898 matches
-
perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la cultura investigată înspre conceptul generic (de exemplu, de la ceea ce înțeleg chinezii prin "agresivitate" înspre termenul global "agresivitate"). Un asemenea demers au întreprins în anii '80 cei din echipa lui M.H. Bond, în proiectul de anvergură derulat în cadrul Chinese Culture Connection, în care subiecții asiatici au fost interogați asupra semnificațiilor personale jucate de o serie de valori sociale pe care le considerau importante. Trebuie avută totodată în vedere și necesitatea unor traduceri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa studierii interculturale a postulatelor psihologiei sociale se întemeiază pe o evidență: atunci cînd psihologii din Europa de Vest și alte țări occidentale au încercat să realizeze experimental o replică a cercetărilor din America de Nord (SUA, Canada), rezultatele înregistrate au diferit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o replică a cercetărilor din America de Nord (SUA, Canada), rezultatele înregistrate au diferit uneori considerabil. De altfel, tema examinării variabilității postulatelor psihologiei sociale în funcție de factorii culturali a constituit o temă favorită a sintezelor disciplinare (Berry et al., 1992, pp. 42-68; Smith, Bond, 1993, pp. 9-34, 151-153; Segall et al., 1999, pp. 273-298; Shiraev, Levy, 2004, pp. 295-318). Prin urmare, postulate "de la sine înțelese" nu pot fi apreciate ca fiind plauzibile și această contrarietate are în vedere nu numai problemele empirice, ci și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prevalența proiecției etnocentrice în psihologia socială poate fi atestată prin prezența copleșitoare a referințelor propriei țări de origine a cercetătorilor din cîmpul psihologiei sociale atunci cînd realizează o sinteză a domeniului, așa cum se poate observa în tabelul 1 (apud Smith, Bond, 1993, p. 2; Baron, Branscombe, Byrne, 2010). Se remarcă limpede tendința de a favoriza cercetările autohtone în promovarea conținuturilor canonice în psihologia socială, fapt cu atît mai persistent în cazul celui mai influent manual de psihologie socială din lume, Social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
observă că procentul erorilor de evaluare este mai ridicat pentru societățile colectiviste decît pentru cele individualiste, iar numărul erorilor crește pentru subiecții care nu sînt studenți (deci nivelul de instrucție mai ridicat e un predictor al unui comportament mai autonom) (Bond, Smith, 1996). Tendința a fost semnalată și într-o replică românească pe care am coordonat-o recent (2010), în care 58 de subiecți naivi (studenți) au fost implicați într-un scenariu experimental similar cu cel folosit de S. Asch în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se îngemăneze mai apoi mai multe paradigme explicative fertile, din diverse perspective disciplinare: antropologie culturală (tipare relaționale, A. Fiske; culturi dependente de context, E.T. Hall), psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M.H. Bond, modelul lui H. Trompenaars), sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii postmaterialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE). în capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi mai reținuți din punctul de vedere al expresivității emoționale. Orientarea pe termen lung și opusul său, orientarea pe termen scurt, reprezintă a cincea dimensiune studiată de Hofstede, ea fiind adăugată în urma modelului de chestionar alcătuit de echipa lui M.H. Bond din Chinese Culture Connection. Valorile asociate cu orientarea pe termen lung sînt cumpătarea și perseverența. Cele asociate cu orientarea pe termen scurt sînt respectul pentru tradiție, îndeplinirea obligațiilor sociale și protejarea aparențelor. Atît valorile evaluate pozitiv, cît și cele evaluate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultură de separație", respectiv "cultura relației". Ceea ce este semnificativ în asocierile conceptuale prezentate mai sus e faptul că persoanele ce trăiesc în culturi individualiste tind spre valori și comportamente idiocentrice, în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu prioritate de propriile lor obiective și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
întîlnim și indivizi independenți, deoarece structura de personalitate poartă atît amprenta culturii, cît și a experiențelor personale de viață. 7.3. Alte cercetări asupra valorilor sociale care urmează demersului lui G. Hofstede: Chinese Culture Connection (CCC) și contribuția lui M.H. Bond Premisa de la care a pornit acest demers metodologic recunoștea că studiile lui G. Hofstede ar putea fi influențate de valorile occidentale, din simplul motiv că instrumentul pe baza căruia s-au construit inferențele ulterioare deriv\ dintr-un chestionar destinat inițial
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ce vor să urmărească în viață și cum vor să atingă acele țeluri? Răspunsul la "ce?" a fost cercetat pe larg în cadrul studiilor despre valori, care au încercat să identifice scopuri generale pe care oamenii le privesc ca importante (Leung, Bond, 2004, 2010; Bond, Leung, 2010). Axiomele sociale sau credințele oamenilor despre cum funcționează lumea aduc o nouă orientare generală care poate spori puterea predictivă a valorilor, axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmărească în viață și cum vor să atingă acele țeluri? Răspunsul la "ce?" a fost cercetat pe larg în cadrul studiilor despre valori, care au încercat să identifice scopuri generale pe care oamenii le privesc ca importante (Leung, Bond, 2004, 2010; Bond, Leung, 2010). Axiomele sociale sau credințele oamenilor despre cum funcționează lumea aduc o nouă orientare generală care poate spori puterea predictivă a valorilor, axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
despre cum funcționează lumea aduc o nouă orientare generală care poate spori puterea predictivă a valorilor, axiomele fiind preocupate de operaționalizarea lui "cum". Credințele variază pe un continuum din punctul de vedere al gradului lor de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze într-o situație specifică (Furnham, 1988, apud Bond et al., 2004). Aceste cunoștințe pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze într-o situație specifică (Furnham, 1988, apud Bond et al., 2004). Aceste cunoștințe pot fi văzute ca reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă (Bond, Leung, 2008). Afirmațiile "oamenii cu putere tind să îi exploateze pe ceilalți" și "puterea absolută corupe în mod absolut" sînt privite ca axiome sociale pentru că deslușesc o relație specifică între două entități, iar aceste două entități sînt evaluate în mod
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006). O definiție operațională a axiomelor sociale le descrie, așadar, ca pe credințe generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale le descrie, așadar, ca pe credințe generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții distincte: instrumentală facilitează atingerea unor țeluri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții distincte: instrumentală facilitează atingerea unor țeluri importante; de apărare a eului îi ajută
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să-și protejeze stima de sine; de expresie a valorilor servește la manifestarea valorilor personale ale individului; de cunoaștere ajută oamenii să înțeleagă lumea. Axiomele sociale sînt considerate transculturale, datorită funcționalității lor și universalității problemelor cu care oamenii se confruntă (Bond, Leung, 2008). 7.9.2. Studii asupra axiomelor sociale. Aspecte metodologice. Dimensiunile axiomelor sociale Spre deosebire de cercetările asupra valorilor întreprinse începînd cu cea a lui G. Hofstede (1980/ 2001), investigarea axiomelor sociale vizează credințele. încercarea inițială a lui Leung et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori și prejudecăți în raport cu anumite grupuri sociale, de neîncredere în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori și prejudecăți în raport cu anumite grupuri sociale, de neîncredere în instituțiile sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personal, cu individul luat ca unitate de analiză. întocmai ca și la modelul axiologic realizat de S. Schwartz, este atestat faptul că dimensiunile de la nivelul individual pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural format din studenți. Folosirea acestor date le permitea autorilor să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca indice distinctiv al faptului că acest factor face referire la nivelul cultural. Cei doi factori corelează la un nivel scăzut și împart o varianță comună scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale. Astfel, externalitatea dinamică a fost corelată în mod semnificativ cu: ambele dimensiuni ale lui Inglehart și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]