689 matches
-
de flori, unele născute de pământul roditor al țării noastre, iar altele aduse de la mari depărtări și aclimatizate aci. Numele lor atât de fragede și pitorești, țâșnite din seva plaiurilor românești, le statornicește pentru vecie pe covorul nomenclaturii horticole: tufănele, brândușe, crăițe,dalii, pansele, mixandre, cimbnrișor, dediței, părăluțe, stânjenei, romanite, ciuboțica cucului, lăcrămioare, bujori, albăstrele, rurneneală și câte altele, pe care numai văzîndu-le îți amintești de ele. Printre acestea, îți atrag atenția bobocii mândri sau florile învolte ale trandafirilor de toate
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
chiar ele la cort. O dată a venit o femeie cu fata ei care trecuse de treizeci de ani și nu se mai măritase. Părinții erau foarte îngrijorați și au recurs la descântece, crezând că cineva i-a făcut fetei vrăji. Brândușo, am venit la tine să ne ajuți că uite fata asta a mea, Aurica nu-și mai găsește jumătatea să-și întemeieze și ea o familie. — Are gândul la vreun băiat? — Ar avea, dar nu se leagă nimic. Îi place
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai bine, dar binele ăsta nu va țâne mult. Boala nu-l părăsăște, doar s-ascunde și-l păcălește până-l doboară. Nu-l văd bine. Să ai grijă dă el femeie, că mult n-o duce. — Ce mă fac Brândușo, Brândușo, a început să plângă mama băiatului. Îmi pare rău că-ți spun toate astea. Bine-ar fi să nu să întâmple, dar așa mi-arată ghiocul. — Ce mi-s datoare? Nimic, că nu-i bine ce-am văzut. După
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bine, dar binele ăsta nu va țâne mult. Boala nu-l părăsăște, doar s-ascunde și-l păcălește până-l doboară. Nu-l văd bine. Să ai grijă dă el femeie, că mult n-o duce. — Ce mă fac Brândușo, Brândușo, a început să plângă mama băiatului. Îmi pare rău că-ți spun toate astea. Bine-ar fi să nu să întâmple, dar așa mi-arată ghiocul. — Ce mi-s datoare? Nimic, că nu-i bine ce-am văzut. După câteva
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
început să plângă mama băiatului. Îmi pare rău că-ți spun toate astea. Bine-ar fi să nu să întâmple, dar așa mi-arată ghiocul. — Ce mi-s datoare? Nimic, că nu-i bine ce-am văzut. După câteva luni Brândușa s-a-ntâlnit cu mama băiatului. Era în doliu. Niculăiță murise. Să fi fost o coincidență, o întâmplare sau chiar puterea de previziune a Brândușii? Destul și bine că cele spuse de ea s-au adeverit. În cel de al doilea an
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în privința semnificației sale. Unii susțin că în REM ar fi un aparat infinit, un creier colosal care reglează și coordonează, după un anume plan și într-un anume scop, toate visele viețuitoarelor, de la visele de neconceput ale amibei și ale brândușei, până la visele oamenilor. Visul ar fi, după ei, adevărata realitate, în care se revelează voința Divinității ascunse în REM. Alții văd în REM un fel de caleidoscop în care poți citi deodată întregul univers, cu toate amănuntele din fiecare moment
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și s-a luminat totul În jur, vedem În sfîrșit unde sîntem. Din marginea clădirii infirmeriei se Întinde o pajiște mărginită de gardul de sîrmă ghimpată al unității, pe care s-au Împletit tufe de zmeură. Pajiștea e plină de brîndușe mov de toamnă. Mergem pînă la gard și dincolo de el e o pantă destul de abruptă, Îmbrăcată În iarbă; jos, pe fundul văii, se vede un drum forestier Însoțit de un pîrÎu ca un fir de ață. Ulcerosul Portofel se uită
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ales atunci când iernile erau pe sfârșite, primăverile se arătau aici mai devreme parcă. întreg spațiul se încălzea cu verdele crud al ierbii și al arborilor, cu feluritele culori ale florilor, cu grijă și pricepere cultivate în ingenioase desene geometrice. Doar brândușele și ghioceii creșteau de capul lor... Da, s-a recunoscut întotdeauna că ceva din farmecul Trianonului a fost mereu dat de grădinile sale, de o bogăție floristică deosebită. Și aici, ca și în alte părți ale lumii, grădinăritul - în înțelesul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
de la flori. - De la flori? Se miră gărgărița. - Da de la flori, privește în jurul tău câte au apărut. Într-adevăr, printre pâlcurile de zăpadă au apărut așa, niște clopoței gingași de culoarea zăpezii, ceva mai încolo câteva flori de culoare violet numite brândușe și printre ele câteva viorele ce împrăștiau un parfum suav ce ajunsese până la năsucul gărgăriței. - Ce dimineață frumoasă! Abia aștept să ne jucăm, gândăcelule! - și eu doresc să mă joc, dar trebuie să avem grijă să nu ne vadă o
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
fără să privească în urmă, o rupse de fugă, spre bae, cu pantalonii în vine, trântind cu ciudă, ușa, după el. RĂZBOI ÎN TIMP DE PACE Ai lui Golu trăiau, toți trei, sub același acoperiș: Temistocle - tatăl, Rada - mama și Brândușa - fata. Posedau meserii serioase, de mare valoare, la vremea lor, sigur, pentru timp îndelungat, și plătite bine. Golenii, asemeni colegilor lor de combinat, la fel, specialiști de vârf. Tata -oțelar; mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu le-a trecut
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mare, de domnișoară, adică. Dar, cu timpul, alte și alte preocupări au luat locul dulcegăriilor copilărești. După ce s-au îndrăgostit: ea de un băiat, iar băiatul de ea. Mai apoi s-au căsătorit. Și au rezultat gemenele. Brândușa A și Brândușa B. Nu mai poposim asupra dragostei ă dintre mămică și zulufii de aur ai brândușelor. În sânul întregii familii, de altfel, se instaurase,încă de la început, un respect și o dragoste fără măsură, așa cum stă bine la români. Totul se
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
copilărești. După ce s-au îndrăgostit: ea de un băiat, iar băiatul de ea. Mai apoi s-au căsătorit. Și au rezultat gemenele. Brândușa A și Brândușa B. Nu mai poposim asupra dragostei ă dintre mămică și zulufii de aur ai brândușelor. În sânul întregii familii, de altfel, se instaurase,încă de la început, un respect și o dragoste fără măsură, așa cum stă bine la români. Totul se desfășura suspect de normal. De ce suspect? Vom vedea, nu tare târziu, de-aici încolo. Să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Printre nouri, printre stele? Spice coapte i-s sprâncene, Ochii ei ard de lumină, Părul i-i de sânziene, Pare toată o stupină. Prin livezi șl pe ogoare E atotstăpânitoare. Mi-a bătut în zori la ușă, În rochița de brândușă; Mi-a vorbit cu glas scăzut, De mieluț abia născut. Zveltă ca o domnișoară Și sfioasă ca o zână, Pe-aripi de cocor coboară Cu albi ghiocei în mână. Cine ar putea să fie? Spuneți-mi, copii, și mie! Cine
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pustiu, E mică, dar puternic strălucește, O, al meu suflet chinuit, eu știu Ce-nseamnă tot ce-acum te stăpânește! Pădure Andreea, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Nr.6 ”Nicolae Titulescu” Constanța profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku 1 udând brândușele pisica se scutură evantai din stropi. Haiku 2 în fața blocului, lalele; popas de suflet acorduri. Haiku 3 urcând spre Babele... ceața învăluie drumul. Haiku 4 citind poezii sub castanii înfloriți în jur, numai îndrăgostiți... Haiku 5 la Dervent, troiță între
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bucur cu toată ființa de prezent, fiindcă doar el este ,,dovada” existenței mele. Mi-ar mai ura spor în cunoaștere! Prezentul este singura clipă adevărată, trăită. N-am putea ca fiecare dintre noi să dăm clipei culoare și parfum? Atunci, brândușele de primăvară ar înmiresma viața. ,,Cât este ora?” Nu știu, am trăit așa de intens cuvintele acestea, încât ,,am pierdut noțiunea timpului!” Doar stropii de ploaie alunecă pe geam lacrimi de prezent. Vereș Petronela, clasa a VIII-a Școala Gimnazială
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-o cu ostentație pe Tabitha-Peaseblossom2, care se sprijinea de un scaun și sorbea niște apă. Tineri, zvelți și în formă, erau plini de ei și dornici de a fi remarcați. Că drăguți mai sunt, zise Hugo. Ca un buchețel de brândușe. Mai ales băiatul ăla blonduț e încântător. Dar atenție, știe chiar prea bine lucrul ăsta, ceea ce-l face să numai fie deloc atrăgător. — Tabitha? Cum te simți? se auzi MM. — O, mult mai bine. Tabitha se ridică, clătinându-se ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unor mâini de la țară. În zilele noastre mai toată lumea colorează cu chimicale, dar în trecut se foloseau numai culori naturale, obținute din plante. Maroul se obținea din frunze de ceapă, diversele nuanțe de galben din alior, frunze de agud, zarzăr, brândușă, coajă de arin, albastrul din flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui?” Radu Șerban Palade în „L‐am cunoscut pe profesorul G.G. Ursu”: ...”Pe profesorul G.G. Ursu nu‐ l cunoșteam, dar îl prețuiam mult, eu fiind un admirator al poeziei sale. Citisem din poeziile lui cuprinse în volumele - Salcâm Uituc, Dealul Brândușelor, Fulg și Zăpada și unele versuri mă urmăreau ca un leit motiv: Am avut o dată părul în inele... Ce‐ a rămas din ele ‐n părul meu cărunt? Uneori o fată se juca prin ele Mâinile ei albe oare unde sunt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
u mane și sevele vieții. Eternitatea din ele își cheamă și astăzi cititorii. Oare câți din tinerii de la Piatra - Neamț mai știu ori caută ceea ce a lăsat în versurile ei această superbă fată și autoare care, candidă, ieșind în lumea brândușelor primăver ii, se destăinuie: „Puteam să râd și n-am râs! Puteam să plâng, și n-am plâns! Puteam să zbor, și n-am zburat! Cine-mi va da socoteală pentru toate morțile? Puteam să iubesc și n-am iubit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lăsând să vorbească eternul uman: Nu rareori am adorat frumusețile vieții: Nopțile putrede, diminețile fragede, Păcatul încă neînfăptuit. Gustul tăcerii punând un lacăt de deget pe gură. Formele fructelor, dulcețile lor. Odihnitoare peisaje cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
2); blîndețe (2); fericire (2); finuț (2); flori (2); floricică (2); iarna (2); iarnă (2); inocență (2); mărțișor (2); minunat (2); natură (2); pădure (2); sensibilitate (2); soare (2); tandru (2); verde (2); viață (2); admirație; amestecat; apă; aplecat; aur; brîndușă; bucurie; copii; copil; culoare; curajosul; delicat; faună; fin; firavitate; fragilitate; găină; ger; gogonel; grădină; greutate; hîrtie; inocent; inocentă; îndrăzneală; îndrăzneț; întinerire; lumină; mamă; meșter; naturalețe; nevinovăție; nou; parfum; perfecțiune; prinț; rupt; rușinos; sensibil; stînjenei; subțire; topirea zăpezii; trandafiri; triumfător; valuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nuntă (2); panseluțe (2); prună (2); putere (2); trist (2); urît (2); urîtă culoare (2); verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben; genunchiul meu; haine; halucinație; halucinații; iris; încărcare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de ți se bate e a bine. Nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]