1,535 matches
-
Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe cer aleargă rătăciți, Vreo câțiva nori mai peticiți. Privesc în jos către pământ, Și unul scapă un cuvânt: - Acum părem puțini, firavi, Dar nu e mult și vom fi bravi. La locul nostru din tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349992_a_351321]
-
-o în frunte. Vai nouă ce le permitem unor analiști români (nu doar lui Smirnov și armatei a XIV-a) să afirme categoric că nu avem interese în Transnistria și că aceasta nu aparținuse nicicând României. Cu gândul la acești bravi români transnistrieni va fi zis probabil C. Coposu că „integritatea noastră teritorială până la frontierele estice ale neamului este o obligație sfântă, ca a XI-a poruncă a decalogului românesc” (87). Autoritățile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și sărbătorește, Și din nou vă cheamă, să veniți, Pe sub arc de flori să mărșăluiți. Referință Bibliografică: MAMĂ ȚARĂ, DULCE ROMÂNIE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
-i scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
o astfel de staționare, într-o zonă propice, cu potențial economic și așezare strategică, în imediata apropiere a șoselei naționale. Așa se face că într-o bună zi toată comuna a fost năpădită de o sumedenie de ostași simpli ai bravei armate roșii, însoțiți de comandanții lor, gloată pestriță de indivizi în majoritate blonzi, unii mai roșcovani cu părul tuns scurt, alții asiatici cu ochii oblici și cu fețele late, cu nasuri cârne și mici, sau, dimpotrivă, borcănate, însoțiți de mașini
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
Ciocoiu și trei voinici așteptau ordinul căpitanului Arnăutu. Acesta se plimba îngândurat cu mâinile la spate. Căpitanul Sasu le urmărea dintr-un colț întunecat cea mai mică mișcare. Ceilalți doi boieri erau tolăniți pe câte un jilț lângă un perete. - Bravi oșteni, rosti deodată cu vocea joasă și prietenoasă căpitanul Arnăutu, din acest moment pe umerii voștri apasă o mare răspundere în fața acestui popor!... Dintre toți v-am ales pe voi trei, fiindcă m-ați convins că aveți calități de oșteni
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
Ai făcut înc-o minune, ai știut dorința lui, Ca să-ți cânte Ție-n ceruri, și Mihai, și dumnealui. Plânge vatra strămoșească, plânge colbul de pe cărți, Că Moldova e și astăzi pusă-n cui pe două hărți; Va mai fi nația bravă? Spune tu, că ești în cer, Scrie-ne vreo epistolă cu o pană de înger! Referință Bibliografică: În aceeași limbă sfântă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 370, Anul II, 05 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ÎN ACEEAŞI LIMBĂ SFÂNTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361784_a_363113]
-
împuște pe corupt, Pe cruce să-l răstignească, Țara să o lecuiască De flagel, de furtișag - Ăsta-i subiectul drag. Cu toți sar și dau din gură: „Lumea toată astăzi fură!” Le găsesc noi denumiri, Pun comisii, pun oștiri, Luptători bravi, de elită; Iar corupția profită... Printre degete le scapă, Iar guvernul se întreabă: „Cum de poate, unde de fuge!... C ine OSIA mai unge?” Că au pus să îi păzească, Pe corupți să-i nimicească. Advocați și procurori;Zi și
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
cei dinCă plutoane au făcut -Să-l împuște pe corupt,Pe cruce să-l răstignească,Țara să o lecuiascăDe flagel, de furtișag -Ăsta-i subiectul drag.Cu toți sar și dau din gură:Le găsesc noi denumiri, Pun comisii, pun oștiri,Luptători bravi, de elită;Iarprofită... Printre degete le scapă,Iar guvernul se întreabă:Că au pus să îi păzească,Pe corupți să-i nimicească. I I Șeful statului promite, Spune că nopți nedormite... O să aibă de-azi-nainte; Hoții au să-l țină minte
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
numai de azi sau de ieri. Bucurați-vă! Gen. (r) doctor MIRCEA CHELARU, vicepreședinte al Ligii Culturale Române Nota red. Mesajul și fotografiile au fost transmise presei, inclusiv cotidianului „Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, miercuri, 26 septembrie 2012. * „Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii - Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblețe, de
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
o mare sensibilitate ,,Ceasul fagilor a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi." sau de o aciditate pornită din revoltă interioară, ,,Ci tu ești doar un pumn de sărăcie" ,, Și dacă vorbiți cu bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeiță Răutate." reflectă ca o oglindă, sufletul de român care-și iubește natură și neamul. Perceptor fiind, Ion Pena s-a implicat în activitatea sătenilor bănățeni
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
Sfânt putere omului Să-nfrunte necredința și să oprească Al răului șuvoi. Dar tot mai sunt cei care se ridică, Să spună lumii despre mântuire, Din dragoste să lupte pentru Bine, Având în ei a cerului solie. Și ca soldații bravi la datorie, Suntem uniți cu a cerului Oștire, Iar Dumnezeu ne E Conducător, Și Viață E și Steag de izbăvire. Cluj Napoca, 20 iunie 2015 Referință Bibliografică: Oglindirea netăcerii / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634, Anul V, 22
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]
-
pământ. Țara mea-i grădină vie: munți semeți, mare, câmpie, râuri mult bogate-n pești, holde, codri ca-n povești, iar în nopțile cu lună, ciute, la izvor, s-adună. Însă cea mai mare-avere ce-mi face sfântă plăcere este bravul meu popor ce își are-al său izvor de la-l Romei domn, Traian, cu sânge nobil, roman. Veșnică fie-i pomenirea și cinstirea urmașilor săi, pentru frumusețea sufletului său și a versului plin de vibrație și sentimente curate și frumoase
82 DE ANI DE LA NAȘTEREA SA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365906_a_367235]
-
acum? Am să revin. Până atunci vă urez: SĂRBĂTORI FERICITE și LA MULȚI ANI ! Ion Iancu Vale --------------------------------------------------------------------------- NEBUNII ȘI ȚARA CA O VACĂ pamflet La cârma vremii, azi, sunt tot mai mulți bolnavi Scăpați din balamuc, se dau drept oameni bravi Ajunși în fruntea țării o mulg ca pe o vacă Și îi mai dau și-n cap, când geme, ca să tacă. Îi tot vezi tot prin prezidii, consilii și direcții Sunt cei care dictează și pleacă în inspecții Fac toți
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
acum? Am să revin. Până atunci vă urez: SĂRBĂTORI FERICITE și LA MULȚI ANI ! Ion Iancu Vale --------------------------------------------------------------------------- NEBUNII ȘI ȚARA CA O VACĂ pamflet La cârma vremii, azi, sunt tot mai mulți bolnavi Scăpați din balamuc, se dau drept oameni bravi ... Citește mai mult Dragi prieteniIată alăturat două pamflete pe care le-am scris în perioada anilor două mii când Marea Mituire era în plină ascensiune. Eram la acea vreme, încă, jurnalist de investigație și alături de astfel de poeme am publicat și
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
cum vi se par acum? Am să revin. Până atunci vă urez:SĂRBĂTORI FERICITE și LA MULȚI ANI !Ion Iancu Vale---------------------------------------------------------------------------NEBUNII ȘI ȚARA CA O VACĂpamfletLa cârma vremii, azi, sunt tot mai mulți bolnaviScăpați din balamuc, se dau drept oameni bravi... VIII. ION IANCU VALE - FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014. Preambul La Târgoviște, cu ocazia Zilelor Cetății, a fost lansat și volumul „Școala prozatorilor târgovișteni
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
a uita complet de civilie. Recrutul trebuie mai întâi să fie demoralizat până ajunge cu psihicul la pămât. Este apoi remontat. Nu mai poate fi nicicum cel de dinainte. Recruții reprezintă aluatul care se frământă pe toate părțile pentru obținerea bravilor soldați capabili de sacrificiul suprem în orice moment în care patria le va cere aceasta. * Odată ajunse în stația de destinație, vagoanele recruților au fost trase pe o linie moartă. Fețele tinerilor nu mai purtau nicio urmă de veselie. Urmele
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
grupul de civili în așteptare, face un mic ocol și surprinzându-l pe grănicer îl dezarmează silindu-l să-i urmeze până aproape de fâșia de graniță. Filmul îl prezintă pe soldatul grănicer ca păstrându-și cumpătul așa cum ar proceda orice brav soldat român. Cei aduși în sala de proiecție simt că într-o astfel de împrejurare s-ar căca pe ei, implorând ca măcar să le fie restituită arma. Oare cât de fidelă este reconstituirea ?!......... Cei care au avut asemenea reflecții au
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
mai pot să-l susțin ! - Ia-l la palme !... - Și dacă-mi cere dreptul la replică după ce-și revine ?..... - Așteaptă numai puțin : Soldat !... Drepți ! A funcționat. Leșinatul a luat pe dată poziția de drepți redevenind cel de dinainte, un brav ostaș cu mintea trează. - V-am adus prăjituri. Dacă mai vreți, spuneți-mi... Aveți însă grijă să nu vă deranjați... Chestia cu „ soldat... drepți ! ” nu va avea niciun efect ! Nu au mai avut timp de prăjituri. Dintr-o dată, serviciul de
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
semenului său, știind prea bine ce va avea să urmeze. - Cum adică să-mi sape groapa, soldat !? Bert nu are nici o reacție, ar fi inutil să îi explice comandantului grupei a treia că aveau în dotare lopeți pentru tranșee, că bravii soldați aflați în subordinea lui i-ar fi săpat mormântul chiar și cu unghiile dacă ar fi fost să moară pe cămpul de luptă ori chiar pe câmpul de instrucție, din cauza unor crampe neuronice. Nu înmormântare își dorește comandantul grupei
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fii săi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi, Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!... A fost alungat!... Iar Ardealu' scump a rămas la noi. Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, vă sărbătorește, Și din nou vă cheamă să veniți, Pe sub ARC de flori să mărșăluiți. Referință Bibliografică: „JURNAL DE RĂZBOI (1916-11919) Cpt. Dr. CONSTANTIN COSMA” / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
„JURNAL DE RĂZBOI (1916-11919) CPT. DR. CONSTANTIN COSMA” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365383_a_366712]
-
simbol de strălucire Și zestre milenară, Nu poftă... la neghiobi, de-mbogațire. Mi-aș fi dorit o țară... Cu mame... lângă hărnicie, fericite Ca timpul să nu piară Pierdut printre atâtea griji trăite. Mi-aș fi dorit o țară... Cu oameni bravi așa cum au fost ieri, Să se mai scrie iară Romane noi cu Șoimărești și Jderi. Mi-aș fi dorit o țară... În care teama... nicicând să nu existe, Să poți la prag de seară Să vezi natura fără clipe triste
VIS DE COPIL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364878_a_366207]
-
pot exista la aceste “ niveluri, profunzimi și dimensiuni paradisiace”, în spații și timpuri de pe planetă pe care nu credeam că există, darămite să le calc sau chiar să le selectez... Toate invocațiile din “jurămintele” mele de pionier cu cravată roșie, “brav toboșar” al unității de pionieri din școala de acum peste șase decenii, cel de utemist înflăcărat și membru de partid destoinic de mai târziu - cu întregul lor eșafodaj etic și cu ingrediente educativ-civice le-au “suflat” cele câteva vântoase abătute
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
care au punctat istoria, cultura, spiritul nostru și norodul mereu chemat și predispus totdeauna la jertfa cea mare pentru Neam și Dumnezeu. O singură dată s-a ridicat Țara Românilor de la un capăt la altul prin cei mai aleși, mai bravi, mai erudiți, mai curați și mai creștini Fii ai ei, ca să păstreze de-apururi prin Marea Sfântă Jertfă, care a consființit idealul Unității, Identității și Demnității Neamului Ortodox Dacoromân, ca armonie între Fiii aceleiași Nații și între alți semeni purtători de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
sa și spre fiul mezin al tătarilor și zise astfel: - Tu, Săgeată-Iute, fiul mezin al Împăratului Tătarilor, întoarce-te la tatăl tău și devii destoinic și viteaz, ca fratele tău mai mare! Și când voi auzi că ai devenit un brav comandant în oștirea tatălui tău atunci îți voi da de soție pe fiica mea cea dragă! Astfel rosti Împăratul Răsăritului! * Nu e iubire, ci foc nestins, ce mistuie inima fiului cel mare al Împăratului Tătarilor, care cutreieră întinsele pustiuri mai
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]