încetul, de apariția unor întrebări inedite."68 Lucian Boia afirmă la rândul său că deși în secolul al XVIII-lea Europa Occidentală se separă atât de restul lumii cât și de trecutul său, prin saltul tehnologic și rațional (iar miturile fiind considerate, cum o făcea Alain, o trăsătură a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
practică gândirea mitică sunt la fel de numeroase, variabile, și e greu de surprins într-o formulă ca și celelalte genuri literare din literaturile tuturor popoarelor și ale tuturor secolelor. Mitul nu este o esență."221 O poziție neutră, lucidă, adoptă Lucian Boia în studiile sale asupra imaginarului, în special asupra celui istoric, perspectivă în care a produs importante contribuții care au în centru controversate dar influente mituri, precum cel al sfârșitului lumii, cel al longevității, cel al națiunii sau eternul mit al
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
postmodernismului secolului XX, după opinia lui Durand), dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud, Mann, Joyce, iar "ceea ce credeam a fi obiectivitatea pozitivă și indubitabilă a narațiunii istorice nu este decât o mitologizare partizană și subiectivă".266 Lucian Boia formulează la rândul său un diagnostic cauzal pertinent, când notează că înainte de secolul al XVIII-lea lumea era stabilă, organică, dată (ulterior ea trebuie inventată cu fiecare generație), dubla necesitate umană, de protecție și de speranță, care în societățile pretehnologice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al celui Drept (proletariatul), plus o ideologie mesianică de sorginte biblică, cu rol profetic și soteriologic al proletariatului, lupta finală Bine-Rău, urmată de victoria inevitabilă a Binelui, care consfințește ieșirea din Istorie și astfel Vârsta de Aur, milenarismul.286 Lucian Boia consideră comunismul "cel mai mare proiect milenarist din toate timpurile", expresia cea mai frapantă, de fapt, a unui reflux generalizat al ideologiilor, căci, "ceea ce părea o cale regală de ieșire din istorie a fost pur și simplu o fundătură".287
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nostalgiei unei lumi premoderne așa cum era închipuită în lumea modernă.317 Gilbert Durand atrăgea atenția asupra "exploziilor mitice în istorie", precipitate istorice care survin atunci când instituțiile unei civilizații nu se adaptează la lenta evoluție a viziunilor asupra lumii.318 Lucian Boia profită de această deschidere teoretică, înaintând ideea că toate fantasmele mitologiei milenariste tradiționale ale "religiei științifice moderne" au fuzionat într-o sinteză explozivă care a oferit omenirii ceea ce aștepta: transformarea lumii și a condiției umane, iar ponderea determinărilor mitice în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
doar într-un spațiu obiectiv, subliniază și Jean-Jacques Wunenburger, spațiile locuite de oameni devenind "medii de existență" doar prin intermediul imaginilor primordiale, care "creează rezonanță între exterioritatea Naturii și interioritatea psihicului".388 Nu e de mirare, prin urmare, este de părere Boia, că mitologia modernă eminamente științifică nu face decât să recupereze un fond arhaic, transfigurându-l și inserându-l în realitate, pe un traseu care pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
teme și personaje mitologice (tema și probele inițiatice, Eroul-Mântuitor, mitologia Femeii, a Bogăției), și are aceeași funcție de ieșire din timp, de transpunere într-un timp fabulos, transistoric, ca în atitudinea mitologică de revoltă împotriva Timpului.403 Cum afirma același Lucian Boia, romanul istoric poate deveni chiar mai influent pentru public decât lucrările istoricilor profesioniști, iar personajele fictive și situațiile în care sunt puse pot deveni mai "adevărate" decât cele reale (în mintea și în viața noastră capătă relief nu atât ceea ce
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ignorată când se face saltul la general-uman, fie într-un universalism radical, total, sincron și tipologic (Eliade), fie într-un universalism moderat, diacronic și istoric (emanațiile culturale fiind proprii unui context, trebuie să ne ferim de generalizări facile).432 Lucian Boia identifică opt structuri arhetipale majore: conștiința realității transcendente (supranaturalul, miraculosul, sacrul, generatoare de sisteme mitice), dublul, moartea și viața de apoi (având în centru sufletul și itinerariul său), alteritatea (grilă prin care este decantat orice discurs despre om și orice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a unuia edulcorat ("telenovele cu ilegaliști, filme cu haiduci filantropi și comisari interbelici fourieriști, serii de teatru TV cu activiști înțelepți și nepoții lor progresiști").905 Fig. 36 Superba interpretare a grafică a poveștii lui Harap Alb (Sandu Florea) Lucian Boia este însă de părere că părăsirea internaționalismului și orientarea spre naționalism reprezintă o evoluție generală a comunismului, utopiile fiind prin natura lor izolaționiste, iar dificultățile traiului trebuind recuperate simbolic prin apelul la un presupus trecut glorios, în ciuda prezentului mizer; această
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai cunoscute figuri românești în cultura populară occidentală sunt Ceaușescu și Dracula (Vlad Țepeș fiind cel mai mediatizat principe român medieval datorită fanteziilor lui morbide aplicate, la fel ca ale dictatorului, o jumătate de mileniu mai târziu).910 Același Lucian Boia formula un diagnostic pertinent, oricât de incomod: "de aproape două secole, de când s-au hotărât pentru prima dată să intre în Europa, românii traversează o nesfârșită fază de tranziție. Impactul modernizării pare a explica poziția remarcabilă a personajului providențial în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
până acum", dușmani ai regimului fiind considerați toți adversarii imaginarului comunist, "opoziția lor reprezentând un act de demitologizare, o rupere a vrăjii, motiv suficient pentru lichidarea lor fizică"; previzibilă reacție nemiloasă față de "cei lucizi".920 După cum se exprima și Lucian Boia, "cu greu am putea găsi de-a lungul istoriei o altă concepție despre lume care să-și ilustreze atât de arbitrar și de contradictoriu propozițiile fundamentale. Paradox cât se poate de explicabil: transformismul și voluntarismul inerente mitologiei comuniste i-au
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Iași, 1997. Benoist, Luc, Semne, simboluri și mituri, Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Două secole de mitologie națională, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Humanitas, București, 1998. Boia, Lucian, Mitul democrației, trad. Lucian Boia, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Humanitas, București, 2000. Boia, Lucian, Mitul longevității. Cum să trăiești 200 de ani, trad. Walter Fotescu, Humanitas, București, 1999. Boia, Lucian, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]