885 matches
-
bine ai vremii. Fondurile bănești necesare construcției bisericii au fost procurate prin colectă publică, din parohii și din țară. Realizată după planurile arhitectului Dimitrie Berechet, biserica este construită din cărămidă, în formă de cruce, cu fațada și pridvorul în stil brâncovenesc și este acoperită cu tablă zincată. Pictura bisericii, realizată în tehnica frescă, a fost executată între anii 1936-1938, de renumitul pictor Ghiță Popescu din București, profesor al Școlii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române. Timpul, în trecerea sa, a așternut
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
stâng al râului Amaradia, în afara vetrei satului. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Anul începerii construcției este, probabil, 1842, anul terminării 1843 când s-a și pictat și sfințit. Biserica este construită în stil brâncovenesc, iar pisania menționează ca ctitori familia Hurezanu. Alți ctitori care au contribuit la ridicarea acestui sfânt lăcaș sunt enumerați în proscomidiar. O lungă perioadă de timp, începând cu anul 1900, biserica a funcționat ca și capelă de cimitir. După anul
Biserica „Sfântul Dumitru” din Hurezani () [Corola-website/Science/334885_a_336214]
-
de către mama mitropolitului de la domnii țărilor românești; biserica a fost pictată, Frescele cari au suferit puțin din cauza umezelii, n-au fost renovate sau schimbate și sunt interesante prin faptul că ele reprezintă școala de pictură din Țările Românești din epoca brâncovenească, cu motive din arta bizantină.”" Mitropolia Proilaviei
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
În legătură cu programele sale iconografice, etnografii și istoricii de artă înclină să îl încadreze în curentul de factură populară. ,În general, ansamblurile murale realizate de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
orânduirii. A avut domiciliul urmărit și i s-a interzis dreptul de a mai practica magistratura. A primit prima pensie abia în 1963. A supraviețuit până atunci din modesta leafă a soției sale Gabriela, născută Dragoteanu, medic radiolog la Spitalul Brâncovenesc. a urmat și terminat cursul secundar la liceul "Sf. Petru și Pavel" din Ploiești, în anul 1923. Mărturisea apropiaților că și-a dorit să urmeze Conservatorul de Arte Frumoase, dar voința implacabilă a mamei i-a impus cariera de jurist
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
Brâncovenești (mai demult "Ieciu, Delavrancea", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
același nume ca și strămoșul său János Kemény, în 1926 a invitat în castelul său 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România, dar care au decis să nu participe și au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa, Albert Wass și mulți alții. Castelul are
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
în memoria lui Aladár Kuncz, de arhitectul și scriitorul Károly Kós, membru și el al Cercului Helikon. În jurul mesei din grădină erau ținute în fiecare vară evenimentule cercului Helikon. Se poate citi următorul: ""...masa de piatră de la castelul Kemeny din Brâncovenești, unde se întâlneau între cele două războaie cei de la Revista Erdelyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi și origini culturale diferite."" O parte din cenușa scriitorului maghiar din Transilvania, care a trăit ultima parte a vieții în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
cei de la Revista Erdelyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi și origini culturale diferite."" O parte din cenușa scriitorului maghiar din Transilvania, care a trăit ultima parte a vieții în emigrație în Statele Unite, au fost aduse la Brâncovenești și așezate cu acordul familiei Kemény în parcul castelului aproape de Masa Helikon într-o piatră imensă cu inscripția "A kő marad!" (în ). Biserica reformată actuală se datează din 1727. Moara, retrocedată familiei Kemény, este una din cele puține din zonă
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
În anii 1924-1935 este edificată catedrala episcopală “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (arhitecți A. Gabrielescu și A. Ivanov). Acest edificiu de cult prezintă un exemplu semnificativ pentru categoria programelor religioase realizate în stilul neoromânesc. Procedeele decorative utilizate denotă influența arhitecturii brâncovenești. O lucrare valoroasă - replică la vestita biserică a mănăstirii Argeșului - este biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție specifică arhitecturii neoromânești interbelice, utilizând detalii de origine brâncovenească și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită. În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
este considerat un erou, un mare poet și o victimă a regimului de atunci. Albert Wass făcea parte din cercul literar Helikon fondat la inițiativa contelui János Kemény în 1926 care a invitat în mod regulat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România. La reuniuni au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa și mulți alții. Poezii
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tamburările pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Comunitatea ortodoxă, având cel mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără și Bisericile Bob și Buna Vestire. Amândouă lăcașurile de cult au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
mai fecunzi redactori ai Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice, unde a publicat articole însemnate cu privire la domeniile sale de expertiză: începuturile Evului Mediu românesc, monumentele istorice medievale și moderne sau epoca lui Constantin Brâncoveanu. Reținem, dintre articolele și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
articole însemnate cu privire la domeniile sale de expertiză: începuturile Evului Mediu românesc, monumentele istorice medievale și moderne sau epoca lui Constantin Brâncoveanu. Reținem, dintre articolele și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
și notele sale: Curțile domnești brâncovenești: Doicești, în BCMI, an II, 1909, pp. 101-112. Curțile domnești brâncovenești: Mogoșoaia, în BCMI, an II, octombrie - decembrie 1909, pp. 149-164. Noi pietre de la Doicești, în BCMI, an III, 1910, p. 48. Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în BCMI, an III, 1910, pp. 110-114. Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
Curțile domnești brâncovenești: Potlogi, în BCMI, an III, 1910, pp. 50-70. Vechia biserică de lemn din Grămeștii Vâlcei , în BCMI, an III, 1910, pp. 110-114. Ruina Sfinții Împărați din Târgoviște. Note istorice, BCMI, an III, 1910, pp. 125-133. Curțile domnești brâncovenești. Curți și conace fărâmate, BCMI, an IV, 1911, pp. 49-78. Lămuriri asupra Buzeștilor (după pisaniile fundațiunilor lor), BCMI, an IV, 1911, pp. 119-124. O ctitorie mitropolitană. Biserica din Râmeștii-Vâlcei, BCMI, an IV, 1911, pp. 130-132. O tocmeală a lui Matei
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
o mare parte a industriei naționale. Acest proiect amplu a provocat distrugeri inestimabile patrimoniului istoric și arhitectural al capitalei. O mare parte a centrului istoric a fost demolată pentru a face loc noilor construcții. Între monumentele dărâmate se numără Spitalul Brâncovenesc, unul dintre puținele edificii bucureștene clădite în stil brâncovenesc, Institutul Medico-Legal Dr. Mina Minovici (inaugurat la data de 20 decembrie 1892, primul institut de acest fel din Europa dotat cu amfiteatre, bibliotecă, laboratoare de specialitate), Biserica Sf. Vineri și Biserica
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
a provocat distrugeri inestimabile patrimoniului istoric și arhitectural al capitalei. O mare parte a centrului istoric a fost demolată pentru a face loc noilor construcții. Între monumentele dărâmate se numără Spitalul Brâncovenesc, unul dintre puținele edificii bucureștene clădite în stil brâncovenesc, Institutul Medico-Legal Dr. Mina Minovici (inaugurat la data de 20 decembrie 1892, primul institut de acest fel din Europa dotat cu amfiteatre, bibliotecă, laboratoare de specialitate), Biserica Sf. Vineri și Biserica Albă-Postăvari. Prin grija arhitecților și inginerilor s-a reușit
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
semicilindrică la interior și poligonală la exterior. Cornișa bisericii și a clopotniței este alcătuită din trei șiruri de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat de un brâu median. Pictura murală a acestei biserici cu caracteristici artistice post brâncovenești, datează din anul 1724. Sub acest strat de pictură, mai apare o decorație pe suport de var, imitând cărămida.
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
uneia dintre fiicele boierului Ionașcu Cupetu, Rada. Moartea acesteia l-a făcut pe boier și pe soția sa, jupâneasa Neaga să își dorească cu ardoarea înființarea unui așezământ medical la Slatina. În anul 1792, cu 46 de ani înaintea Spitalului Brâncovenesc din București, în chiliile din jurul bisericii aflată pe moșia boierului, ia ființă Spitalul.
Spitalul Județean de Urgență Slatina () [Corola-website/Science/314936_a_316265]
-
din film era format din zece persoane, după uciderea unui fugar ce-și călcase jurământul. Înainte de omorul ritual, victima este contemplată de cei zece călăreți așezați în cerc, imagine asociată de un autor cu cea a asasinării reale în Spitalul Brâncovenesc, la 16 iulie 1936, a fostului comandant legionar Mihai Stelescu de către „Decemviri” (un grup de zece legionari). Sergiu Nicolaescu a declarat că încă din 1971 a avut ideea realizării unei serii de filme despre „13 nemuritori” care să apară de-
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
aleșilor și nobililor comiți, vicecomiți și juzi ai nobililor, strângătorilor de dare, dijmuitorilor, strângătorilor de none, computatorilor și perceptorilor noștri de tot felul de contribuții, dijme și none, conducătorilor susnumitului comitat Turda, deasemenea administratorilor și castelanilor cetății noastre VECHY (azi Brâncovenești n.n.), deasemena juzilor și juraților posesiunii amintite mai înainte, Săcal, celor de azi, și celor care se vor rândui pe viitor, deasemenea și altora pe care îi interesează sau îi va interesa, care vor cunoaște cuprinsul scrisorii, prin aceasta le
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]