3,717 matches
-
legăna cântându-mi pe versurile lui Eminescu și pe... povestirile lui Creangă! Da, pe povestirile lui Creangă, pentru că doar așa puteam adormi, visând probabil minunile copilăriei, zâne și feți frumoși, în timp ce „buna mea” cocea în cuptorul din curte poale-n brâu, gustoase, pufoase, aromate, pline de dragoste, cântate și... povestite. Pentru că și la înfulecatul plăcintelor, să fi tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_marin_taina_scrisului_ligya_diaconescu_marin_1345728381.html [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu smerenie: „Dar cum a fost? Spune tu mai departe și iart-o pe bunica, e bătrână, pesemne că a uitat!" Și continuam eu cu zâne supărate, zmei păzitori ai poalelor în brâu, cu feți frumoși stăpâni ai cuptorului fermecat... La trei ani am scris prima poezioară: „Băiatul stă la geamul mic/ Privește-n depărtare/ El vede un brotac pitic/ Și un cocoș mai mare”. Cu câtă bucurie așternea biata mea bunică, versurile
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_marin_taina_scrisului_ligya_diaconescu_marin_1345728381.html [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
planetară, ci dinspre vreo două milenii de Zalmoxianism la care adăugatu-s-au încă două milenii de Creștinism -, cât și în aria vârstei pure / purificatoare - unde «...fluturii zboară din mâini de copil» (Destin..., p. 37), unde „pământul își pune în brâu curcubeie“ și unde „aripile înălțate din ochii copilăriei“ fac „să înceteze furtuna, ori să ningă cu stele“, dar și „«în pat de petale», că «nu-i jertfă» (p. 65), „pat“ dăruit de iubitu-i din prag de înserare, „dar divin
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497500946.html [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPUL Zboară vremea, trece timpul, toate trec anume Parcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine; Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusul Ca o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul. Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune? Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune; Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar, Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar. Timpul deapănă
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Luciul de izvor cu spume gâfâie spre vale, ... Citește mai mult ZBOARĂ VREMEA, TRECE TIMPULZboară vremea, trece timpul, toate trec anumeParcă zilele-s mai scurte, parcă fug de mine;Se zoresc spre nicăieri și-și grăbesc apusulCa o furcă-n brâu de fotă ce-i sfârâie fusul.Unde-o merge-așa grăbită, vremea poate spune?Slobodă și știrbă-n zâmbet... Mai - Gustar - Răpciune;Căci abia începe ziua, luna... anul în Gerar,Că-i sfârșitul de la Undre și-apoi Făurar.Timpul deapănă
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va ... Citește mai mult PATRIOȚI DIN FAȘĂÎnvățați copiii să-și iubească țaraDin licărul fraged ce se naște-n ei,Să iubească truda pentru grâne, varaSpre a trece iarna, cu-al său ger holtei
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
vreme rea.Dragostea de țară să sclipească-n zareSă le crească-n vine, falnică și grea,De la munții antici pân-la-ntinsa mareSă-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea.De le-a cere țara trupul lor în gliePieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta,Să nu curgă lacrimi, fi-va ... XVII. MI-E DOR..., de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Mi se părea că ea era Ileana Cosânzeana din basmul mămichii, iar eu eram Făt Frumos. Bățul din mână mi s-a transformat într-un paloș fulgerător, iar șuvițele ei blonde mi se păreau bucle de aur strălucitor revărsate până la brâu. Unde nu-ncepui să dau cu paloșul în fiecare băltoacă întâlnită în cale. Ca să omor balaurii care aruncau flăcări spre Cosânzeana mea. -Nu mai da cu bățul, că mă stropești! m-a certat Lisandra, aducându-mă la realitate. Am tăcut
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
voce iilor care parcă vorbeau singure. Fiecare ie își are povestea ei, a spus Doamna Victoria Bularda. Costumele naționale cu care erau îmbrăcate diversele persoane prezente la aceasta sărbătoare îți luau ochii: ba o maramă, ba o cingătoare, ba un brâu tricolor, iar ansamblele erau splendid articulate. La o pauza de masă, unde au fost servite bunătăți felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește. O dobrogeancă cânta și ea. Raluca
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1403892965.html [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-ntinsul și cuprinsul zării Am înălțat drapelul țării, Cu tot ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat pe front, în lupte, În lupte duse cu dușmanul, Încrâncenate, ne- ntrerupte, Cu Baiazid și cu Sultanul. Pe steagul țării, tricolorul, De când e neamul și
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1435440892.html [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
dreptate” - mormăia câte unul mai mult pentru el, deși îl auzeam cu toții. Noi, gazdele, vorbeam ultimii cu ei, după ce vecinii se retrăgeau în apartamentele lor. Țin minte un călugăr foarte slab, cu mâini delicate, care a făcut o plecăciune până la brâu în fața mea, apoi m-a sărutat pe frunte. - Tu ai să continui misiunea bunicului tău - mi-a spus odată el. - Ba nu, eu vreau să fiu călugăr - am protestat eu. - Nu se poate, că toate sunt rânduite din vreme pentru
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386746981.html [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
Mama a dat fuga la bunica și a adus-o imediat la noi, să ne descânte de deochi. În timp ce ne descânta într-o cană cu apă, cu băț de mătură și după ce mai întâi și-a înfipt o lingură în brâu ca să avem leac, noi fiindu-i rude, ea ne-a întrebat: -Mimișor! Ionică! -Da bunică! -Ce-ați mâncat maică voi azi? -Am mâncat ciorbă de teci și ouă cu mărar și lapte bătut, făcute în tigaie, bunico! -Doar atât? Aa! Am
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
peste țeava de deasupra. Așa că fac bătaia, să-mi iau avânt, însă capătul scândurii cade de pe țeavă, eu vin cu pieptul în țeava de sus și mă răstorn în apă însă în cădere mă lovesc cu fruntea de platbanda de la brâul de protecție al navei, de unde era scos lemnul, o table groasă de vreo 3 milimetri, îmi retez nasul și mă scufund în apa rece. Șansa mea a fost, că nu m-am lovit mai sus în tâmplă, să-mi pierd
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1473301225.html [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
CEL FERMECAT Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului GREIERUL CEL FERMECAT Sub pădure, pe-o movilă, Greierul, să-i plângi de milă, Cu ițarii ferfeniță, Fără cușmă ori bundiță Și cu brâul peticit, Către seară s-a oprit. Aici, în singurătate, Din trăistuța veche scoate Un arcuș și o vioară Și, cum noaptea se strecoară, Greierul cel fermecat Se apucă de cântat. Doamne, ce frumos mai cântă! Însăși noaptea pare sfântă! Cântecele
GREIERUL CEL FERMECAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1465579628.html [Corola-blog/BlogPost/340144_a_341473]
-
bine ochii ce trebuie să-ți facă un băiat ca să te simți bine și atrasă de el. - Eleonora, lasă copilele în pace, nu te mai juca cu ele, strigă Valentina, care mai aproape de mal, unde apa ajungea abia până pe la brâu, se săpunea de zor să se spele. - Lasă-le să nu moară proaste. Trebuie să știe de mici ce și cum este cu băieții, altfel trece viața pe lângă ele. - Ce crezi că toată lumea este într-un continuu mâncărici ca tine
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prima_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
deschid dar nu pot.Bătăile se întețesc în tabla de culoarea neagră iar pe ușa din față cade un milițian.. E lovit! Aha! Cineva i-a lovit bine! Șoferul e mort? Stă cu capul pe volan și cheile lucesc la brâu, norocul meu! -Iute copile! Iute descuie! Mă ard degetele de la atâta nerăbdare dar reușesc, înăuntru e Lina lu’ Vasile, săraca cu hainele rupte, are sânge pe față, Mihai doctorul, lovit la cap.Amândoi se reped afară iar Mihai mă prinde
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_treilea_cercp1_fragment_florin_ciprian_ispas_1347780678.html [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
nostalgiei, cu sânge-n ciorchinii viei! Eu o mângâi cu privirea, să îi salut revenirea! Mere coapte îmi pun în sân, să-mi amintească gustul bun din vremea când eram fată și le căram din livadă! Eșarfă îmi legam la brâu, să-mi țină merele în frâu! Că îmi sărutau picioare când scăpau din cingătoare! Pe izlaz alergam haihui, să găsesc galbene gutui! Să le așez la fereastră, în căsuța mea sihastră! În coș adunam prune dulci, iar în trăistuță puneam
TOAMNA NOSTALGIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1411969729.html [Corola-blog/BlogPost/341079_a_342408]
-
în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia care știe a aduna lumina
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
seara de Joi și toată Vinerea. După cum au spus unii, Domnul a sărbătorit atunci împreună cu ucenicii Lui Paștile Legii Vechi. Unul din cei care susțin aceasta este și dumnezeiescul Hrisostom. Au stat mai întâi cu toți în picioare încinși la brâu, încălțați, cu toiegele în mână, gata de drum; și au îndeplinit și toate celelalte porunci ale Legii, pentru ca nu cumva Domnul să pară că este un călcător de lege. Zevedeu a pregătit tot ce trebuia pentru sărbătorirea Paștelui. Marele Atanasie
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Cădeau frunze din Copacul Vieții, Umbrele creșteau, Unde erai, Daniel, unde erai? Gurile celor ce cântau Au fost astupate cu pământ, Tu unde erai, Daniel? Alături arde o lumânare, Cu capetele ninse de ani, ei studiază, Barba le ajunge la brâu, Ei studiază cărțile vechi, Străjuiesc Timpul să nu treacă, Străjuiesc adevărul, dar care? Fără barbă ar semăna cu niște copii, Ochii lor privesc înlăuntru, Pentru ca noi să privim. Încotro? Nu te teme, și-a spus, Vântul sorbea din căldura trupului
ÎNTREBĂRILE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intrebarile.html [Corola-blog/BlogPost/351532_a_352861]
-
Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! În gerul aspru al Bobotezei, s-a născut, pe repede înainte, guvernul bicolor al României! Ca un ou roșu cu brâu galben! La șale. Mult mai obez ca precedentul, de parcă nu era suficient Parlamentul plin de lipide. Sper, ca noul guvern, preponderent sudist, să nu aibă probleme cu rezistența! La caniculă! De iarnă va trece hârr-mârr!... Despre Opoziție, doar „javra națională
TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1483880609.html [Corola-blog/BlogPost/340368_a_341697]
-
cu untură de urs, să nu facă păduchi. Nici pielea n-o mânca și se simțea bine după ce se ungea. După multă așteptare, în broasca ușii se auzi din nou răsucindu-se cheia. Jandarmul gradat pătrunse înăuntru, având agățat la brâu, pe centură, pistolul în toc și în mână o sacoșă bine burdușită. Se uită la fata care-l aștepta, îi zâmbi și simți în nas mirosul discret de apă de colonie. - Cum a fost? Cred că te-ai plictisit singură
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
bună credință sărbătorim cu toții această cinstită sărbătoare prin ritualurile sacrificării mielului, toți am luat cina pascală cu ritualul ,,Sederului”, cu citirea ,,Haggodei”, și ne-am adus aminte de bucatele strămoșilor noștri consumate cu ierburi amare și azime nedospite, încinși la brâu și cu toiegele alături, gata de plecare spre sfânta libertate și spre țara promisă, pământul făgăduit nouă prin strămoșii noștri. Această mare sărbătoare la care suntem chemați zilele acestea a fost însă precedată de un fapt de o gravitate imensă
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]