605 matches
-
împiedică [338]. Este oprit a adresa rugăciuni și a aduce jertfe lui Brahman însuși, căci aceasta ar însemna să ne adorăm pe noi înșine. Nu poate fi vorba decît de emanații ale lui Brahman pe care noi le implorăm" [339]. "Brahmanii sînt Dumnezeul prezent, dar spiritualitatea lor nu este încă reflectată în sine, împotriva naturalismului; și astfel, ceea ce este lipsit de importanță are importanță absolută" [340]. Se înțelege că Hegel nu este dispus să accepte în întregime concepția identității Ătman Brahman
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Brahmanii sînt Dumnezeul prezent, dar spiritualitatea lor nu este încă reflectată în sine, împotriva naturalismului; și astfel, ceea ce este lipsit de importanță are importanță absolută" [340]. Se înțelege că Hegel nu este dispus să accepte în întregime concepția identității Ătman Brahman. Adesea el îi aduce critici nu lipsite de temei: "... la indieni (abstracția) este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce se manifestă, pe de o parte, în starea de insensibilitate, iar pe de altă parte în mortificare și în nimicirea vitalității prin chinuri autoimpure" [341]. "Așadar doar prin intermediul acestei negații a propriei existențe se poate ajunge la puterea unui brahman [342]: însă această negație, dusă pînă la gradul suprem, constă în conștiința obscură de a fi atins o adiaforie desăvîrșită, anularea oricărei senzații și a oricărei voințe; condiție supremă și la budiști" [343]. "... În măsura în care universalul este abstract, autoconștiința nu se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eu (Was mein ich nannte), doar pentru a intra în infinit (= Brahma, în lucrarea Unermesslich, in ihm), pentru a deveni Totul (bin Alles), pentru a fi doar El (bin nur Es), unde El amintește în mod singular de tad (Acesta = Brahman) din renumita formulă upanisadică. Pînă la vremea textelor despre lumea spirituală indiană (1823-1826 și mai departe), gînditorul din Stuttgart avea timp să mediteze din nou asupra fiecărui concept și să se folosească puțin și de gîndirea creștină, "corectată", "retușată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
simț [349]. După cît se pare, Hegel reproșează ca o deficiență capitală a monismului acosmic-idealist faptul de a fi negat în cele din urmă lumea fenomenelor și în special eul individual, doar pentru ca să poată afirma cu toată puterea realitatea supremă (Brahman). Nu intrăm în discuție în privința esenței acestei afirmații, chiar dacă nouă ni se pare că eul individual, chiar și în India, fiind lipsit în sine de posibilitatea unei cunoașteri sigure a realității supreme în cele din urmă va fi pus absolutețea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Toți, însă înfrățiți nu doar în planul natural, drept creaturi ale unui Tată unic, ci și în planul supranatural, în măsura în care au devenit, prin înfiere, Fii ai lui Dumnezeu și, împreună cu Hristos, moștenitori. Alte cîteva scurte observații asupra realizării identității Ătman = Brahman în planul spiritualității indiene. Sigur că valoarea unui sistem filozofic sau religios este judecată după rezultatele obținute de cei care îl împărtășesc sau îl practică. Se înțelege că nu dorim să exagerăm în această privință: între credința împărtășită și transpunerea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca să nu se poată, cel puțin, evidenția efortul de a transpune în viață ideile la care cineva a aderat. Ceea ce îl șochează, însă, în mod deosebit pe Hegel, și prin el pe cititor, este constatarea generală a imoralității deosebite a brahmanilor, adică a celor care se crede că realizează în mod spontan (pentru că aceasta este natura propriei lor caste) identitatea Ătman = Brahman [351]. Cruțăm cititorul și nu mai cităm alt fragment hegelian, întrucît sîntem convinși că, și la o lectură mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
șochează, însă, în mod deosebit pe Hegel, și prin el pe cititor, este constatarea generală a imoralității deosebite a brahmanilor, adică a celor care se crede că realizează în mod spontan (pentru că aceasta este natura propriei lor caste) identitatea Ătman = Brahman [351]. Cruțăm cititorul și nu mai cităm alt fragment hegelian, întrucît sîntem convinși că, și la o lectură mai puțin atentă, faptul nu a trecut neobservat. Și consecința ni se pare cît se poate de firească într-un sistem filozofico-religios
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o înșiruire continuă de asemenea puncte de coincidență" [354]. Dacă avem în vedere repetata definiție a Absolutului din Bhagavad-gītă, ca existență și non-existență și ceea ce este dincolo (de existență și non-existență) în care există perfecta înlănțuire "trimûrtică" a devenirii Ătman = Brahman, putem să deducem că Hegel, după ce a aprofundat această afirmație de bază, a aplicat-o în mod coerent întregii realități fizice și spirituale, rezultînd în acest fel "noua logică a concretului ca dialectică a contrariilor" [355]. "La începutul Logicii sale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o bună parte a substanței mai multor lucrări hegeliene, să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze speculația asupra aceleiași realități absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are îndoieli în această privință, este invitat să studieze respectivele concepte în Upanisade, sau cel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atunci cînd subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă în cel mai arbitrar despotism, din moment ce lipsește libertatea subiectivă..., lipsește opoziția... S-ar putea, totuși, obiecta că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lipsește opoziția... S-ar putea, totuși, obiecta că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru libertate, ar fi de așteptat din partea filozofului din Stuttgart teoretizarea unui Stat bazat pe libertate și moralitate. Și este adevărat. El promovează, într-adevăr, moralitatea Statului, care teoretic
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în istorie ziua sa. Ziua germană va fi fructul tuturor secolelor trecute". Iar Fichte: "Noi singuri sîntem Poporul viu. Noi sîntem primul popor (= Urvolk), adevăratul Popor al lui Dumnezeu". ""Ziua" germană ne duce cu gîndul la un kalpa al lui Brahman, fără îndoială! Față de poporul german, care realizează perfect întruparea lui Dumnezeu, celelalte popoare sînt "Non-Poporul", nu din cauza limbii, nici a istoriei, nici a rasei, ci în virtutea unei nevoi metafizice" [366]. Atunci cînd un popor este convins, prin argumentările propriilor gînditori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
389). [159] În nota 3, p. 148: "Siva este distrugătorul, dar și procreatorul, Indră moare, ba nimicitorul timp, personificat ca îngrozitorul uriaș Kala, distruge întregul univers și pe toți zeii, chiar și pe Trimûrti care, de asemenea, dispare în Brahman" (HEGEL, X, I, 448). "Aceste divinități sînt schimbătoare și trecătoare, supuse prea înaltului Unul" (XI, 361). [160] HEGEL, ibid., p. 148. [161] Ibid., p. 149. [162] Ibid., p. 151. [163] Ibid., p. 154. [164] Ibid., p. 156. [165] Ibid., p.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vii. În Bhagavad-gītă, conceptului de ătman individual, scînteie a divinității, i se aplică principiului vieții și al cunoașterii; prin urmare, împreună cu purusa, el este recunoscut drept spiritul suprem; și, întrucît reprezintă Spiritul unic, el este identificat cu conceptul de Brahman" (I. VASSALINI, op. cit., p. 116). [315] La fel ca și "ascetul" eminescian, este, în general, "romantic" (diferit față de ascetul creștin!); vom reveni asupra lui într-un capitol ulterior, dedicat Pesimismului [316] Bhagavad-gītă, XVIII, 54: Brahmabhūtah prasannătmă na çocati na kănks
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
116). [315] La fel ca și "ascetul" eminescian, este, în general, "romantic" (diferit față de ascetul creștin!); vom reveni asupra lui într-un capitol ulterior, dedicat Pesimismului [316] Bhagavad-gītă, XVIII, 54: Brahmabhūtah prasannătmă na çocati na kănksati...: ad litteram "devenit Brahman, cu sufletul împăcat, nici durerea, nici dorința nu cunoaște". [317] Bhagavad-gītă, XVIII, 49-56. Aici se află rădăcinile conceptului de "Supraom", asupra căruia se va reveni. [318] Cf. DEMETRIO MARIN, Varia Grammaticalia, extr. "Annali Fac. di Magistero Univ. Bari", II, 1961
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care va trece apoi în sistemul speculativ hegelian), aripa hegeliană stîngă se va îndrepta, prin forța lucrurilor, spre materialism! [336] P. 246: subl. ns. [337] Este renumita formulă a identității dintre eul individual și realitatea supremă: ad litteram "eu sînt Brahman" (aham Brahmăsmi), care apare deja în Brhad. Up. I (4) 10: cf. G. TUCCI, op. cit., p. 279. [338] Probabil, referire la Bhagavad-gītă, VII, 4 și urm.; cf. p. 240 și 254. [339] P. 272: subl. ns. [340] P. 284
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
4) 10: cf. G. TUCCI, op. cit., p. 279. [338] Probabil, referire la Bhagavad-gītă, VII, 4 și urm.; cf. p. 240 și 254. [339] P. 272: subl. ns. [340] P. 284. [341] P. 289. [342] Este vorba de unul din afara castei brahmanilor (yogin) care, pentru a cîștiga atributul de brahman, nu ezită să se supună la cele mai dure încercări de "penitență". [343] P. 290. [344] P. 271: subl. ns. Cf. și cu p. 252 și urm., și 254 și urm. Cf.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
338] Probabil, referire la Bhagavad-gītă, VII, 4 și urm.; cf. p. 240 și 254. [339] P. 272: subl. ns. [340] P. 284. [341] P. 289. [342] Este vorba de unul din afara castei brahmanilor (yogin) care, pentru a cîștiga atributul de brahman, nu ezită să se supună la cele mai dure încercări de "penitență". [343] P. 290. [344] P. 271: subl. ns. Cf. și cu p. 252 și urm., și 254 și urm. Cf. și cu p. 244: "În religiile din Persia
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 452; cf. L. PELLOUX, op. cit., p. 94. [349] Împotriva sistemului hegelian, cf. A. LOMBARDI, Critica delle Metafisiche, Roma, Bardi, 1940, p. 81-234. [350] Geneza, 3, 5. [351] Cf. p. 286 și 272. [352] După cum, cu bună dreptate, observă cu privire la brahmani (care înțeleg să comande zeilor); E. GATHIER, art. cit., în Fede e Civ., ed. cit., p. 331. [353] G. MARTANO, L' ε*ναντίωσις nel pensiero dei Greci, Extr. din vol. LXXIII al "Atti dell'Acad. di Scienze Morali e Politiche
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
proprii de acțiune pentru atingerea unicului țel: eliberarea, același pentru toate categoriile castale. II. Viața socială În viața socială, indianul împarte comunitatea în categorii distincte, ca nu corespund întotdeauna castelor existente (dintre care, cum se știe, patru mai însemnate: casta brahmanilor, a războinicilor ksatriya, a agricultorilor și comercianților vayśia, a "contaminaților" śudra), ci țin seama de cele mai multe ori de criteriul sufletesc, moral. 1) Omul rău Omul rău la suflet constituie, fără nici o îndoială, treapta cea mai de jos în evaluarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Știința (supremă a realității ultime) este privilegiul cel mai înalt al castei sacerdotale, este adevărata sa putere; pe cînd puterea regelui e armata, a țăranului și comerciantului e avuția, iar a omului din ultima castă, śudra, e umilința: Puterea la brahman e știința, Pe cînd la rege forța-i scutul; Puterea la țărani e-avutul; La śudra forța-i umilința. [9] "Știința", "cunoașterea", desigur nu se referă la noțiunile profane ce le posedă, eventual, brahmanul, ci, repetăm, la realitatea ultimă, care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
devine o încarnare a lui Brahmă. După ce a creat o femeie și a avut cu ea urmași, a dictat tot conform mitologiei brahmane "cartea de legi a lui Manu" (Mănavadharmaśăstra), culegere de prescripții și ritualuri religioase, respectate și acum de către brahmani, datînd probabil de la începutul epocii creștine. * În această LISTĂ DE LUCRĂRI, nu am inclus recenzii și note mărunte publicate în foiletoane și nici cursuri universitare, comunicări și conferințe care n-au fost publicate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Demetrio Marin India și Occidentul 6 1
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
caracter filosofic, pare să lămurească problema lui ătman-Brahmăn expusă în Upanisadele indiene și în mod concret să se inspire din episodul învățăturilor lui Prajä-pati către Indra în Chändogya Upanisad (2010 b, 21).Teza filosofică a Upanisadelor susține că spiritul universului (Brahman) se reflectă în profunzimea nemărginită a sufletului uman (ätman). Micea Itu explică faptul că, în textele indiene, memoria identității ătman-Brahmăn trebuie cunoscută, dar nu pe cale rațională, ci intuitivă (1995, 155). Tot Amita Bhose vorbește despre necesitatea ca omul să se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
există și imaginea unui om care suferă acest proces. Hipertextul în cauză (sau seria intratextuală) se prezintă ca rezultanta unor adevăruri mitologice și a unor intuiții cosmologice, totodată. Și în gândirea indiană există concepția formării universului prin expansiune. Însuși cuvântul Brahman își are originea în verbul brh = "a crește", "a se dilata", fapt apreciat și de fizicieni (Bhose: 2009, 82; 2013, 20). În lumina concepțiilor științifice de astăzi, și despre Einstein se poate spune că a intuit adevăruri greu de verificat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]