734 matches
-
din mileniul lll î.e.n. și tăblițele de plumb unde un cap de taur este așezat pe un tripod iar uneori, de un pi-cior al scaunului este înfășurat un șarpe. Dar și stema Moldovei avea în ea capul de taur sau bour, cum i s-a spus în feudalismul nostru. Dar la Parța s-a mai descoperit chipul unui cerb, dăinuit în tradițiile noastre populare prin mai multe legende și în prima stemă a Moldovei de la Baia unde apare acest animal ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unde viața renaște după moarte. Sufletul lui luminos aduce viața din nou pe pământ iar forța lui creează din nou forme ale vieții pentru renașterea creației primare. Surprinzînd taurul pe o pajiște de munte într-o poiană, ca și legenda bourului lui Dragoș și a cățelei Molda de la noi, Mitra îi ia urma împreună cu cîine- le care îl însoțea, se luptă apoi cu animalul în mai multe momente. Printr-un vicleșug prinde taurul de coarne și reușește să se urce în spatele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ele sunt închise în pivnițe, sau îngropate, și atunci, pe locurile unde sunt îngropate, ard "focuri", "ard banii", "joacă comoara"; aparțin "jidovilor" "urieși", se găsesc mai ales într-un vas sau o "căldare" de aramă, sau în preajma unui semn, un "bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a învins regele maghiar mai ales cu românii ortodocși. Gonirea, urmărirea și nimicirea tătarilor, s-a făcut mai întâi până la Carpați de către întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș de către rege au trecut și munții în urmărirea unui bour cu un bărbat viteaz dintre ei anume Dragoș. Acesta - ajungând „la marginea ținuturilor în care rătăceau tătarii”, unde a ucis și bourul, „plăcându-i locurile a întemeiat orașe pe Moldova la Baia și în alte părți, și făcându-se pecetie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întreaga oaste. Mai târziu, românii ortodocși așezați în Maramureș de către rege au trecut și munții în urmărirea unui bour cu un bărbat viteaz dintre ei anume Dragoș. Acesta - ajungând „la marginea ținuturilor în care rătăceau tătarii”, unde a ucis și bourul, „plăcându-i locurile a întemeiat orașe pe Moldova la Baia și în alte părți, și făcându-se pecetie voievodală în toată țara a domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti faptele de vitejie, regele a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce tresaltă spre muzica ritmului perfect: "Cântați Domnului în strune,/ În cobuz de viersuri bune,/ Și din ferecate surle/ Viersurile de psalmi să urle./ Cu bucium de corn de bour, / Să răsune până-n nour". Cine spunea că prin versurile lui Dosoftei din Psaltire, într-o nouă epifanie, Elohim capătă dimensiuni carpato-zamolxiene avea dreptate și că poezia lui avea să pregătească cerul astrelor din literatura română. "Casa Dosoftei" din Iași își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Dumitrașcu Furăc ot tam, și Eni or Șc(h)ei(a) și Paladi ot tam, și Toader ot tam, și Petrilă ot tam, și cu toț(i) cu acești am umblat căutând hotarăle vec(h)i, și am găsit 3 bouri În zare(a) dialului despre soare răsare, și am mai Întărit cu trei bouri În dreptul acelor vec(h)i, unde să lovescu În capite Tatumireștii cu Drăgușenii, și s-au găsit o piatră hotar În coastă supt Hulmu În dreptul moși
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tam, și Toader ot tam, și Petrilă ot tam, și cu toț(i) cu acești am umblat căutând hotarăle vec(h)i, și am găsit 3 bouri În zare(a) dialului despre soare răsare, și am mai Întărit cu trei bouri În dreptul acelor vec(h)i, unde să lovescu În capite Tatumireștii cu Drăgușenii, și s-au găsit o piatră hotar În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dând samă Neculai Bucium c-ar trece Frănciucii piste apa Stavnicu(lui) și arătând că ar mergi pără În timilie casălor Crucerescului, și nearătând nici oameni marturi, nici hotară, fără un copac, dându samă dum(nealu)i că ar fi bour, dar noi am cercat și n am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale stol(nicul) Vasile, și n(e)-au venit carte G(os)pod și răvașul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
apa Stavnicu(lui) și arătând că ar mergi pără În timilie casălor Crucerescului, și nearătând nici oameni marturi, nici hotară, fără un copac, dându samă dum(nealu)i că ar fi bour, dar noi am cercat și n am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale stol(nicul) Vasile, și n(e)-au venit carte G(os)pod și răvașul dum(i)sali vel log(o)făt să rămâi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul, cânele. Curcanul. Manuel scientifique d'éducation physique par Dr. M. Boigey (Payot). Le tragique destin de Nicolas II et de sa famille par Pierre Gilliard (Payot 1923). 11 Fevr. Coperta cărții lui Goga. Guy de Pentalis La vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voi Mușatini, a spus Eminescu. Rămâneți în umbră sfântă, adaog eu, voi cântăreți ai durerii poporului, a întunericului, a disperării și nădejdilor neîmplinite! Strigătul vostru a trecut hotarul timpului și neamul vostru a fost izbăvit. Rămâneți alături de căminele sfărâmate, de bourii și zimbrii vremilor eroice, alături de dihăniile care vă tulburau bucuria vieții, alături de magii care v-au înzestrat cu rudimentele culturii. Datoria noastră este să vă culegem cu pietate cântecele, cu grijă și înțelegere, în tot ce au ele ca valoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parte și de alta și aripi ascuțite. Cu aripile înoată, iar cu limba, cu focul lui zboară în nouri»”. Într-un număr magic ce sugerează totalitatea, ei agresează mediul ordonat în Trei frați cu nouă zmei I(9), precum fac bourul ori cerbul coborât din munte să strice „fălos” viile, în colindele de flăcău. Miza zmeilor este însă alta: „Ce război în sa’ la noi?/ Sân bătăi de noauă zmei/ Cu-ăi trei fecioraj ’ de domnî/ Pentr-o sor’ care-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acestui spațiu temporal pregătitor, „când fu soarele-n deseară”, deci în preziua odihnei Cosmocratorului. Fiind un moment de tranziție, înserarea simbolică devine atât un interludiu al vulnerabilității, cât și unul al hierofaniilor, când stihiile prind formă și pot fi învinse. Bourul reprezintă o primă întrupare zoomorfă a stihiilor telurice, iar urmărirea acestuia amintește de funcția întemeietoare a zimbrului din legenda Moldovei, fapt ce-l îndeamnă pe Mircea Eliade să considere tema vânătorii rituale „una cu siguranță autohtonă”, cu un prestigiu religios
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu rol de preluare a energiilor, forțelor magice, precum și a „cunoașterii și puterii divine”, care fac eroul să se identifice cu modelul arhetipal. Masa rituală se transformă simbolic în nuntă, deci un univers nou creat și pregătit magic. Colinda vânării bourului păstrează tiparul cunoscut din textele ceremoniale cu cerbul invaziv, suprapunerea acestor două cornute fiind cauzată de polisemantismul din limba română veche a cuvântului bou. Aici conotația htoniană este augmentată și completează implicația psihopompă: „Muge-și, muge-și Boul Negru!/ Oileroi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De cu seară-n cea secară,/ Peste noapte-n grâne coapte,/ La ziori grădini cu flori,/ Nime-n lume nu mi-l vede,/ Numa' Ion bun bărbat” (Mlăceni - Vâlcea). În urmărirea rituală, adevărata confruntare se dă între forțele magice ale bourului, ca exponent al energiilor precosmice și al întune¬ricului și forțele calului, ajutorul năzdrăvan cu natura duală a călăuzei dintre lumi. Puterea acestuia se acumulează, cu formula bine cunoscută, din elementele esențiale: „Sai în vânt, sai în pământ!”. Atât bourul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bourului, ca exponent al energiilor precosmice și al întune¬ricului și forțele calului, ajutorul năzdrăvan cu natura duală a călăuzei dintre lumi. Puterea acestuia se acumulează, cu formula bine cunoscută, din elementele esențiale: „Sai în vânt, sai în pământ!”. Atât bourul, cât și calul dețin controlul asupra teluricului din materia căruia se trag: „Boul din gură-mi grăia:/ - Câmpi mai câmpi și dragi de câmpi,/ Lungiti-vă, -nlăturațivă!/ Câmpii bine-l de-ascultară;/ Se-nlungea și se-nlățea./ Murgul din gură-mi grăiară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindele de tip III, 53, Șarpele, va încheia vânătoarea, cu semnificația unei victorii asupra forțelor obscure. Imperativul adresării face din cele două apariții zoomorfe divi¬nități htoniene cu puteri formatoare asupra reliefului. Într-o colindă de vânător din Voineasa, Vâlcea, bourii dorm lângă fântâna - bornă pentru calea de acces în sacru, iar trezirea mișcă pământul: „În picioare se scula,/ Se scula, se scutura,/ Pământul se clătina,/ Frunza-n codru huruia,/ Coastele se surupau,/ Apele se tulburau,/ Atunci Ion îi săgelva”. Săgetarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în sacru, iar trezirea mișcă pământul: „În picioare se scula,/ Se scula, se scutura,/ Pământul se clătina,/ Frunza-n codru huruia,/ Coastele se surupau,/ Apele se tulburau,/ Atunci Ion îi săgelva”. Săgetarea este simultană creației, căci ieșirea din amorțire a bourilor smulge lumea din genuni. Tulburarea apelor, surparea solului și clocotirea codrului au loc într-un timp imemorial instaurat de imperfect. Arcașul arhetipal surprinde falia temporală și valorifică accesul în sacru. Densitatea predicatelor, mai numeroase decât numărul de versuri, formează un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arhetipal surprinde falia temporală și valorifică accesul în sacru. Densitatea predicatelor, mai numeroase decât numărul de versuri, formează un tablou cataclismic, ochiul receptor părând a nu putea urma rapiditatea cu care focalizarea se mută și ia proporții universale. În basme bourul htonian apare cu aceleași puteri seismice și este perechea bourului solar. El mișcă pământul printr-o simplă zvâcnire de picior și îndepărtează obiectul magic aducător de somn nimicitor: „eu când oi tremura din picioru meu o dată și când oi da
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
predicatelor, mai numeroase decât numărul de versuri, formează un tablou cataclismic, ochiul receptor părând a nu putea urma rapiditatea cu care focalizarea se mută și ia proporții universale. În basme bourul htonian apare cu aceleași puteri seismice și este perechea bourului solar. El mișcă pământul printr-o simplă zvâcnire de picior și îndepărtează obiectul magic aducător de somn nimicitor: „eu când oi tremura din picioru meu o dată și când oi da, să cutremură pământu și pe stăpânu meu l-aruncă-n capătu pământului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căreia se insistă și în descântece, ca indiciu pentru monstruos: „Săntâlniră/ Cu nouă gologoane negre,/ Cu cozâle rădicate,/ Cu urechile dabalate, Cu dințî lizâț’,/ Cu ochii beliț’” (Rogoz - Maramureș). Amestecul de trăsături animaliere și, în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv, în univers și în om”. Măr, feciorul născut prin iradierea fecundității vegetale, ucide
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bradului lumii, căci acesta este principiul pe care îl reprezintă: neantul, neființarea. Odată aflat leul, eroul mai trebuie să treacă o probă: trezirea acestuia. A fost remarcat pericolul pe care l-ar reprezenta trezirea bruscă a fiarei, surprinsă în colindele bourului negru. Ieșirea din „starea letargică”, dacă nu respectă datele ritualului, poate produce un cataclism, fapt care face ca „orice cufundare în somnul ritualic (i.e. orice comunicare cu energiile primare) să fie învăluită de interdicția absolută care apasă asupra trezirii”. Tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin interogația ce conduce la descrierea mythos-ului, adevărat stimulent poetic de vizualizare a diluviului. Ne aflăm deja în inima sacrului a cărui poveste devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru și fata de măritat, care nu numai că îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiind asociat cu divinitățile selenare. Apariția perechii insolite prin apele ieșite din matcă creează sugestia stăpânirii stihiilor prin traversarea înotând. Glasul fetei și țesutul în mijlocul leagănului (el însuși o formă de legare) vor supune în totalitate forțele haotice ale începutului. Bourul are cel mai frecvent o cromatică htoniană: „Malin, malin, bouș niegru,/ El ’mi’noată, ’n coarni poartă,/ Poartă ’un leagăn di mătasă.” (ZozuleniTransnistria), „Printre brazi printre molivi/ Miau tunatu un bohor negru/ Dar de înalte coarne își poartă/ Poartă un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]