2,653 matches
-
Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori. În vara anului 1821
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât și politicienii veniți de la raionul Negru
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
semnificații realist-critice, prin procedeul antitetic al contrastului, cititorul are în față imaginea satului supus degradării tradițiilor și apariției unor factori „înnoitori”, în poezia „Ieri și azi”: „plugul cu boi,/ țesut la război, / prispă, cerdac, / hara din sat, / port țărănesc, / conac boieresc, / corlata la vatră, / șezătoarea de fată, / azimă-n țăsț, / pârleazul cu rost, / livada de meri, / toate au fost ieri”; poluare, tractoare, / arme nucleare, / marijuana vise, / discoteci deschise / peste tot manele, / cerșetori gubele, / hecări, internet, / homo berechet, / minijup tutun, / femei de
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
sociale, politice, încă dominante în societate. Altă reformă, față de care boierimea olteană a luat atitudine, a fost cea electorală deoarece viza însăși poziția sa de clasă politică conducătoare. Dacă dispozițiile Convenției de la Paris din 1858 privind desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, precum și cele care stabileau categoriile de alegători, primari și direcți, cu censul respectiv, nu puteau fi contestate, încercările de reformare a acestui sistem, în timpul domniei lui Cuza, au determinat reacții vii și diverse. Și în acest domeniu se constată două
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
acestora era tot Constantin Brăiloiu, care, încă din vara anului 1860, a luat poziție fermă în Comisia Centrală de la Focșani împotriva intenției de a lărgi baza electorală 37/, prin micșorarea censului și alte măsuri. Din aceste considerente, opoziția acestei grupări boierești față de încercările de reformă politică, precum și față de acțiunile politice sau actele de guvernare ale lui Cuza s-a menținut constantă și a sporit după Lovitura de stat din 2 mai 1864 și adoptarea Statutului dezvoltător și noii Legi electorale, mai
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
de guvernare ale lui Cuza s-a menținut constantă și a sporit după Lovitura de stat din 2 mai 1864 și adoptarea Statutului dezvoltător și noii Legi electorale, mai largă și mai permisivă față de reglementarea din 185838. A doua grupare boierească era de acord cu lărgirea bazei electorale care să-i permită alegerea mai multor reprezentanți ai săi în Adunare și un acces mai mare la afacerile politice ale țării. Aceasta era în general alcătuită din oameni noi, mulți cu boierii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
relativ scăzut al celor cu drept electoral, față de densitatea populației și numărul total al boierilor, boiernașilor și altora (cu stare materială sau poziție socială) ce se considerau îndreptățiți. De asemenea, se observă mai bine evoluția procesului de destructurare a clasei boierești, prin apariția a numeroase nume noi și amestecul diverselor categorii de proprietari (foști boieri) rurali cu cei urbani, deținători de proprietăți mixte (moșii, hanuri, prăvălii, mori, case, alte stabilimente) în orașe și sate42. În fine, reforma politică, cu componenta sa
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
ele nu afectau direct, imediat și hotărâtor situația și interesele sale (precum cele două prezentate mai sus), ci doar treptat și individual. În general, în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai înregistrăm poziții divergente, tranșante, din partea întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
membrii corpului didactic, magistrații, medicii, preoții, funcționarii administrativi, consilierii municipali și județeni și mulți particulari, în legătură cu poziția fermă a domnitorului în răspunsul către Poartă privind evenimentele din august 1865 de la București 44. Unii dintre semnatari sunt și membri ai clasei boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
olteană față de situația anacronică și păgubitoare pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești, precum și posibilitatea arendării acestora (ca moșii sau domenii ale statului). Tot în aceeași ordine de idei credem că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât și politicienii veniți de la raionul Negru
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
al Divinității, ca să sintetizeze în sublima sa artă tot geniul doinei și al zbuciumului sufletesc de secole al poporului românesc... ...Ca un modest omagiu prezintă sărbătoritului o pictură cu un colț de natură, în care a fost un vechi conac boieresc iar astăzi este un atelier, în care se făuresc sufletele fiilor de plugari spre a deveni luminătorii poporului, din ale cărui comori spirituale s-a inspirat arta marelui maestru”. * Plecând de la autocaracterizarea pe care și-o făcea marele artist - care
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a acestor concluzii o reprezentă bisericuța-bolniță a mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul 1494 și rezidită după anul 1512, întrucât în anul 1509 a fost grav avariată de domnul Mihnea cel Rău (1508-1509) aflat în conflict cu boierii Craiovești. Rolul decisiv în restaurare l-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
veta, că de la el o luase doar, Molda i se părea un nume prea sofisticat pentru o cățea. De câte ori îi atrăgeam atenția că n-o cheamă Lisaveta, ci Molda, el mă lua în tărbacă: - Bă, mă laș’ cu numele ăsta boieresc! Păi, ce, bă, javra asta di la Lisaveta să compară cu cățeaua lu’ Bogdan care-a întemeiat Moldo- va? Eu unu’ îi zâc Lisaveta, tu zâ-i Molda, să vedem care nume prinde al tău sau al mieu, na! N-a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
Eu n-am ascultat-o, doar trăisem în bună vecinătate cu ei, voiam să ajung neapărat acasă, mi-era drag nemaipomenit de cai și de căruță, era o avere: erau niște cai mari și frumoși, roibi, pintenogi, și o căruță boierească ferecată în bronz, nouă-nouță... Acasă am găsit-o pe mama bolnavă, îmbătrânise și aiura, spunea de pe lumea cealaltă povești cu sfinți și cu cei doi frați morți, îi slăbise și vederea și nu mă mai cunoștea bine. Când a auzit
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
săi mai mari, toată moștenirea părintească rămâne tânărului Cantacuzino. Se căsătorește cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești. În 1678, unchiul său, Șerban Cantacuzino ajunge domnitor, astfel că tânărul Constantin este înaintat vel-logofăt, cea mai înaltă treaptă a ierarhiei boierești. Având și o avere însemnată, acesta avea deci o situație mulțumitoare. Cu toate că nu a râvnit niciodată la tronul Munteniei, a fost nevoit să primească ungerea ca domnitor, la aceasta contribuind boierii țării, împreună cu mitropolitul Teodosie și cu Patriarhul Ecumenic, cu toții
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Domn Constantin Brâncoveanu le-a potențat în spirit național și propenso-aristocratic. În acest spirit se derula și viața privată a boierilor olteni care dovedeau o mare grijă pentru familie și continuitatea acesteia, în climatul valorilor moral-creștine românești pe care societatea boierească din Oltenia le asumase și le urma riguros de câteva veacuri, fiind din acest punct de vedere un minunat exemplu pentru toți locuitorii provinciei. Desigur, existau reguli clare în contractarea căsătoriilor între membrii diverselor familii boierești, care țineau cont de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
românești pe care societatea boierească din Oltenia le asumase și le urma riguros de câteva veacuri, fiind din acest punct de vedere un minunat exemplu pentru toți locuitorii provinciei. Desigur, existau reguli clare în contractarea căsătoriilor între membrii diverselor familii boierești, care țineau cont de rangul familiei ( care trebuia să fie echivalent) astfel că marii boieri olteni-(cei de treapta I sau clasul 1) evitau să se încuscrească cu cei de de rangul II și exclus cu cei de rangul III
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
mari familii din Muntenia. În acest context se acordă o atenție deosebită numărului descendenților, a raportului pe sexe și a calității urmașilor, pentru a se evita situații de criză în care unele familii se eclipsaseră sau chiar dispăruseră din societatea boierească olteană din lipsa urmașilor de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
boierească olteană din lipsa urmașilor de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse puternicei presiuni a domniei pentru a face față și a asigura îndeplinirea marilor sarcini economico fiscale și administrative, familiile boierești din Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 96 de familii boierești oltene au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
presiuni a domniei pentru a face față și a asigura îndeplinirea marilor sarcini economico fiscale și administrative, familiile boierești din Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 96 de familii boierești oltene au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]