1,233 matches
-
Mă simt singură și tu faci parte dintre puținii care m-ar fi Înțeles. Mulțumesc!” S. ,,...Când ai să vii acasă copacii o să fie Înfloriți, iarbă o să fie așa de verde Încât o să te doară ochii, privind-o, iazul din Botanica, plin de băieți, iar la teren dacă o să vii, să știi, o să facem un baschet adevărat cu grecii și sigur o să-i batem. La iarnă mergem cu săniile În Botanica, unde vrei, numai să ningă. Noi toți, te așteptăm Maline
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
verde Încât o să te doară ochii, privind-o, iazul din Botanica, plin de băieți, iar la teren dacă o să vii, să știi, o să facem un baschet adevărat cu grecii și sigur o să-i batem. La iarnă mergem cu săniile În Botanica, unde vrei, numai să ningă. Noi toți, te așteptăm Maline, te rog, vino! Da? Bine! Te așteptăm... Hai la baschet Maline!” Ginel ,,...Nu. Cum să uit. Nimic n-am uitat, Maline. Astăzi este 18 noiembrie, ziua ta de nastere și-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
purtăm mă făceau să mă simt de aceeași vârstă cu tine. Chiar dacă tu Îmi spuneai sadic ,,pitic” eu te considerăm tot un prieten foarte bun. Îmi rămân Întipărite În minte joggingurile, jocurile de baschet cu grecii și plimbările În grădina botanica. Îți mai aduci aminte, Maline, cănd toamnă era frig și noi ne milogeam la femeia de serviciu de la sala de sport de la Agronomie să ne lase În sală? Ultima oară te-am văzut când am venit la tine să-mi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Copou și Împrejurimile pitorești ale Iașului. E o poezie proaspătă, Încărcată de lumină, În care pulsează „cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi”, pregătiți să ia viața peste picior. „Subsemnatul, Malin, culturist și premiat la poezie/ Crescut de mic În Grădina Botanica, Iași/ Trebuie să dau foc la narcise;/ Peste câteva clipe va sosi trăsura cu fețe/ Am dat cinci lei paznicului/ Să le arate rugul unde ard/ Cromozomii zeflemiști cu pălăria pe ochi/ Și să le spună minciuni că flacăra nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
umorali care ar conduce toate aceste transformări celulare (idee socotită azi ca precursoare a multitudinii de factori inițiatori sau inhibitori ai carcinogenezei, de-ar fi să cităm doar universul citokinelor). Theodor Schwann (1810-1882), a adus numeroase contribuții importante în domeniul botanicii și citologiei. Este cunoscut pentru elaborarea alături de Mathias Jakob Schleidenn (1804-1881) a teoriei celulare (celula este unitatea de bază a organizării viețuitoarelor animale și vegetale), descoperirea celulelor Schwann din sistemul nervos periferic, descoperirea și studiul pepsinei și introducerea în știință
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unul din cei trei (Von Tschermak, Hugo de Vries și Carl Correns) care, în mod independent, au redescoperit lucrările de genetică ale lui Gregor Mendel. Bunicul său pe linie maternă a fost faimosul botanist Eduard Fenzl, care i-a predat botanica lui Gregor Mendel, în timpul studenției acestuia la Viena. După ce obține titlul de doctor de la Universitatea din Halle, în 1896. Tschermak primește un post la Facultatea de agronomie din Viena în 1901 și devine profesor în 1906. Constantin Vasilescu (1854-1902), medic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din 1903 în limba daneză, tradusă imediat în germană.6 Wilhelm Johannsen (1857-1927), botanist danez născut la Copenhaga, specializat în genetica și fiziologia plantelor. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Veterinară și de Agricultură“ și ulterior profesor de botanică și fiziologia plantelor. Unele din rezultatele sale îl opun unor cunoscuți darwiniști contemporani în ceea ce privește distribuția variației genetice supuse selecției naturale. Johannsen introduce termenul de genă, în opoziție cu termenul darwinian de pangenă (din teoria pangenezei). Genetica celulară s-a dezvoltat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au adus un plus de cunoaștere la transmiterea caracterelor ereditare și care completează descoperirile din acest domeniu ale echipei conduse de Th. Morgan. Barbara McClintock (1902-1992), laureată în 1983 a Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, a obținut doctoratul în botanică la Universitatea Cornell în 1927 și a devenit leader în citogenetica porumbului. Din 1920 McClintock studiază cromozomii și modul în care se modifică aceștia în cursul reproducerii la Zea Mays. Ea a realizat tehnici îmbunătățite de observare a cromozomilor, care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se întâmplă cu cei care nu au imaginație ultra-luxuriantă, așa ca mine? Se trezesc subit la realitate, văd în fața ochilor același rozariu, existent pe undeva în marginea sudică a grădinii Copou, nu prea departe de o altă încântătoare grădină cea botanică. Și plantele din jurul trandafirilor pitici nu mai par nici vulgare, anoste, captive, nici indolente, rătăcite în nimicuri, ci chiar sunt cu rost, cu lacrimi de rouă, cu ochii la pământ, la oameni, la cer, cu trăiri arborescente, sub arome de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Universitatea, Palatul Academiei; I. Zalomit, rectorul Universității; I. Nicolescu, secretar; Facultatea de științe: Al. Marin, decanul facultății; Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
L. Negruzzi, drept comercial și procedură; Facultatea de Medicină: dr. I. Felix, decanul facultății; dr. Georymeda, secretar; dr. G. Alexianu, patologie medicală; dr. Em. Bacaloglu, fizică medicală; obstretică; dr. Al. Demosthene, fiziologie umană; dr. I. Felix, igienă; dr. G. Grecescu, botanică medicală; dr. G. Polizu, anatomie descriptivă; dr. N.C. Georgescu, disecțiune anatomică și patologică; dr. C. Istrati, chimie organică medicală; dr. Al. Marcovici, clinică medicală și dermatologie; dr. N. Măldărescu, farmacologie; dr. Manolescu, oftalmografie și teorie; dr. S. Petrescu, terapeutică; dr.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
operă. Lacul lebedelor, balet muzică de Ceaicovsky. Balet clasic, balerine grațioase. Democrația a păstrat acest fast artistic al trecutului. Am văzut și muzeul apărării Leningradului. Când ieșim de la operă 11 1/2 e încă lumină. Marți, 26.VI. Institutul de botanică. 5 milioane foi de ierbar hărți etc. vreme închisă. Miercuri 27 Iunie Zi frumoasă. Vizităm înălțimile Observatorului astronomic de la Pulkova, unde sovieticii n-au lăsat pe Nemți să treacă și, apoi, Țarskoe Selo, unde Nemții au răzbit. Distrugeri, distrugeri, distrugeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erupțiilor cutanate, epilepsiei, astmei, ciumei, fracturilor... Cam în aceeași perioadă, în Portugalia, tutunul era folosit pentru tratarea râiei, a durerilor de dinți, a amețelilor și ca cicatrizant al rănilor. Botanistul cubanez Juan Tomas Roig (1877-1971), în eruditele sale lucrări "Diccionario botanico" (1928) și "Plantas medicinales, aromaticas o venenosas de Cuba" (1945), adăuga la cele de mai sus și folosirea tutunului în tratamentele antitetanic și de paralizie a vezicii, iar eroul național al Cubei, poetul și revoluționarul José Marti, în articolul "El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
medicină practică la Secția teologică a Seminarului Socola, iar doi ani mai târziu, în 1873, este ales membru al Academiei Române. Odată cu înființarea secției științifice a acesteia, în 1876 este chemat profesor la Universitatea din Iași, pentru a ține cursul de botanică și fiziologie. În același an donează 17000 franci pentru crearea unei clinici pentru copii din părinți săraci. Din 1872, este ales regulat ca președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, până la sfârșitul vieții sale. În această calitate, reorganizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a învățământului românesc. În prefața manualului său de medicină populară, alcătuit dintr-o generoasă dragoste de tine-ret, constată cu mâhnire că "lipsa de cărți școlare este o mare piedică ce se opune propășirii studenților", iar în prefața tratatului său de botanică arată că a dat la lumină această lucrare mânat de dorința "de a cruța, după putință, prețiosul timp al studenților, ce se pierdea prin copierea de manuscripte". Trebuie, însă remarcat că interesul pe care A. Fătu îl purta tineretului nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
preparatelor anatomo-patologice, pentru păstrarea cadavrelor, pentru tratamente, preparări diferite și pentru curățirea scheletelor, având personal de serviciu îndestulător la dispoziția profesorului și prosectorului. În afară de acestea, se va mai preda mineralogia (câte 3 ore pe săptămână), zoologia (3 ore pe săptămână), botanica (3 ore pe săptămână), fizica medicală (3 ore pe săptămână în semestrul de vară). Așadar, timpul destinat studiilor este de circa 6 ore pe zi. Deosebit de activitatea la cursuri, studenții sunt programați, spre o mai bună înlesnire a învățământului, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o farmacie autorizată; cursurile teoretice sunt repartizate pe 4 ani de studii, iar diploma de asistent în farmacie se va obține la absolvirea acestor cursuri, pe bază de examen. Se vor ține trei examene în ordinea următoare: examenul I de botanică și zoologie; examenul al II-lea de fizică, chimie și mineralogie și examenul al III-lea din: istoria naturală a medicamentelor, explicarea farma-copeei, tehnica farmaceutică. În sfârșit, candidatul va fi supus la o probă scrisă asupra "unei chestiuni de farmacologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în farmacie durează 3 ani, putând fi urmat de persoanele care posedă diploma de asistenți în farmacie, atestatul studiilor gimnaziale și adeverință că au lucrat 2 ani într-o farmacie autorizată. Cei admiși vor urma în anul I fizica, chimia, botanica, zoologia și mineralogia; în anul al II-lea chimia și farmacologia; în anul al III-lea cu toxicologie, pe planul aplicațiilor practice și vor face 5 ore pe săptămână de chimie analitică în laboratorul școlii. La sfârșitul fiecărui an școlar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai înainte de a o susține public. Învățământul artei veterinare nu este nici el neglijat de A. Fătu. Acest învățământ durează 3 ani și la studiul său sunt admiși candidați care posedă 3 clase gimnaziale. Obiectele de studiu sunt următoarele: a) botanica, creșterea animalelor domestice, igiena generală și aplicată; b) anatomia comparată, zootehnia, zoofiziologia; c) patologia și terapia generală și animală, anatomia patologică, poliția sanitară și medicina legală veterinară, operațiunile chirurgicale; d) patologia chirurgicală și clinica animală. Studenții se vor prezenta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
total 6 conferințe): fizică, chimie organică și analitică, botanică, toxicologie și chimie alimentară și chimie organică. Aceste conferințe nu s-au aprobat. Cursurile Secției de farmacie au continuat și în 1922, când existau următoarele discipline și următorii profesori: Anul I: Botanică profesor A. Popovici; Zoologie profesor I. Borcea ; Mineralogie profesor V. Buțureanu; Chimie minerală conferențiar Popovici; Fizică generală profesor Bogdan; Chimie analitică conferențiar Popovici. Anul II: Farmacologie profesor Mironescu; Chimie organică profesor Șumuleanu; Chimie analitică conferențiar Popovici; Farmacie chimică galenică profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
farmacie, propunând o comisie compusă din profesorii Deleanu, Șumuleanu, Ciucă și Slătineanu, care să întocmească un regulament de funcționare. Cu toate acestea, nu au putut fi depășite condițiile provizoratului. În anul 1924, la Secția de farmacie se țineau următoarele cursuri: Botanică profesor A. Popovici, Mineralogie V. C. Buțureanu, Chimie minerală N. Costăchescu, Fizică Th. Ionașcu (Facultatea de Științe), Farmacologie I. Enescu, N. Costăchescu, Farmacie chimică și galenică N. Deleanu, Analize alimentare și băuturi N. Deleanu, Toxicologie N. Deleanu, Igienă M. Ciucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
atribuită profesorului Alex. Ionescu-Matiu. Secția se consolidează cu timpul, cursurile, însă, sunt predate de către profesori aparținând, în majoritate, facultăților de medicină și științe. În 1930, în planul de învățământ figurează următoarele cursuri: bacteriologie, chimie analitică și calitativă, igienă și parazitologie, botanică, chimie analitică calitativă, chimie analitică cantitativă, chimie alimentară, chimie minerală, chimie organică, farmacie organică și galenică, fizică experimentală, farmacologie, mineralogie, toxicologie și chimie biologică. Cu această structură, Secția de farmacie și-a continuat activitatea în pofida dificultăților. În 1934, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o desfășuraseră acasă. Aici, procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție devin instrumente pentru rezolvarea unor noi probleme ce apar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Tendința inovatoare a lui R. Steiner se manifestă și în predarea celorlalte discipline. Astfel, propune ca gramatica să se predea "în mod artistic", pornindu-se de la instinctul natural pentru limbă al copilului și urmărindu-se dezvoltarea simțului artistic. Prin studierea botanicii și a zoologiei se va pune în evidență unitatea dintre faună, floră și Pămînt; se va releva viul, urmărindu-se cultivarea echilibrului între aspectele intelectuale și emoționale ale cunoașterii naturii. Matematica ar trebui să adopte cu prioritate calea analitică, singura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]