439 matches
-
a scoate efecte de umanitate din faptul diurn și din valoarea intrinsecă a evenimentelor. Mai ales complexitatea oamenilor Revoluției, amestecul de fanatism și frică, de ingenuitate și intrigă, de milă și ferocitate, este cu atenție studiată. Danton e un burghez bonom, soț bun, politician ferm, fără șovăiri sentimentale, disprețuind formalismele și paperaseria, suflet suav în intimitate, tată de familie fără puritanism, care trece în chipul cel mai firesc de la pescuit la lupta în Convenție. Totul e plin de adevăr sufletesc, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau submediocri la anumite discipline școlare. În [41] sunt date câteva opinii ale profesorilor sau părinților despre viitoarele genii creatoare, opinii care stârnesc astăzi surprinderea și zâmbetul: Darwin era considerat de tatăl său rușinea familiei. Despre Balzac se spunea: „Acest bonom mic și gras este într-o comă intelectuală permanentă”. Menționăm că Balzac a avut IQ cotat la 155. Despre La Fontaine: „Este muncitor, dar groaznic de prost”. Lev Tolstoi avea doi frați. Profesorul particular spunea: „Nikolai este capabil și sârguincios
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În cerc vicios, ucenica damnată a relua mereu de la capătul fără capăt Inițierea nu este greu de circumscris geografic și istoric. Răul „Își dă poalele peste cap”, deznădejdea roade „temeliile dorinței de a fi”. Nu mai este Însă clasicizata confuzie bonomă a celor care „la mijloc de rău și bun” par bucuroși să dea „cu sâc din Isarlâc...”. Cicloanele negre ale Istoriei au lăsat urme abisale și durabile, premisele par pe veci schimonosite, ruinate, promițând doar noi dezastre. Dramatica Gomoră a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se desfășura dialogul scriitoricesc româno-american. Bellow nu menționase nimic deranjant pentru gazdele sale de la Uniune sau pentru megafoanele și informatorii aflați la post Între noi și nu părea să observe provocările. Aveam senzația că am reîntâlnit un soi de unchi bonom, niciodată prea implicat În treburile familiei noastre și fusesem copilărește mișcat doar când musafirul a mărturisit, În treacăt, că privind oamenii pe stradă, mobilitatea lor expresivă, i s-a părut că trebuie să existe În aceste locuri și „o literatură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pe aceasta, eu Însumi, dacă nu cumva am și scris-o: „Acum, când zidurile Închisorii s-au prăbușit, În mijlocul zarvei și al ruinelor, răgușitul antisemitism post-Auschwitz este auzit din nou”. Imre Kertész arăta, la prima vedere, ca un gospodar maghiar, bonom, cordial, de o calmă și jovială convivialitate. Extrema seriozitate și acuitate, adâncimea, gravitatea și simplitatea „concentrată” a personalității sale au devenit evidente abia când ne-am desprins din grupul cu care luasem cina, pentru o scurtă plimbare În doi. Mi-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
verbală) a eroului, care ar fi intrat într-un conflict acut cu direcția, dacă un fapt de natură strict personală, familială, nu l-ar fi salvat. Deși întâmplările sunt grave, putând comporta consecințe dintre cele mai dramatice, tonul cărții este bonom, ironic jovial, justificat întrucâtva de vârsta eroului. În Luni, după viscol, autorul propune o posibilă continuare a primului roman. Protagonistul, Mircea Daneș, este de fapt, ca structură interioară și atitudine civică, fostul absolvent de liceu ajuns inginer. Specialist merituos, numit
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
Dar tocmai În această prudență extremă rezidă și cel mai regretabil defect al cărții lui. Convertit la bunul simț, la o luciditate extrem-realistă, care să nu pună cititorului nici o problemă de validare, Compagnon Îngroapă pînă și proiectul teoriei literare. Neutralitatea bonomă cu care redă dueluri teoretice celebre au drept corolar afirmația din final cum că teoria literară este În cele din urmă inaplicabilă, de aceea nu e falsificabilă (nu intră sub incidența dinamicii paradigmelor științifice definită de Kuhn) și nu e
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unor finaluri de vieți, rememorate de narator. Dacă n-ar fi cedat efuziunilor patetice care suspină În ultima parte a cărții, dacă ar fi dat dovadă de mai mult curaj, Rouaud s-ar fi potrivit și el În pielea cinicului bonom În care se recunosc mulți tineri scriitori francezi; romanul său ar fi fost inclasabil. Așa, cu referințe databile, impregnat de melancolie și vorbind destul de direct despre eroismul soldatului confruntat cu absurdul războlului, Les Champs d’honneur rămâne o carte excelent
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
e comparabil cu acela cerut de Beckett - tot la Minuit), pe Patrick Deville, dar foarte mulți scriitori tineri (În special minuitiștii) au devieri minimaliste (printre care romancierii cinematografiști ca Tanguy Viel sau Christian Gailly), ba chiar și Pascal Quignard. Minimaliștii bonomi pe care-i cunosc sînt trei Philippe Delerm, Christian Bobin și Eric Holder. Nici Daniel Pennac nu e departe de ei. Deși primii doi sînt mai cunoscuți, au atras atenția editurii Gallimard, Bobin a fost recent trradus În Bulgaria, ne
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se uzează moral și este lăsată În urmă de ceea ce se acceptă ca fiind un adevăr. Unul estetic În cazul nostru. De asta spunea Lyotard că nu există operă modernă decît dacă În prealabil este postmodernă. Cu alte cuvinte, minimaliștii bonomi ar trebui să disloce un anume "modernism" moda aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric Holder redă psihologiei o pierdută
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un repli sur soi al individului occidental "saturat social" (Kenneth Gergen), posesor al unui sine incapabil de a mai rezista la presiunea unei din ce În ce mai acopleșitoare aglomerări cu caracterele celorlalți, a unei alterități alienante. Ceea ce aș avea eu de reproșat minimalismului bonom ar fi tocmai blîndețea, bonomia lui, o naivitate a proiecțiilor psihice pe care mulți dintre noi am pierdut-o. Admir meticulozitatea unui scriitor serios, aplicat, al cărui crez tradiționalist Însă nu-mi este contemporan. Nu cred de bună seamă În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
C. păstrează spiritul autentic național nu numai în suita tradițională a momentelor ceremonialului, ci mai cu seamă în sacralitatea de care se încarcă iubirea prin nuntă, unită cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva absurdului
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de a accede la esența feminității ca pe o înfrângere insuportabilă, se sinucide. Insuficient motivat, întrucât analiza psihologică nu susține îndeajuns motivul central, al magiei sexuale, Diamant verde a fost o încercare demnă de remarcat. La fel, paginile de umor bonom ale schițelor din volumul Noaptea de fericire (1944). C. rămâne, pe ambele versante ale operei, poezie și proză, un liric prețios care unește carnalul cu inefabilul și cu simbolicul. SCRIERI: Poeme și proză, București, 1913; Drumul, București, 1928; Polca pe
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
poate ei sunt în dreptul / de a minți atât de covârșitor, / încât materia și gândul / își continuă existența / la nesfârșit renăscându-i / exclusiv datorită minciunii lor”). Poemele sunt deseori străbătute de demonul binefăcător al ironiei care, atunci când nu e pașnică și bonomă, devine sarcasm neîndurător, îndreptat împotriva unei lumi străine și ostile (“Azi va muri cea din urmă speranță. / Sunt cântecelul auster, morbid, / intonat ca un imn de o paiață / în luminișul nelocuit”). Refugiul în sine este adeseori soluția salvatoare, la care
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
căutam cu dinadinsul. Mă duceam de câteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari până la simpli țărani, fugari economici. Când am venit la Paris, era în toi procesul de calomnie deschis împotriva lui Constantin Virgil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în 1916 reușiseră să oprească o invazie germană. Aceste lucrări depășesc limitele concretului, generând diverse interpretări ale semnificației celor trei sculpturi. Brâncuși era o persoană sociabilă și complexă pe care nu multe persoane au reușit să-l înțeleagă. Jovial și bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea înclinații spre muzica eclectică), știință, filosofie. Viziunea sa asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
atîtea știm noi!) reviste în același timp ni se pare a nu fi tocmai corectă deontologic. l Aflăm din presă că editura Polirom are în plan integrala Maigret. Sperăm ca amatorii de romane polițiste să nu-l fi uitat pe bonomul comisar de poliție francez, protagonistul cîtorva zeci de romane datorate lui Georges Simenon. Ideea editurii ieșene este extraordinară. Celor care, asemenea Cronicarului, îl preferă pe Maigret eroilor similari din romanele lui Edgar Wallace, Agathei Christie sau ale lui John Le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]
-
S-a discutat mult și despre literatura ultimilor ani, despre dinamica canoanelor, despre timpii necesari pentru a institui canoane și bineînțeles profesorul a fost solicitat să facă previziuni în legătură cu viitorul apropiat al literaturii și literaților în vogă astăzi. La asta bonomul Petronio s-a burzuluit: previziunile, a spus el, sunt vorbe goale și pierdere de vreme; viitorul, fie el al literelor fie al vieții, nu se poate prevedea. Replica a venit promptă și critică: atunci înseamnă că ne e dat să
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
Constantin Țoiu Jurnalul lui André Gide curpinde multe însemnări de prozator veritabil. Spun veritabil, gândindu-mă la prozatorul clasic bonom, nu teoretician, si care trage că boul... vorba franțuzeasca: îl n'y a que leș boeufs... Doamne ferește, nu-i cazul lui Gide. Dar notele lui, câteodată, trădează interesul de observator concret ce-l avea, pizmuindu-l în secret pe Balzac
Despre Marx by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15575_a_16900]
-
vie, Eu nu mai știu, Tablou de noapte, Seară de decembrie, Grădina din suflet - pot fi înscrise fără dificultate în aria pastelurilor, atât de iubite pe vremea lui Vasile Alecsandri, poetul clasic de acum un veac și jumătate. Temperament solar, bonom și altruist, Beatrice Silvia Sorescu este o poetă a bucuriilor inocente, simple, cu semnificații și reverberații adânci. Chiar dacă recuzita de secol XVIII - XIX și unele elemente specifice poeziei romantice - codri, clar de lună, chemarea nopții, paseismul - lunecă în versuri cu
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
la o margine de existență" (2002),"Decebal" (2003), "Improvizația nisipului" (2006), "Răsărit de Luceafăr" (2010). Laureat al Premiului de Stat (1980), Maestru emerit în Arte (1983), cavaler al Ordinului Republicii (1998). În "Poeți din Basarabia", Adrian Dinu Rachieru remarcă: "Nici bonom, dar nici încrâncenat, heracliteanul ne face părtași, fără descărcări pasionale, la dialogul învolburat cu sinele în registrul meditației calme, totuși. Lirosofia sa, anexată esteticii transmoderne(ca fenomen de latență) îl definește - s-a observat - drept "cel mai nichitastănescian poet basarabean
Victor Teleucă () [Corola-website/Science/306489_a_307818]
-
Un paravan", "Mâhnirile lui Trică", "Din valurile vieții", "Prințesa", "Un democrat", considerând orașul un loc de pierzanie, aceste nuvele au intrigi puternice cu situații dramatice și cu încheieri nefericite. "Revoluția de la Pârlești" și "Crucile roșii" sunt nuvele mai vesele, satire bonome cu aspect burlesc. Prima tentativă de a scrie un roman, a vut loc tot în timpul studenției, în anul 1873, când a încercat să scrie "Osânda răului", dar recunoașterea sa ca romancier a avut loc abia după apariția romanului "Mara", în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
Orele dimineții"), în care au fost publicate, fără semnătură, primele sale fabule. În fabulele sale întâlnim originalitatea ce constă în recrearea artistică a realității, ca și în simțul moralizator, ascuns cu măiestrie de gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, într-o limbă vioaie și pitorească. Prima culegere de fabule a lui Krîlov apare la începutul anilor 1809 și de atunci, în decurs de 24 de ani, scriitorul a scris peste 200 de fabule (dintre care câteva constituie adaptări sau
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
să fie ucis. Toto scapă și se întoarce la Dorothy, care știind ca Miss Gulch va reveni să-l ia pe Toto, decide să fugă de acasă împreună cu acesta. În timpul călătoriei, Dorothy întâlnește un șarlatan, profesorul Marvel (Frank Morgan), tip bonom, simpatic, care își dă seama că Dorothy fuge de acasă simțindu-se neapreciată acolo. Pretinzând că mătușa sa Em este bolnavă, Dorothy se va întoarce acasă. Când Dorothy părăsește căruța șarlatanului, apar semne care prevestesc o furtună puternică. Dorothy se
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]