526 matches
-
se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate. 1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter). 1987: 15 Noiembrie Brașovenii se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a populației orașului
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o "populație" de 227.961 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de "Prima școală românească", din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat brașovenilor crema intelectualității sale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Bariț, Pușcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate mijloace. În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității „Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008. În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
Alb, Modarom etc.). </td></tr> </table> Orașe înfrățite Orașe partenere Consulate Altele Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este membru: Începând cu 1992, Primăria municipiului Brașov a acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor brașoveni care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa. Lista completă, cu motivele acordărilor acestui titlu, poate fi găsită aici. Presa brașoveană își are începuturile în
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
seamă localizarea aici a târgului săcuienilor facuta de C.C. Giurescu in 1943), aflată până în prezent, ar data de pe la 1431, când Dan al II-lea scrie tuturor târgurilor și vămilor țării că a reînnoit privilegiul comercial dat de Mircea cel Bătrân brașovenilor (DRH,I,p. 130). Deși așezările de la Bucov din secolele VII-X dispar în urma unor incendii violente, viața va continua aici. Probabil, locuitorii care au scăpat de pârjol s-au reîntors refăcând satul și reluându-și vechile ocupații. Până în secolul XV
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au reluat amenințările de expulzare și demolare. S-a ajuns la demolarea numai a unor anexe și activitatea religioasă a continuat totuși. Este sediu de Episcopie. Aici se află Teodosie „Brașoveanul” și Antonie „Ploieșteanul” episcopi - vicari, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi.
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
de legătură cu Brașovul, la care au lucrat muncitori italieni, iar în 1874 a fost construită și gara din Măieruș, pe linia nou apărută. În 1883 a fost ridicată vechea școală, înlocuită în 1911-1912 cu cea actuală, după planurile inginerilor brașoveni Bruss și Wagner. În timpul ciumei din 1718-1719 din această localitate au pierit 230 de oameni. După depopularea masivă a satului, aceasta a primit un aflux de români, fapt care a modificat proporțiile demografice. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/300951_a_302280]
-
calvină. Așadar, trebuia mărit la maximum numărul catolicilor și aceasta bineânțeles, pe seama românilor ortodocși care trebuiau siliți să-și lepede credința. Urmează o crâncenă luptă de păstrare a credinței ortodoxe strămoșești, în prima linie aflându-se românii făgărășeni și cei brașoveni. Cu toate cele îndurate, în 1745, ca într-un glas satele de sub munte au răspuns comisiei de comunicare a ""Patentei de unire"", care dispunea unirea cu Roma catolică, asemenea sătenilor din Bucium, că ""...noi suntem gata să lăsăm biserica la
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
sunt, nefiind dezvoltată o industrie poluantă. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori poluează aerul cu mirosul specific și la albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor și a covoarelor de către așa-zișii „turiști” brașoveni. O problemă legată de mediu o reprezintă îndepărtarea și depozitarea reziduurilor menajere din gospodăriile populației. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi în preajma localității, dar vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
lui Alexandru I să fie legată de acestă perioadă. Chiar în vara lui 1431, Alexandru voievod este nevoit să facă față unei puternice ofensive otomane. Nevoia disperată de ajutor din partea aliaților săi este evidentă din numărul și conținutul scrisorilor trimise brașovenilor. Într-o scrisoare spune „[...] Așa să știți că turcii au năpădit la Dunăre prin toate vadurile și vin împotriva țării să prade și să jefuiască; și grăbiți-vă cât mai iute, ziua și noaptea, să-mi veniți în ajutor; căci
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
iute, căci turcii sunt pe drum de sâmbătă; și grăbiți-vă pe drum, căci hrana vă va veni și mai pe urmă. Iar dacă nu vreți să veniți, spuneți-mi, ca să știu ce să fac [...]“. Ajutorul a venit, atât din partea brașovenilor, cât și din partea ocrotitorului său domnul moldovean, însă târziu și insuficient. Probabil nu s-au dat lupte, sigur este că a încheiat un armistițiu. Chiar din spusele domnului reiese că s-a dus de s-a închinat la poartă, reluând
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
pentru înlăturarea domnului. Totuși ca să facă presiune chiar în același an Sigismund de Luxemburg l-a chemat la Nürnberg pe Vlad Dracul, pregătindu-l pentru preluarea domniei. Acest lucru va atrage atenția domnitorului care se va plânge în repetate rânduri brașovenilor cum că „[...] domnul craiul nu-l ține pre el cum a ținut pe Dan voievod, ci l-a luat drept fiu de suflet [...]“. Totuși nici brașovenii nici sibienii nu îl girează cu încrederea lor, acesta încercând în fel și chip
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
domniei. Acest lucru va atrage atenția domnitorului care se va plânge în repetate rânduri brașovenilor cum că „[...] domnul craiul nu-l ține pre el cum a ținut pe Dan voievod, ci l-a luat drept fiu de suflet [...]“. Totuși nici brașovenii nici sibienii nu îl girează cu încrederea lor, acesta încercând în fel și chip să le câștige bunăvoința, așa cum rezultă din mai toate scrisorile adresate acestora afirmând că „[...] nici țara domnului meu, craiul, nu va avea liniște. Fiindcă am stătut
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
din 17 noiembrie, vorbește de „mulțimea nenumărată” de robi pe care au luat-o turcii. La începutul anului 1437, domn în Țara Românească era Vlad Dracul; la 20 ianuarie el confirmă, din Târgoviște, niște moșii, iar la 24 ianuarie întărește brașovenilor vechiul lor privilegiu de comerț. Există versiunea că tentativa din toamna lui 1437 a eșuat și că Alevandru voievod ar fi murit de boală la sfârșitul anului, până în sărbători. Nu poate fi precizat dacă domnitorul Alexandru I, a participat la
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
Periș, asasinii lui Radu de la Afumați și, probabil, ai pretendentului Basarab, cu scopul de a cuceri cetățile Vințul și Vupărul (Börberek) și de a-i intimida pe sași. Caracterul misiunii este surprins într-o scrisoare pe care voievodul o adresează brașovenilor: "[...] astfel am făcut domnia mea, după porunca împăratului turcesc, și am trimis domnia mea pe boierii și oastea domniei mele în ținutul Ardealului și mult rău și pradă au făcut [...]". După expediția otomană eșuată asupra Vienei din toamna aceluiași an
Moise Vodă () [Corola-website/Science/298696_a_300025]
-
netaxați pe teritoriul cuprins între Buzău și Prahova, de la locul unde Ialomița se varsă în Dunăre și până la vărsarea Siretului, ignorând astfel grosolan autoritatea domnitorului ce stăpânea de facto aceste teritorii. C-tin C. Giurescu este de părere însă că brașovenii au cerut doar o garanție suplimentară suzeranului maghiar că nu vor păți nimic pe teritoriul vasalului său, Nicolae Alexandru. Voievodul muntean renunță la suzeranitatea ungară în 1359. Până la sfârșitul domniei lui Nicolae Alexandru se pare că nu s-au ameliorat
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
din zona Întorsurii Buzăului din actualul județ Covasna sau din Soveja și Rucăreni (aceste două comune aflate în pasul Oituz la demarcația dintre Moldova și Transilvania, Rucărenii, având ca locuitori o comunitate de păstori originară din Rucăr-ul argeșean și cel brașovean) sunt denumite (sau se denumesc ele însele) de asemenea mocani. Însă această denumire a căzut în desuetudine.<br> În Moldova, dar și în alte regiuni în special Dobrogea, satele de mocani sunt riguros delimitate de cele de cojani. Termenul "cojan
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
și Brașovul, trecuseră de partea lui Ferdinand). La 21 octombrie 1529 Petru Rareș obține o strălucită victorie, la Feldioara, asupra oștii lui Ferdinand de Habsburg, capturând printre altele și 50 de tunuri mari „de spijă” (fontă). După aceasta, le impune brașovenilor o contribuție de război de 4.000 de florini (sumă foarte mare pentru acea epocă) și supune definitiv și cetatea Bistrița. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru Rareș în Ardeal urmărea extinderea posesiunilor acestuia
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
titlul de ban al lui Dionisie din 1335 să fie doar o pretenție. Pe de altă parte, spre răsărit granița nu a fost stabilită cu exactitate de istorici. Unii au considerat că privilegiul dat în 1358 de regele Ludovic I brașovenilor, prin care le permitea să ajungă la Brăila nestingheriți prin zona cuprinsă între râurile Prahova, Ialomița și Buzău, este expresia stăpânirii ungare "de facto" a acestui teritoriu, prin urmare au stabilit granița răsăriteană pe Prahova și Ialomița. P. P. Panaitescu
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Prahova și Ialomița. P. P. Panaitescu respinge această ipoteză și arată că privilegiul acela era doar un drept teoretic al suzeranului, care trebuia însă întărit și de domnitorul muntean. Ideea este susținută și de Constantin C. Giurescu, el considerând că brașovenii au cerut de fapt doar o garanție suplimentară din partea suzeranului ungar. Totuși, el consideră însă că abia în urma campaniei împotriva tătarilor din anii 1343 - 1345, Basarab intră în stăpânirea șesului Brăilei și al Ialomiței, precum și a teritoriului de la nordul gurilor
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
aveau la dispoziție trei drumuri comerciale: Brașov - Bran - Rucăr - Câmpulung (unde plăteau tricesima) - Giurgiu, Brașov - Pasul Buzău - Brăila și Sibiu - Turnu Roșu - Calafat. Aceștia vor fi avut și ei privilegiile lor, ca mai târziu, căci actul lui Vladislav I către brașoveni din 1368 le întărea "„vechile lor libertăți”". Dinspre sud, în Țara Românească ajungeau negustorii greci și cei ragusani, care încă din 1349 treceau prin Serbia către "„țara lui Basarab”". Foarte puține știri au parvenit în legătură cu oastea lui Basarab. Ele se
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
banca tehnică, și de managementul lui Gino Iorgulescu. A fost de asemenea o perioadă bună pentru atacantul Radu Niculescu. Ziua de 20 aprilie 1996 a rămas în memoria suporterilor bancarilor, care la finalul jocului disputat pe Stadionul Cotroceni în compania brașovenilor scandau fericiți „Vicecampionii, vicecampionii!”. Echipa urcase de la -8 la adevăr și un golaveraj de 6-17, la locul 2, cu 60 de puncte, cu + 9 la adevăr și cu golaveraj 60-44. Căpitanul echipei, Marin Dună, s-a situat pe locul doi
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]