888 matches
-
fi vorba de înscrisuri cu valoare judiciară), numai pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că sunt oameni liberi, fiind de fapt și de drept oameni liberi din braniștea domnească, cu statut special, bazat pe tradiția obștii țărănești libere din ocolul („republica” lui Dimitrie Cantemir) Câmpulung Moldovenesc . A fost nevoie, pentru a rezolva conflictul dintre câmpulungeni și mănăstirea Moldovița, provocat de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Stancu, Zaharia, Locuri de mormânt, în „Luceafărul", an XIV, 1971, nr. 47/20 noiembrie Stăniloaie, Dumitru Părintele, Rugăciunea lui Iisus și experiența duhului Sfânt, Editura Delsis, Sibiu, 1995 Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, 3, Editura Minerva, București, 1974 Teodorescu—Braniște, Tudor, Emisiuni de altădată, în „Presa noastră", 1967, nr. 8/august Tomuș, Mircea, Cincisprezece poeți, Editura pentru Literatură, 1968 Tudor, Daniil Sandu, Taina Rugului Aprins, Editura Anastasia, București,1999 Ungheanu, Mihai, Amintirea mentorilor, Editura Viitorul Românesc, 2002 Vianu, Tudor, Figuri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de Sus, Țara fagilor (arboroasa) prin care a călcat veșnicul apărător al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Sfânt. Marele Domn, odată cu înființarea noii mănăstiri Voroneț, dăruiește mănăstirii, ca braniște, satul Bucșoaia, hotărât prin documentul din 17 august 1488, odată cu locurile cetățuii, document atestat la 14.IV.1411. Poartă de intrare la munte, satul Bucșoaia începe să se populeze înainte de anii 1756, astfel că, până la acest an, ar fi aparținut
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din Colinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
bun. În apă i-a plăcut. Puțin a fost surprins de cufundare. Înainte de cufundare, ridicându-l în sus, l-am arătat publicului distins prezent, exclamând: „Botează-se robul lui Dumnezeu, prințul Mihai”. Apoi l-am dat preotului Negulescu, de la Biserica Braniște, să-l cufunde, punând eu mâna pe capul băiatului. Negulescu are bună deprindere. Când l-am „miruit”, era așa atent, că se uita cu ochișorii după mâna mea. După otpust, am exclamat: „Trăiască prințișorul nostru Mihai !”. Toată asistența aclama. Corul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fi apelate. S-a încărcat la întâmplare. Despărțirea, cu plânsete și pocnete de bice. Am plecat! Noi, familia în trăsură, urmați de căruțași. Am gonit nebunește până la Prut. Ne-am oprit, după cum mi s-a spus mai târziu, în satul Braniște. Podul era deja ocupat de trupe sovietice. Nu știu cât am stat acolo. Zile cred! La un moment dat s-a anunțat că se dă libera trecere peste pod doar pentru o jumătate de oră. Apoi podul va fi aruncat în aer
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
iapa s-a prăbușit. A murit de epuizare. Noi ne-am revenit greu, înconjurați de dragoste și înțelegere. În urma noastră a ajuns o căruță, descărcată pe jumătate, dar omul a ținut să fie alături de noi până la capăt. După plecarea din Braniște, totul a fost prădat. A urmat o perioadă plină de privațiuni și neliniște. Am revenit la Moara de Piatră în toamna anului 1941, părinții reluându-și activitatea la vechile servicii. Nu îmi amintesc nimic din drumul de întoarcere. Revăd doar
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
în urmă case sănătoase, cu grămezi mari din pietre de râu lângă porți. Aveam să aflu că prelucrate, se foloseau pentru ornarea temeliilor sau pentru pietruirea căilor de acces din gospodării. Înainte ca șoseaua să intre în pădure, apăru hanul Braniște despre care știam că fusese locul preferat de popas al lui Sadoveanu, pe când hălăduia pe acolo. Mi-am potolit setea cu o apă minerală la local, căutând - frără succes - semne ale trecerii pe acolo a scriitorului. Mergeam printre brazi înalți
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de dimensiuni impresionante. Evident, mănăstirea Neamț și muzeul îmi erau cunoscute, dar altfel mi s-au părut, odată ajuns acolo prin forțe proprii. Zăbovii și la casa lui Sadoveanu. Tot în amintirea scriitorului, am oprit din nou la hanul de la Braniște, să mănânc ceva. Nu am multe detalii despre aventurile de pe drum, că nu le- am notat la timpul potrivit, de aceea voi relata totul pe scurt. Trecusem pe lângă Secu, prin dreptul mănăstirii Neamț, prin Vânători și Târgu Neamț. Nu mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Nocturnă, de Aurel Repceanu, Însurăței, de Vasile Bota. Portretele, în litere ori și fotografie, ale unor personalități constituiau prilejuri de mândrie națională și de patriotism: poetul Constantin Berariu (în fotografia de mai jos), dar și gazetarul (de la Patria lui Valeriu Braniște, Deșteptarea, Tribuna, Gazeta Bucovinei, Încercări literare, profesor la Facultatea de drept din Cernăuți, primul director al Teatrului Național din Cernăuți, traducător și creator și de literatură în proză; sărbătorirea savantului N. Iorga, cu ocazia împlinirii vârstei de 6o de ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lei, revenind fiecărui moștenitor 76.095.343 lei.” (ziarul din 1 ianuarie 1928). În numărul următor, 8 ianuarie, se publica vestea că „În ziua de Anul Nou 1928 la Lugoj a închis ochii pentru totdeauna un erou al Ardealului - Valeriu Braniște. „Ca ziarist, a înființat în anul 1894 ziarul Partidului Național din Ardeal „Dreptatea”, la Timișoara., dar numai un an de zile l-a putut conduce, căci în 1895 a fost implicat de guvernul ungur în 23 procese de presă și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
căci în 1895 a fost implicat de guvernul ungur în 23 procese de presă și condamnat la 2 ani temniță, pe care a ispășito până în anul 1897 în închisoarea din Vaț. Cu trupul slăbit de regimul aspru al temniței ungurești, Braniște trece în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a ispășito până în anul 1897 în închisoarea din Vaț. Cu trupul slăbit de regimul aspru al temniței ungurești, Braniște trece în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele mai fericite pentru poporul român din Bucovina.”... „Agresiune contra domnului Pamfil Șeicaru”: „marți 6 martie 1928 un anume Ghika s-a prezentat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
format 33x48 cm), redacția în strada Domnească nr.35 iar Administrația în str. Transilvania nr.7 - unde există și tipografia. În fruntea mișcării pentru Patria stăteau dr. George Popovici și dr. Iancu cav. de Flondor și colaboratorii A. Deseanu, Victor Braniște, A. Gherman, A. Berariu, Mihai Teleman. „Pătrunși de măreția cauzei în al cărei serviciu am intrat, conștienți de marile greutăți cu care avem a ne lupta și cuprinși de sentimentul responsabilității ce ni-l impune lucrarea pentru care ne angajăm
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sylva, Ioan Al Brătescu - Voinești, V. A. Urechea, dr. V Branisce, Luisa I Neamțu, Donna Sarmarella, Domnica Bodnariu, Dimitrie Dan, Al. Antemireanu, Al. Ciura, Virgil Onițiu, Th.D. Speranția, D. Nanu, J.B. Hetrat, Const. Berariu, Elena Niculiță - Voronca, Valeriu și Victor Braniște, Ioan A. Basarabescu, Grig. I. Alexandrescu, Duiuliu Zamfirescu, Mihai Teliman, Emil Grigoroviță ș.a. Iată și câteva titluri ale lucrărilor publicate la subsolul de ziar Foișoara: „Cosminul și Dumbrava roșie”, „Codrul Cosminului”; „Agata Bârsescu în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziarului, întrecând toate prestațiunile de până acum ale Guvernului local.” Pentru că Patria se făcea apărătoarea celor prigoniți pentru purtarea la vedere a tricolorului românesc, Bourgignon și-a îndreptat toată urgia împotriva ziarului, l-a cenzurat și supravegheat, iar pe Valeriu Braniște l-a exilat, deși nu l-a găsit nicăieri. Dar cu cât înverșunarea baronului era mai mare cu atât mai dârză era rezistența românilor și atitudinea ziarului. Deși la alegerile pentru Dieta Bucovinei Partidul Românilor a susținut lupta în șapte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Cotman, Sadagura, Vîjnița, Stănești, Zastavna, multe numere ale periodicului Patria au început să poarte inscripția „Confiscat”, ulterior apărând ediții speciale după numărul confiscat de autorități. În nr. 406 din 21 aprilie/4 mai 1900 Patria consemnează hotărârea dr. Valeriu Braniște de a se „retrage definitiv de la conducerea Foii. În același număr dr. Emilian Criclovici scrie dlui Braniște și-și informează cititorii că „sunt necesitat să suspend pe timp nedeterminat și până ce amicii mei vor afla oportun apariția Patriei. Personalul redacțional
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ulterior apărând ediții speciale după numărul confiscat de autorități. În nr. 406 din 21 aprilie/4 mai 1900 Patria consemnează hotărârea dr. Valeriu Braniște de a se „retrage definitiv de la conducerea Foii. În același număr dr. Emilian Criclovici scrie dlui Braniște și-și informează cititorii că „sunt necesitat să suspend pe timp nedeterminat și până ce amicii mei vor afla oportun apariția Patriei. Personalul redacțional promițând și el: „când vom reapare vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
promițând și el: „când vom reapare vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți de guvern și partide, călăuziți de aceleași principii cu care am pășit acum trei ani pentru prima dată înaintea publicului românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vom face-o din nou ca un grup de bărbați dependenți de guvern și partide, călăuziți de aceleași principii cu care am pășit acum trei ani pentru prima dată înaintea publicului românesc.” * 147 Valeriu Braniște * Și astfel Patria apune, V. Braniște părăsește amărât țara, iar Iancu Flondor șefia Partidului Național și, împreună cu G. Popovici, chiar partidul. Suficient ca ziarul Deșteptarea (an VIII, nr.11 din 13 mai 1900) să consemneze: „Liniște adâncă domnește din nou peste plaiurile Bucovinei. E ca o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au drept când ne văd în zbuciumările morții.” * În articolul „Românismul de ieri și de azi în Bucovina”, semnat de Av. V., în ziarul Cronica Românească la Cernăuți în 1931 se precizează: Patria (1897-1900) era condusă de ardeleanul dr. Valeriu Braniște”. * 148 Patria reapare în perioada 7 februarie 1909-27 noiembrie 1910 ca organ al Partidului Creștin Social Român (19081910) de sub conducerea omului politic Iancu Flondor, partid care, pentru un timp, reunește cele două tabere românești (OnciulFlondor) urmare a primejdiei pe care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tulliu, Cristea Geagea au fost și ei găzduiți la Făt-Frumos. Dar au scris la această revistă și Virginia Zoe Giorgi-Alberti din Italia, Milan P. Sesan din Cehoslovacia, Emil Briedzycki din Polonia. Paginile din Făt-Frumos cuprind inedite din: I. Agârbiceanu, Valeriu Braniște, V. Alecsandri, Ion Creangă, Delavrancea, Octavian Goga, Șt. O. Iosif, Petre Ispirescu, Titu Maiorescu, S. Fl. Marian, Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu, S. Pușcariu, Al. Odobescu, Dem. Teodorescu, C. Sandu Aldea, Gr. Tocilescu, Al. Vlahuță etc. Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai jos era redat pamfletul: „De dragul lui Adolf din closet”, cu cugetări menite să servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Phillippide, Demostene Botez (Magio), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Perpesicius, Ion Pilat, D. Karnabatt, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, C. Sandu Aldea, Gala Galaction, Gib I. Mihăescu, Nichifor Crainic, Ion Slavici, N.N. 395 Tonitza ș.a. „Cronica literară” este semnată de Andrei Braniște iar cea „artistico-tetrală” de Victor Ion Popa. Iconar apare la Cernăuți, lunar, începând cu iulie 1935 până în ianuarie 1938. Primele trei numere lipsesc la Biblioteca Universității Mihai Eminescu din Iași. Publicația are orientare ideologică de dreapta, ea rezultând atât din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
familia sa din alte părți, o „avenitură”, deși ospitalieri, bănățenii și mai ales lugojenii sunt foarte pătrunși de „noblețea și unicitatea” stirpei și civilizației lor, de corurile și cercurile lor de meseriași, de trecutul lor de luptă pentru românism, de Braniște, Brediceanu, Ion Vidu și alții, iar tânărul Nicu Breban, cu teoriile sale puțin fantaste și cu o încredere în viitorul său de excepție expus fără menajamente în fața unui auditor de inși ce înțelegeau să urmeze cu fidelitate tradiția familiei și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]