690 matches
-
Țara noastră e în război cu neamul celor fără de Dumnezeu. Cu drept cuvânt Conducătorul Țării a numit acest războirăzboiul sfânt; căci în el se urmărește nu numai cauza națională a refacerii unor hotare, ci mai ales doborârea balaurului apocaliptic al bolșevismului care a prefăcut pravoslavnica Rusie în cuibul tuturor fărădelegilor, în cuibul tuturor acelora care au declarat război lui Dumnezeu, a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu ambele priorități erau
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
unul și să ducem până la sfârșit sfânta luptă de nimicire totală a dihăniei de la răsărit(...) Dumnezeu a îndrumat pe Conducătorul Țării noastre ca să facă tovărășie sfântă și salvatoare cu poporul german și, cu armatele împreunate, să pornească sfânta cruciadă împotriva bolșevismului distrugător”. Identificarea Bisericii ortodoxe române doar cu prioritatea redobândirii Basarabiei și nordului Bucovinei nu ar fi generat pronunțarea favorabilă a patriarhului pentru continuarea războiului dincolo de Nistru. De aceea, în pastorala din 1942, patriarhul Nicodim atenționează credincioșii ortodocși asupra următorului „îndemn
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
una din primele acțiuni întreprinse de Visarion Puiu în Transnistria, după ce a fost desemnat conducător al Misiunii Ortodoxe Române din această zonă: la 14 martie 1943, organizează „marea manifestație populară cu procesie religioasă” în cadrul căreia are loc „blestemarea publică a bolșevismului”. Din 1943 concepția „războiului sfânt” pierde din vigoarea teoretică și programatică, ierarhii și teologii ortodocși fiind preocupați mai mult de creionarea unor planuri de organizare a lumii postbelice. Resemnarea ierarhiei ortodoxe față de noile realități de pe frontul de est transpare din
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Logiques totalitaires en Europe (Logicile totalitare în Europa [Le Rocher, 2006]) și Communisme en France (Comunismul în Franța [ICES/Cujas, 2007]). Secvențele: Comunismul în chestiune; Momente cruciale: 1789-1871: Revoluțiile franceze; 1917-1922: Revoluția din Octombrie. Articole în dicționar: Adeziune; Asia; Bolșevic/bolșevism; Război civil; Omul nou; Internaționale; Lenin; Leninism/marxism-leninism/stalinism; Marx-Engels; Mișcarea comunistă internațională; Rivalități comuniste; Partid/partid-stat; Proces; Revoluționari ruși; Strategie/tactică; Teroare; Tito. BRICE COUTURIER, profesor de științe politice la Universitatea Marne-la-Vallîe și producător la France Culture (emisiunile „Dorință
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dreapta și de stânga, tot așa cum arbitra Robespirre între Turbați și Indulgenți. Totuși, cam aici se opresc referințele care au comandat comportamentul conducătorilor bolșevici. într-adevăr, chiar și în faza ei extremă, Revoluției Franceze îi lipsesc două caracteristici fundamentale al bolșevismului*: ideologia - marxismul* - devenită dogmă și ortodoxie* - marxism-leninismul; și organizația revoluționarilor de profesie. Or, articularea acestei ideologii la această organizație este cea care tutelează nașterea, odată cu crearea Partidului bolșevic, a totalitarismului* - o specificitate a secolului XX. Asta n-a împiedicat PCF
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
colaboratorii săi apropiați. Ca și în 1927, Stalin ia în mod abil ca pretext situația internațională pentru a efectua schimbările dorite de el în politica internă. începând din 1933, apropierea URSS de țările democratice contra Germaniei hitleriste impune o surdină bolșevismului militant specific primilor ani? Stalin profită de aceasta pentru a-i lichida pe tovarășii lui Lenin pe calea Marilor Procese* de la Moscova din 1936, 1937 și 1938, și pentru a arăta că nimeni nu-i la adăpost de paloșul partidului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu cel american. Revoluția din Octombrie are un profund impact asupra intelighenției latino-americane, comunismul bazându-se aici mai mult pe personalități decât pe o mișcare organizată. Tipograful Recabarren, fondator al PC chilian, îl întruchipează pe bătrânul lider muncitoresc trecut la bolșevism* și ale cărui scrieri și discursuri au drept axă centrală o luptă de clasă de neîmpăcat dintre muncitorii din mine și fabrici și capitaliști. Această luptă, cu o puternică dimensiune sindicalist muncitorească nu are alt obiectiv decât revoluția socialistă. Julio
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
economia* de piață, abolesc proprietatea privată, îi persecută pe cei avuți, nesocotesc națiunea, recuză religia*, combat Bisericile, declanșează războiul civil* vinovat de nenumărate atrocități. Două milioane de ruși iau calea exilului* și răspândesc în întreaga lume frică și ura lor de bolșevism*. Acum fraza sfidătoare a lui Marx din 1818 - „O stafie colindă Europa: stafia comunismului” - le apare multora ca o amenințare imediată. Până acum, anticomunismul a fost mai ales un antimarxism, ostil doctrinei luptei de clasă și internaționalismului*. De acum înainte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
antimarxism, ostil doctrinei luptei de clasă și internaționalismului*. De acum înainte, el ia forma antibolșevismului și a antisovietismului, ostil nou-născutului sistem comunist mondial* căruia URSS* îi este matricea și motorul, iar Internaționala Comunistă* (IC) - dispozitivul de difuzare. începând din 1918, bolșevismul provoacă apariția mai multor timpuri de anticomunism. Primul este cel al „Albilor”, bazat pe reacția ofițerilor țariști, amenințați direct cu exterminarea care, în numele Ordinii, a Proprietății, a Patriei și a Bisericii, creează o armată de voluntari - una din protagonistele războiului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Proprietății, a Patriei și a Bisericii, creează o armată de voluntari - una din protagonistele războiului civil din Rusia - și care, după înfrângere, nu-și mai difuzează anticomunismul în țara de exil. și unele forțe socialiste, revoluționare chiar, se pronunță împotriva bolșevismului, în numele unui socialism democratic și al unui marxism* determinist: așa au fost corespondentul ziarului l’Humanitî la Petrogard, Kricevski - în Scrisorile sale din 1917 -, menșevicul Iuri Martov în Bolșevismului mondial (1923) sau social-democratul german Kautsky în Dictatura proletariatului (1918) și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de exil. și unele forțe socialiste, revoluționare chiar, se pronunță împotriva bolșevismului, în numele unui socialism democratic și al unui marxism* determinist: așa au fost corespondentul ziarului l’Humanitî la Petrogard, Kricevski - în Scrisorile sale din 1917 -, menșevicul Iuri Martov în Bolșevismului mondial (1923) sau social-democratul german Kautsky în Dictatura proletariatului (1918) și Terorism sau comunism (1920). De asemenea, în timpul congresului de înființare a PCF*, în 1920, Lîon Blum recuză metodele de acțiune leniniste și se opune aderării partidului la IC. încă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
publică Alexander Berkman jurnalul său din Rusia, în 1932 - și elaborează o solidă critică teoretică la adresa „fascismului roșu”, atât memorială - analizând episoadele Kronstadt*, Mahno -, cât și politică - „Trăiască sovietele, jos bolșevicii!” De asemenea, dacă Troțki continuă să se reclame de la bolșevism, el se arată din ce în ce mai virulent față de Stalin și de regimul acestuia. De la pacturile germano-sovietice la Rezistență și la Eliberare Simpatia față de URSS și de PC, larg răspândită în mediile antifasciste între 1933 și 1938, primește dintr-odată o grea lovitură
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o Mare Alianță cu Stalin. Intrarea masivă și activă a comuniștilor în Rezistență*, dinamismul și eroismul lor, faptul că Hitler asimilează războiul pe care-l duce cu lupta contra „iudeo-bolșevismului” - și suscită crearea în Franța a Legiunii voluntarilor francezi contra bolșevismului, care luptă pe frontul de Est - toate acestea dau naștere unui puternic curent de simpatie în opinia publică și întăresc influența comuniștilor în momentul Eliberării*, atât în Franța, cât și în Italia - unde PCF și PCI devin forțe politice decisive
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Rusia de astăzi, după cum o arată, în 2006 asasinarea, la Moscova, a ziaristei ruse specialiste în problemele Ceceniei, Anna Politkovskaia, sau otrăvirea la Kiev a președintelui ucrainian Viktor Iușcenco și, la Londra, a fostului agent KGB Aleksandr Litvinenko. B BOLȘEVIC/BOLȘEVISM Termenul bolșeviki apare în timpul celui de-al II-lea congres al Partidului Muncitoresc Social-democrat din Rusia (POSDR), întrunit la Bruxelles și apoi la Londra în iunie-iulie 1903, în cursul căruia izbucnește o violentă polemică. Aceasta se referă la articolul 1
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Comisarilor Poporului (Sovnarkom), format numai din bolșevici; dacă triumful său suscită o puternică opoziție din partea unora - Lozovski, Gorki, care-i un apropiat al lui Lenin - cei mai mulți sunt fascinați de acest „Ilici” ale cărui idei tocmai au triumfat, contrar tuturor așteptărilor. Bolșevismul cunoaște o dublă mutație. Doar grupuscul revoluționar, la început, el pune mâna pe putere și devine partid-stat. și, la cererea lui Lenin, el adoptă, în martie 1918 o nouă denumire: Partidul Comunist Bolșevic din Rusia, care va deveni apoi Partidul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin, el adoptă, în martie 1918 o nouă denumire: Partidul Comunist Bolșevic din Rusia, care va deveni apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice*. El reînnoadă astfel cu demersul fundamentalist al lui Marx* și cu Manifestul partidului comunist din 1848. Acum „bolșevismul” simbolizează o teorie și o practică a revoluției din Rusia, antireformistă și antidemocratică, și care are pretenția să se extindă la scara întregii lumi. Totuși, Lenin încă nu terminase cu menșevicii. începând din 1919, Martov, plecat în exil*, lucra la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Rusia, antireformistă și antidemocratică, și care are pretenția să se extindă la scara întregii lumi. Totuși, Lenin încă nu terminase cu menșevicii. începând din 1919, Martov, plecat în exil*, lucra la o carte pe care o va publica în 1923: Bolșevismul mondial. El este printre primii care degajă caracteristicile care fac din bolșevism prototipul mișcărilor totalitare din secolul XX. El arată că pretinsa „revoluție proletară” este o „revoluție a soldățimii” formate din „elemente sociale disparate și nu o dată declasate”, care instaurează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
scara întregii lumi. Totuși, Lenin încă nu terminase cu menșevicii. începând din 1919, Martov, plecat în exil*, lucra la o carte pe care o va publica în 1923: Bolșevismul mondial. El este printre primii care degajă caracteristicile care fac din bolșevism prototipul mișcărilor totalitare din secolul XX. El arată că pretinsa „revoluție proletară” este o „revoluție a soldățimii” formate din „elemente sociale disparate și nu o dată declasate”, care instaurează un „comunism de consum” lipsit de „orice înțelegere a producției sociale și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un criteriu al fidelității față de figura sacralizată a liderului decedat, iar apoi ca un mijloc de auto-sacralizare când, pe 4 mai 1935, declară: „Noi, bolșevicii, suntem făcuți dintr-un material special”. Iar în 1918, el va rescrie întreaga istorie a bolșevismului publicând un Tratat de istorie a Partidului Comunist Bolșevic al Uniunii Sovietice care, tradus în numeroase limbi, va fi, până în 1953 - și pentru unii, și multă vreme după aceea - „biblia” comuniștilor din lumea întreagă, iar apoi a maoiștilor*. LEONID ILICI
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în care sunt condamnați să trăiască, acești călugări-soldați în slujba unei ideologii* se cred destinați să disciplineze, din exterior, o societate* căzută în ghearele corupției și ale anarhiei pieții. Generația de foc Primul val de intelectuali europeni care aderă la bolșevism are de încheiat niște socoteli cu Marele Război (Primul Război mondial), marcat, în ochii lor, de lichidarea idealurilor umanismului burghez. Această „generație a tranșeelor” pretinde că urăște războiul. Fost combatant și autor al Focului - jurnal al unui pluton de soldați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
carnetul de partid în 1923; împreună cu un alt fost combatant, avocatul Paul Vaillant-Couturier - unul dintre fondatori PCF* - el lansează Clartî (Lumina), o mișcare internațională a intelectualilor care militau cu înflăcărare împotriva capitalismului „ațâțător de război”, și în favoarea URSS* și a bolșevismului*; el este prototipul intelectualului comunist, împletind intim activitățile literare cu cele ale militantului. Va publica în 1935, un monument al cultului personalității, Stalin: O lume nouă văzută printr-un om. Ludwig Renn, autor al romanelor Războiul și După război este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Națiunilor estimează numărul acestor ruși la 1.126.000. Exilul lor poate fi temporar: în 1921, 121.000 de persoane se întorc în Rusia, și mai mult de 180.000 între 1921 și 1931. Este reprezentativ întreg spectrul opoziției la bolșevism: social-democrați din Georgia după anexarea țării lor de către URSS* în primăvara anului 1921; lideri menșevici care editează, la Berlin, Curierul socialist, difuzat în URSS până la sfârșitul anilor 1920; socialiști revoluționari ca Alexandr Kerenski; anarhiști ca Volin și Mahno, refugiați în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lor internă. GHERILĂ → LUPTĂ ARMATĂ RĂZBOI Comunismul de tip leninist a fost întotdeauna în relații strânse cu războiul, în primul rând pentru că el însuși s-a născut din război, atât din punct de vedere ideologic, cât și politic. Desigur, osatura bolșevismului* a fost în mare parte constituită de Lenin* încă din 1902-1903. Totuși, gândirea lui se radicalizează ca urmare a trei confruntări majore: revoluția din 1905, Primul război Mondial și războiul civil* din Rusia. Cu fiecare etapă, este depășit un nou
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constituită de Lenin* încă din 1902-1903. Totuși, gândirea lui se radicalizează ca urmare a trei confruntări majore: revoluția din 1905, Primul război Mondial și războiul civil* din Rusia. Cu fiecare etapă, este depășit un nou prag de violență și, finalmente, bolșevismul dovedește o brutalitate multiformă: lupta de clasă se identifică cu un război între clase iar violența devine arma absolută și necesară; războiul încetează a mai fi o paranteză regretabilă în vastul ansamblu al relațiilor internaționale și devine o realitate permanentă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de comandă, inclusiv cele care se vor înstăpâni progresiv în sânul partidului* însuși, îmbracă din ce în ce mai mult un aspect militar. Astfel, bolșevicii adoptă exact contrariul doctrinei lui Clausewitz: politica devine continuarea războiului - național și civil -, dar mijloacele rămân aceleași. în afară de asta, bolșevismul nu se naște din război numai din punct de vedere ideologic*, ci și pe plan practic. Primul război mondial este cel care permite ca, în Rusia, un grup politic foarte marginal să se bucure de o foarte mare audiență, iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]