744 matches
-
salveze în zone mai puțin expuse sau punându-și în joc subtilitatea profesională, ansamblul populației a fost supus prin canalele de propagandă unei demagogii naționaliste virulente". ibidem, p. 77. Nu specialiștii, ci diletanții în istorie au fost influenți, atrage atenția Boia, articole ca "Începuturile istoriei poporului român" (în Analele de istorie, nesemnat), sau cele ale lui Ioan Horațiu Crișan, în care se avansa ipoteza existenței unei "filozofii dacice", sau cele prin care Corneliu Belcin susținea prezența în acest teritoriu a strămoșilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
al lui Ceaușescu pe scena internațională, ca mediator. ibid., p. 275). 908 Idem, Mitologia științifică a comunismului, p. 97. 909 Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Ce-ar mai fi de spus. Convorbiri libere într-o țară ocupată, pp. 71-72. 910 Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, p. 209. Deși povestea lui Dracula nu are nicio legătură cu personalitatea istorică, este un exemplu perfect de ficțiune mai puternică decât realitatea, afirmă Boia. Legenda lui Dracula și mitul lui Vlad Țepeș alimentat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
libere într-o țară ocupată, pp. 71-72. 910 Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, p. 209. Deși povestea lui Dracula nu are nicio legătură cu personalitatea istorică, este un exemplu perfect de ficțiune mai puternică decât realitatea, afirmă Boia. Legenda lui Dracula și mitul lui Vlad Țepeș alimentat și de către Eminescu sunt opuse, dar pornesc din aceleași surse, justificând în intenție ororile prin cele două principii capitale, al independenței pe plan extern și al ordinii pe plan intern. Idem
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fără numele autorului, deși înainte de aceasta fusese publicat în mai multe limbi (engleză, rusă, germană, maghiară). Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 11. 917 În Raoul Girardet, op. cit., p. vi. 918 Demolarea unei configurații mitice, afirmă Lucian Boia, dă naștere la "contra-mituri". Imaginarul și ideologia nu pot fi izgonite din imaginarul istoriografic, și chiar dacă acesta se debarasează de ficțiune, nu înseamnă că logica sa nu acționează și asupra "faptelor reale". în Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unei configurații mitice, afirmă Lucian Boia, dă naștere la "contra-mituri". Imaginarul și ideologia nu pot fi izgonite din imaginarul istoriografic, și chiar dacă acesta se debarasează de ficțiune, nu înseamnă că logica sa nu acționează și asupra "faptelor reale". în Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 48. 919 Ibidem, p. vii. 920 Radu Preda, Comunismul. O modernitate eșuată, p. 23. În ciuda apropierii în timp și a posibilității de a sta de vorbă cu contemporanii care l-au cunoscut "pe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 23. În ciuda apropierii în timp și a posibilității de a sta de vorbă cu contemporanii care l-au cunoscut "pe propria piele", comunismul este o temă extrem de dificil de mijlocit pedagogic, mai spune autorul. ibidem, p. 15. 921 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, p. 108. 922 Dan Petrescu în Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, op. cit., p. 44. ----------------------------------------------------------------------- MIT ȘI BANDĂ DESENATĂ Introducere 2 1 Mitul Banda desenată Banda desenată românească în comunism Concluzii finale Bibliografie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Polul Nord cu Polul Sud, la aceeași bornă...kilometrică ! 54. Mult mai târziu s-a obținut boraxul, ca important derivat al borului...de pălărie ! 55. Inventivă, după trei încercări a obținut pentru părul său diverse nuanțe de auriu-arămiu, vopsindu-l cu boia...de ardei iute ! 56. Iubitorii de frumos se opresc obligatoriu la orice barieră... de corali ! 57. Diplomat și galant, și-a delectat iubita cu băuturi exotice, la un bar... presiune ! 58. Supărată, soția i-a interzis a curăța pomii folosind
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Essex și de simplitate canonică...“ (G.K. Chesterton, Nemaipomenitele Întâmplări ale unui preot detectiv, București, Ed. Arc, 1994, pp. 7-8, traducere de A.D. Grigorescu). Buseca. Mâncare preparată din porotos (fasole uscată), papa (cartofi dulci) și mondongo (burtă de vacă), condimentată cu boia de ardei dulce. Calchaquí. Triburi indiene din nord-estul Argentinei, ce locuiau În anumite zone din provinciile Tucumán, Catamarca, La Rioja și din vecinătatea lor. Calila și Dimna. Kalila wa-Dimna este o culegere de apologii moralizatoare redactate În limba arabă de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cărei existență este imemorială și eternă. Ca atare, este de așteptat ca orice conflict din trecut să fie interpretat în termenii luptei naționale, iar oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale, aceasta din urmă a definit întreaga evoluție a statului român. Începând cu secolul al XIX-lea, ideea națională, iar apoi ideologia naționalistă, a avut o înrâurire profundă asupra conștiinței colective românești în general, și asupra conștiinței istorice în special (Boia, 1995, p. 7). Influența doctrinei naționaliste asupra identității românești a fost atât de formidabilă încât, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, întregul discurs istoric va fi turnat în jgheaburi naționaliste. Până și rivalul său doctrinar, comunismul, care a debutat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată și intim întrețesută în procesul de construire a statului-națiune românesc. Demersul de față se situează în prelungirea eforturilor inițiate de L. Boia (1997) și M.-L. Murgescu (1999), care prin lucrările lor au desfăcut primele noduri ale împletiturii mitoistorice în care a fost țesută memoria istorică românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și a paradigmei stabilită de lucrarea sa anticanonică, Istorie și mit în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza culturală și transformările structurale ale memoriei istorice românești prin urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective originea, continuitatea, unitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se trag" (Aaron, 1839, p. 23). Decisiv de importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta este piatra de hotar care simbolizează "prima intrare în Europa" a societății românești (Boia, 1997, p. 11). Schimbarea pendulului dinspre orient spre occident a fost pregătită, pe plan economic, de Tratatul de la Adrianopol din 1829, care a creat premisele pentru infiltrarea capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de raportare la trecutul istoric. Noua școală critică de istorie articulată în perioada interbelică și-a declarat intențiile în programul redactat în primul număr din Revista Istorică Română (1931, I, p. 4): Între patriotism și obiectivitate nu există antinomie" (cf. Boia, 1997, p. 60). Imperativele de ordin profesional trebuiau conciliate cu comandamentele naționaliste. Istoriografia interbelică românească a încercat acest dificil compromis, după cum indică și N.A. Constantinescu (1928): "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Totoiu, 1935, p. 217), "Mihai a luptat ca un erou pentru binele Europei creștine" (Constantinescu, 1928, p. 175). Starea obiectivă de înapoiere a societății românești a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din perioada interbelică etalează un naționalism critic, în care excesele interpretative ale naționalismului romantic sunt drastic temperate. Coexistența unor multiple manuale școlare de istorie națională face ca discursul epocii să capete accente de polyglossia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
păstrează aceeași abordare relațională, însă substituie reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952), indică reconfigurarea identității nominale a statului român după formula sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67). Acronimizarea identității nominale a statului român la R.P.R. relevă fără niciun echivoc adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist și gânditor situat la dreapta spectrului politic, "opus prin toate fibrele sale modelului comunist" (Boia, 1997, p. 73), Iorga este înrolat post-mortem în Frontul Popular Antifascist condus de PCR în anii treizeci. Faptul că marele istoric a fost asasinat de Garda de Fier nemesis-ul ideologic al Partidului comunist în perioada interbelică a constituit detaliul care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fondul unor evoluții produse în cultura autohtonă. În avangarda reflecției istoriografice românești, glisarea paradigmatică produsă în pedagogia istorică dinspre dogmatica oficială înspre multi- perspectivism a fost amorsată de apariția lucrării Istorie și mit în conștiința istorică românească, semnată de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima generație de manuale alternative, poate fi privită ca o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu retragerea manualului din circuitul școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu atât "judecătoare și acuzatoare" precum își dorește Nietzsche (1998, p. 176), cât mai curând reflexivă și meditativă. Manuale de istorie precum cele coordonate de S. Mitu (1999) și N. Dumitrescu (1999), crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]