12,392 matches
-
el nu-i dator să-l aresteze pe Lucache, mai ales că nu a fost prins. Și găinile le-a tăiat și le-a mâncat Lucache cât a văruit beciul. Apoi i-a dat drumul. Cociocoaia l-a anunțat pe boierul P.P. Carp, că doar era servitoare la el și Lucache era nepotul ei de la sora Agripina. Din ordinul boierului Lucache a fost trimis acasă, deoarece se apropia sărbătoarea de Paști. Un an mai târziu s-a însurat cu Anica, fata
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a tăiat și le-a mâncat Lucache cât a văruit beciul. Apoi i-a dat drumul. Cociocoaia l-a anunțat pe boierul P.P. Carp, că doar era servitoare la el și Lucache era nepotul ei de la sora Agripina. Din ordinul boierului Lucache a fost trimis acasă, deoarece se apropia sărbătoarea de Paști. Un an mai târziu s-a însurat cu Anica, fata cea mai mare a lui Cioabă, iar ea a rămas grea, dar a venit războiul din 1940 și Lucache
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la nevoie. Și parii de la gardul împrejmuitor erau tot așa, dar nu ca cei de la poartă. Cociocoaia Zamfira era văduvă și făcea parte din neamul lui Ursache. Într-o seară a mers să ia un țol cu paie de la stogul boierului. Ajunsă la stog, a fost surprinsă de paznicul Jiba, care i-a propus să-și aleagă una din două variante: ori se culcă cu el ori o dă pe mâna boierului, că a prins-o la furat. Fiind văduvă, a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mers să ia un țol cu paie de la stogul boierului. Ajunsă la stog, a fost surprinsă de paznicul Jiba, care i-a propus să-și aleagă una din două variante: ori se culcă cu el ori o dă pe mâna boierului, că a prins-o la furat. Fiind văduvă, a ales să facă amor cu Jiba. Amorul a fost de durată și din acest amor a rezultat o fată frumoasă și isteață căruia i-au dat numele de Maria, zis Cociocoaia
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
rezultat o fată frumoasă și isteață căruia i-au dat numele de Maria, zis Cociocoaia. Când Cociocoaia a ajuns fată mare, tatăl ei, Jiba, și-a dorit foarte mult s-o aibă aproape de el, la Țibănești și a vorbit cu boierul P.P. Carp să-i găsească ceva de lucru la curte. Boierul a luat-o ca servitoare la curte. Aici a învățat Cociocoaia limba franceză. Tot aici a învățat să coase plăpumi și a citit și cărți despre magie. Boierul era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de Maria, zis Cociocoaia. Când Cociocoaia a ajuns fată mare, tatăl ei, Jiba, și-a dorit foarte mult s-o aibă aproape de el, la Țibănești și a vorbit cu boierul P.P. Carp să-i găsească ceva de lucru la curte. Boierul a luat-o ca servitoare la curte. Aici a învățat Cociocoaia limba franceză. Tot aici a învățat să coase plăpumi și a citit și cărți despre magie. Boierul era francmason; el a ajutat-o foarte mult pe Cociocoaia făcându-i
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu boierul P.P. Carp să-i găsească ceva de lucru la curte. Boierul a luat-o ca servitoare la curte. Aici a învățat Cociocoaia limba franceză. Tot aici a învățat să coase plăpumi și a citit și cărți despre magie. Boierul era francmason; el a ajutat-o foarte mult pe Cociocoaia făcându-i și casă în Țibănești, nu o dată, ci de două ori, că prima i-a luat foc și a ars. Tot aici s-a dat în dragoste cu Vornicu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Cociocoaia făcându-i și casă în Țibănești, nu o dată, ci de două ori, că prima i-a luat foc și a ars. Tot aici s-a dat în dragoste cu Vornicu, om de vază în sat și la curtea boierului, că era rudă cu acesta. Ca toate să fie pe placul ei, Cociocoaia, în tot timpul vieții ei, a recurs la tot felul de trucuri și șiretlicuri, gândind că așa va fi mai aproape de Dumnezeu și de cei dragi ei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că și slugile s-au împrăștiat. Așa a ajuns Cociocoaia să se mărite cu Sofronie de la Roșcoaia. Între timp Petruță a crescut doi boi de mai mare dragul, pe care i-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de la Tinău și și-a făcut casă, să aibă și ea la vremea de apoi. Însă, astâmpăr nu a avut această femeie niciodată. S-a măritat cu Uță la Paraschiveni, dar, când o căutai, nu o găseai niciodată, că la boierul P.P. Carp a învățat să facă plăpumi și tot timpul avea de lucru, mai ales unde se mai da în dragoste cu bărbatul vreunei gospodine și cusutul dura mai mult. Pe Uță l-a pricopsit cu fata Ioanei, cu Veta
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că-i murise bărbatul și rămăseseră cu trei copii mici și îi era greu să-i crească. Din această cauză i-a dat pe Veta lui Uță. Ce i drept, multe a mai învățat Cociocoaia cât a stat la curtea boierului la Țibănești, dar în practică le-a folosit pe cele rele. Așa a ajuns ea o vrăjitoare de temut. După moartea lui Uță, Cociocoaia s-a întors din nou și pentru totdeauna la bordeiul ei cu tot cu Veta. Dar incursiunile ei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Când vântul sufla mai vârtos îi lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine avea șindrilă era om de vază, că șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă avea doar boierul cel mare, săracul era tot sărac, nu avea nici din ce să-și pună petic la sac. La acea vreme doctorii lipseau cu desăvârșire, asistentele medicale nu erau, moașele de plasă au apărut mult mai târziu. Pe atunci erau doftoroaiele
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
altul, dar acest fapt nu afectează presupoziția că indivizii erau interesați să și construiască și să-și mențină o reputație bună, pentru că mutarea se producea, de cele mai multe ori, în urma unor evenimente imprevizibile cum ar fi, în cazul țăranilor înrobiți, decizia boierului de a muta forța de muncă de pe o proprietate pe alta. m) Au norme destul de complexe cu privire la ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
recensământului din 1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și mai statornice ca volum de populație decât cele aservite pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Guvernarea bunurilor comune și care erau caracterizate, între altele, de necontestarea autorității locale de către stat. Nerecunoașterea oficială avea mai multe cauze: în satele aservite, motivul principal consta în faptul că singurul proprietar cu drepturi juridice depline nu putea fi decât boierul. În satele libere, problema venea din faptul că singura formă de proprietate recunoscută de către stat era cea individuală, iar sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele aservite, ca și cele ale obștilor din satele libere sunt trecute în seama unei noi formațiuni administrative - comuna administrativă. Aceasta este înființată prin legea din 1864, care o concepe ca pe o asociație de sate mici care nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată în folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era să fi avut dreptul să i se presteze clacă. Răzeșii și moșnenii constituiau o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
folosință sătenilor. Deși această împărțire a terenului sătesc era menită să desfacă sistemul de aservire dintre țărani și boieri, criteriul după care un țăran primea pământ în cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era să fi avut dreptul să i se presteze clacă. Răzeșii și moșnenii constituiau o altă categorie de țărani, „direct muncitori ai pământului, stăpâni pe pământul pe care îl munceau și care, la rândul lor, în unele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
stabilire a hotarelor și chiar procesul în sine avea nevoie de aprobarea domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]