1,967 matches
-
niciodată n-a fost! Gura mea de tăcere e arsă, Pe deal amiroase a fân Și sângeră iarba sub coasă, Alină-i durerea la sân. Se pârguie rodul din floare, Uităm că e vară acum, Ne-așteaptă acolo sub zare Brazdele grele de scrum.. Referință Bibliografică: Vară pe deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 561, Anul II, 14 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VARĂ PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365304_a_366633]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[5]pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Publicat în: Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014 Toate Articolele Autorului (ca un pamflet, dar nu e ) Mă adresez, azi, vouă, pretinși bărbați de stat, Voi, dornici să munciți... ca musca la arat, Îngurgitând iluzii... c-ați tras în brazdă plugul Stând cocoțați în cârcă la cel ce duce jugul. Voi, burduhane pline și gard pentru Armani, Specialiști în biruri și ași... la furat banii. Clienți de tribunale... ș-apoi de pușcării, V-ați îtrebat vreodată ce e cu voi
SCRISOARE FĂRĂ PLIC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365482_a_366811]
-
o căldură aparte în glas, o căldură ce te îndeamnă la confesiune, prietenie. Deopotrivă, în cântec, ca și la radio sau la televiziune, interpretul sufletelor noastre va fi mereu "Semănător de stele/ Sub plugul de argint al Ursei Mari,/ În brazda cerului să înalț castele,/ Un Paradis de trandafiri solari" ("Visul meu" - R. E. Lupu). Seara de 16 noiembrie, petrecută alături de Paul Ciprian Surugiu - Fuego, la Sala Palatului din București, a fost un regal de muzică și poezie, o încântare scânteietoare
FUEGO ÎN CONCERT LA SALA PALATULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364884_a_366213]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SE COACE PÂINEA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Se coace pâinea în spicul grâului și undeva în depărtare sămânța se visează iarăși floare curtată de brazdele unui ogor Rod de aducere aminte de lan bătut de vânt și ploi mărunte de soi îmi vin acum în minte câmpiile pământului îndurător Stau ghemuit la margine de anotimp și întâmpin chemarile din pânza zării tăind cărări trecute de
SE COACE PÂINEA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366312_a_367641]
-
mi Doamne anii cei trecuți prin inel de aur, zdrobiți de safire și răsăriți în rubine. In apele lor se vor afla speranța zilelor și lumina răsăritului de soare. In adâncurile sufletului trăiam exaltarea glasurilor neauzite dar străbătând câmpiile și brazdele pline de rouă. I-am mâna și condu-mă spre limanul reînvierii și arată-mi cum totul va fi altfel. Lacrima va fi transformată în ploaie și rana se va vindeca prin doar atingerea binelui. Arată-mi cum florile își
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
prietenoase asemeni altarelor unde rugăciunile au har ah și inima din piept îmi tresaltă grăbită parcă ar fi o copită de cal la trap alergând dacă ar fi pusă la jug ar ara hectare într-o clipă să semene sub brazde o nouă flacără de iubire. doar rațiunea mă îndeamnă să mai reflectez și-mi spune că sufletul este prins ca o iederă între cer și pământ între dorință și neîncredere și află iubite că nu este ușor să te miști
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
au devenit dintr-o dată prietenoase asemeni altarelor unde rugăciunile au harah și inima din piept îmi tresaltă grăbităparcă ar fi o copită de cal la trap alergânddacă ar fi pusă la jug ar ara hectare într-o clipăsă semene sub brazde o nouă flacără de iubire.doar rațiunea mă îndeamnă să mai reflectezși-mi spune că sufletul este prins ca o iederăîntre cer și pământ între dorință și neîncredereși află iubite că nu este ușor să te miști să respiriîntr-un univers când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au rămas la brazda lor.” (Granițele Moldovei, 2009). Și tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai târziu, în 1956, în timp ce studia cu binoclu pictura exterioară a Suceviței a fost de mai multe ori întrerupt de o „răzășoaică” care i-a cerut mai
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
și obiceiurile vechi. Cu farmecul povestirii sale ne introduce în lumea și filozofia țăranului din Bărăgan, de unde își are și el originea, dezvăluindu-ne o experiență mai puțin cunoscută : ''vremea semeănatului. Bătrânul Gheorghe s-a așezat ...,, cu fundul gol pe brazde în mijlocul ogorului. A stat așa câteva clipe. - E bun de semănat Carol. Mâine venim cu semănătoarea''. Acesta era termometrul despre care îi vorbise mai înainte fiului său.,ce nu putea să-l înțeleagă. Dacă autorul n-ar fi dat explicația
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a săturat umblând cu turmele haihui, privește zi și noapte cerul de parc-ar fi moșia lui. Dar l-aș vedea să stea pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta cu greu... (Adresându-se de data asta direct lui Abel): Coboară, frate, pe pământ, menirea să ne-o împlinim! La țarină vom
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
arată respectul întru amintirea celor care nu mai sunt printre noi, ori, cine știe... Gheorghe Popa de Teiuș, Prefectule! Lacrima ta o duc de aici sub pleoapele mele vinovate de lumină, și voi mărturisi-o tuturor, tu, care ai lăsat brazde adânci pe ogorul înțelenit al neamului nostru! Ne-ai lăsat nouă un Testament plătit, de care, vai, nu ne mai aducem aminte! Prin acest Testament, scris în Arad, la 7 martie 1867, el dispunea ca din cei 6000 de florini
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
Roua, ca lacrimă celestă, este o prezneță emoționantă în comtextul unora dintre poeme. Nimic facil, nimic fragil sau nelalocul lui, doar sudoarea ierburilor și cea pietrelor, a stelelor ... esența atâtor entități care face împreună lumea poetului. Melcii, ca trăgători ai brazdei palpabilului printre sintagmele argintate de vise, melcii, broscoii și chiar paianjenii, în poezia Veronicăi Știr sunt elemente de coagulare a unor imagini rurale de o simplitate divină în esență, dar care ne dau posibilitatea descoperirii unor spații, pe care, citadini
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > RUGĂCIUNE Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 197 din 16 iulie 2011 Toate Articolele Autorului -Mi te-a cerut pământul prea devreme. Mă cert cu el și-i spun că-i vinovat... Îmi strigi din brazdă : -Nu te teme, Copilă, pentru tine m-am rugat Să ne-ntâlnim, acolo sus în Rai ; Lucrează, nu ai vreme ca să stai ! -Părinte al meu, duhovnice și tată, Îngenunchez, mă rog și strig mereu. Tu neputința mea, te rog, o
RUGÃCIUNE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366712_a_368041]
-
instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
te leagănă în vânt ? -Domnul meu și-atoatesfânt ! El mă are-n a Sa pază Căci la toti, de sus, veghează. -Mi te-a cerut pământul prea devreme. Mă cert cu el și-i spun că-i vinovat... Îmi strigi din brazda : -Nu te teme, Copila, pentru tine m-am rugat Să ne-ntâlnim, acolo sus în Rai ; Lucrează, nu ai vreme ca să stai ! -Părinte al meu, duhovnice și tata, Îngenunchez, mă rog și strig mereu. Tu neputința mea, te rog, o
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când se va ridica soarele
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
străluceau pe bolta cerului. Carul mare și rarița se distingeau răsfirate ca niște mărgele la gâtul unei codane prinsă în horă satului de pe maidanul din fața lui Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele său ud. Razele
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ce ascundeau florile începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]