767 matches
-
aici și controversa cu Titu Maiorescu (articolul Regenerarea literaturii române), care îl va împinge spre atitudinea antijunimistă și antieminesciană de mai târziu. În paginile O. l. s-a afirmat ca o personalitate culturală și literară cu mari disponibilități tânărul profesor brașovean I. Al. Lapedatu. Autor de înflăcărate și argumentate articole politice, poet încă neexperimentat, dar sincer și inspirat, prozator cu variate resurse, comentator literar pertinent, Lapedatu a scris cu însuflețire număr de număr, semnând cu numele său și cu pseudonimele Narcis
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
vise./ În acest timp/ e din ce în ce mai frig/ o vrabie se așază pe o creangă/ înalți fruntea udă/ și o privești./ Din cer acum/ ninge./ Poți numi această liniște fericire./ Poți numi această lumină?” (Anii ’80). Aceste procedee, ce caracterizează gruparea brașoveană „mașcriistă”, se grefează la O. pe un orfism histrionic prelucrat după tiparele unui baladesc de sorginte romantic-barbiană, eufemizat prin metrică și discursivitate: „Hai! Cântă odată, hoinarule zănatec!/ Potrivește-ți glasul. Găsește cuvântul. Să-mi întorci/ iubirea, să îmi dai puterea
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
Tipografiei, București, 1996; Solo de tamburină, Pitești, 1999. Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Sebastian Vlad Popa, 1+3, CC, 1991, 10-12; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Gheorghe Grigurcu, Poeți nouăzeciști, VR, 1993, 6-7; Simona Popescu, Despre cum frumusețea e anevoioasă, OC, 2000, 2; Bogdan Ciubuc, Promisiune îndeplinită, OC, 2000, 15; Lefter, Scriit. rom. ’80-
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La târg (1895). Acest ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie despre satele și oamenii din Ialomița. Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative, difuze, precum descumpănirea, nedumerirea, dar și buna motivație în ceea ce privește gestul, felul de
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
înscriere a lui P. în familia prozatorilor câmpiei românești. Istorisirea din Cale grea poate figura ca text-probă. Câteva traduceri, din H. Sienkiewicz, din finlandezul Pietari Päivärinta, din Maxim Gorki, apărute în preajma anului 1900, sunt apropiate ca tonalitate de proza autorului brașovean. În schimb, în Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
ideilor eminamente estetice, un organ în care vom lupta pentru biruința frumosului în artă. Va fi o tribună a forțelor noi, dornice de viață, entuziaste!”. Luând ca model, și prin format, revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, publicația brașoveană găzduiește versuri de Eugen Jebeleanu, Ștefan Muscalu, Pavel Nedelcu, Alexandru Mușlea, Mihai Munteanu, proză de Eugen Jebeleanu și B. Jordan, eseuri și medalioane despre Tiberiu Brediceanu, Aron Cotruș, despre lirica germană contemporană, interviuri cu pictorul Hans Mattis-Teutsch și cu scriitorul
PE DRUMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288743_a_290072]
-
pumnii mei ca într-o vatră” (Ceea ce nu se uită, datată martie-august 1944). Prima etapă a poeziei lui J. se resimțise de influențe multiple, de la medievalismul gotic al lui Rilke (din care pe atunci traducea), transplantat în atmosfera și arhitectura brașoveană, la ermetismul barbian, de la sentimentalismul epocii la un umanism generos. Acutizat de experiența războiului, în anii ‘50 lirismul său cade sub „comanda” social-politicului și a modei epicului „de largă respirație”, J. compunând pe lângă poezii agitatorice „pentru pace și o viață
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Noua calitate în gândirea artistică (1/1980) sau despre Romanul uzinei și uzina subiect de roman, la care își spun cuvântul A. I. Brumaru, Ion Itu, M.N. Rusu și Mihai Ungheanu (2/1980). M. N. Rusu publică fragmente din Dicționarul scriitorilor brașoveni, Ion Itu, articolul George Barițiu, patriot, istoric și publicist, Adolf Menschendörfer, versuri inedite traduse de Adrian Hamzea. Alți colaboratori: Dumitru Borțun, Anatol Ghermanski, Ion Frunzetti, Dan Grigorescu, Viorel Cosma, Vasile Oltean, Adrian Păunescu, Ovidiu Moceanu, Florin Șindrilaru, Marius Pop, Ion
ASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285481_a_286810]
-
intelectualității transilvănene se datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși departe de o politică economică de tip capitalist. Situația este asemănătoare în întreaga Europă de Centru și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe strada cu pricina. În alt cartier sau în alt oraș, accidentul nu va stârni nici un interes. Un accident cu cinci morți, petrecut la Ploiești, va fi subiect de primă pagină în presa locală, subiect de știre dezvoltată în ziarele brașovene, o simplă notă la Sibiu, în timp ce presa din Ucraina va aborda cu siguranță alte subiecte. Cu puțin cinism, ziariștii numesc acest fenomen de îndepărtare a interesului direct proporțional cu distanța față de locul producerii accidentului: principiul mort/kilometri. Această proximitate, numită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul ardelenesc în opera de regenerare morală a țării, scoate revistele tradiționaliste „Ritmuri” (1929-1930) și „Prometeu” (1934-1939); din 1920 până în 1937 e redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
-isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din Cluj de acum un veac, Sibiu, 1944; Disprețuiții „ciobani valahi”, Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Cărturari brașoveni, 25-26. I.D.
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
Principesa Ileana” din Brașov. În anul 1947 este exclusă din învățământ, fapt ce o constrânge să lucreze ca laborantă, funcționară la Sovrom Asigurare (1951-1953) și Plafar (1954-1962). A fost închisă de două ori, în 1947 și în 1952, în închisori brașovene. A debutat în 1925, în „Convorbiri literare”, iar în anul 1942, i-a apărut volumul de eseuri Mama, generatoare de viață românească. Până în 1989, a colaborat, sub pseudonimul Maria Walewska, la postul de radio Europa Liberă, purtând și corespondență cu
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
din mine. (Din volumul Vis și căutare, Editura „Cartea Româneascăʺ) Ecaterina Pitiș PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosânzeana, Drum drept, Gând românesc, Transilvania, Viața Românească, Cuget clar, Năzuința, Patria
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
medalioane, lucrate la fel, cu scene din Apocalipsă. Ferecătura ambelor coperți este opera unui adevărat artist, fiindcă atât cadrul, cât și grupele de persoane sunt de o naturalețe și o proporție rar întâlnite la asemenea lucrări. Artistul pare a fi brașovean, cum ne spune Nicolae Iorga. Lucrarea este ,,una din cele mai frumoase opere de artă ce s-au făcut în aceste părți. Manuscrisul este decorat cu frontispicii, chenare și inițiale la începutul fiecărei evanghelii”<footnote Ibidem, p. 186 footnote>. Evanghelie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru programul de doctorat a fost întemeiată pe două tipuri de experiență pe care le-am acumulat înaintea începerii stagiului. Prima dintre ele a fost cea de coordonator al proiectelor de evaluare a motivației în muncă, desfășurate în două organizații brașovene, pe bază de contract. Cel de-al doilea tip de experiență l-am dobândit în calitate de director resursă umană într-o companie brașoveană cu 500 de angajați. Ceea ce constatasem anterior începerii programului de doctorat era "sărăcia" tehnicilor de motivare prezente în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ele a fost cea de coordonator al proiectelor de evaluare a motivației în muncă, desfășurate în două organizații brașovene, pe bază de contract. Cel de-al doilea tip de experiență l-am dobândit în calitate de director resursă umană într-o companie brașoveană cu 500 de angajați. Ceea ce constatasem anterior începerii programului de doctorat era "sărăcia" tehnicilor de motivare prezente în manualele de management al resursei umane, psihosociologie industrială și comportament organizațional. De asemenea, constatasem nevoia de strategii și tehnici de motivare în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
principalele metode de măsurare a motivației (utilizate și dezvoltate după anul 1950) și o schemă proprie de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii. Această schemă de operaționalizare a fost utilizată pentru evaluarea motivației staff-ului managerial din șase organizații brașovene, ca prestație profesională. Evaluarea a fost realizată în perioada 2002-2008 și a cuprins în total un număr de 648 manageri. Abordarea a fost una multi-teoretică, fiind instrumentate patru teorii clasice ale motivației: teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă (modelul combinat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
propriu de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii este prezentat în figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de operaționalizare integrează patru teorii ale motivației, dintre care trei centrate pe nevoi (teoria ierarhiei nevoilor, teoria motivație-igienă, teoria nevoii de realizare) și o teorie de proces (teoria echității). Teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă sunt integrate sub forma
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
identificarea contribuțiilor, a rezultatelor și a grupului de referință pentru măsurarea percepției asupra relației cu organizația: relație de schimb echitabil sau inechitabil (inechitate pozitivă prin supra-recompensare sau inechitate negativă, prin subrecompensare). În subcapitolul aferent metodologiei de evaluare a motivației managerilor brașoveni este prezentat detaliat fiecare model teoretic. Fig. 11. Un model de operaționalizare pentru evaluarea motivației munci 6.3. Prezentarea aplicației practice. Resursa umană evaluată În perioada 2002-2008 în cadrul unor prestații profesionale contractuale, coordonate de Gheorghe Onuț, conferențiar la Catedra de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
practice. Resursa umană evaluată În perioada 2002-2008 în cadrul unor prestații profesionale contractuale, coordonate de Gheorghe Onuț, conferențiar la Catedra de Sociologie Filosofie a Universității Transilvania din Brașov, au fost realizate proiecte de evaluare a staff-ului managerial pentru șase organizații brașovene. Evaluarea motivației în muncă a făcut parte din proiecte mai ample de dezvoltare organizațională. Nevoile beneficiarilor au fost legate de creșterea performanței angajaților, dezvoltarea resursei umane, schimbarea și/sau consolidarea culturii organizaționale, reproiectarea design-ului organizațional. Aceste prestații profesionale, urmărind
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
managerial. Pentru aceasta, întreg personalul evaluat a avut acces la dosarul propriu de evaluare, care a cuprins pe lângă rezultatele evaluării și o prezentare a teoriilor motivației în muncă și a implicațiilor practice și manageriale ale acestora. Din cele șase organizații brașovene au fost evaluați 648 manageri, dintre care 421 bărbați și 227 femei. Vârsta medie a managerilor a fost de 38,6 de ani. Decizia de a începe evaluarea motivației în muncă cu echipa managerială a fost una strategică și a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
proprie de operaționalizare a motivației, fiind instrumentate următoarele modele teoretice: modelul combinat Maslow-Herzberg, modelul C. Alderfer, modelul D. McClelland și modelul J.S. Adams. Având în vedere obiectivele procesului de evaluare a motivației în muncă a staff-ului managerial din organizațiile brașovene, dar și resursele de timp și resursele financiare alocate acestor contracte, am optat pentru utilizarea anchetei combinate. Tehnicile folosite pentru culegerea datelor au fost interviurile semi-structurate individuale face to face și scala R-P-A. Interviurile au fost realizate la sediul beneficiarilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a doua perspectivă este furnizată de managementul actual al resursei umane și presupune reconfigurarea posturilor din organizații pentru a răspunde profilului și caracteristicilor personalului existent. Din această a doua perspectivă angajații performează roluri, nu îndeplinesc sarcinii. În cele șase organizații brașovene modelul McClelland a fost utilizat în paradigmă clasică, urmărindu-se repoziționarea angajaților în sarcini care să asigure un nivel (mai) ridicat al compatibilității cu cerințele postului. Pentru a răspunde acestei cerințe a beneficiarilor a fost necesară elaborarea unor "profile optime
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]