836 matches
-
în folclorul românesc”. Nu fără temei, autorul exclude ideea unei înrudiri structurale între „metoda” lui Urmuz și iraționalismul suprarealist, textele urmuziene fiind „departe de teoriile despre inconștient ale lui Freud, de intuiționismul reacționar al lui Bergson și de anarhismul lui Breton”. Recuperarea „folclorizantă” - în acord tacit cu agenda ideologică a noului regim - va fi redimensionată la începutul anilor ’80 de „recuperarea protocronistă”. În plină „destindere” poststalinistă, „recuperarea esteticului” merge însă mînă în mînă cu cea a „valorilor naționale”, hibridizarea între marxism-leninism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
clipa aceea Valentina o ura, căci acum avea certitudinea că nu se vor mai Întoarce vreodată În Carlo Alberto și nu avea să-l mai vadă vreodată pe tata, de aceea Își Întoarse capul brusc, iar Emma se ciocni de bretonul ei aspru. Pentru o clipă rămase cu buzele lipite de ea, dar fu apoi smulsă și legănată de zgâlțâielile metroului care ieșea la suprafață pentru a traversa Tibrul ce se zărea prin ferestrele murdare, de la Ponte Nenni. Vru să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu oglinzi, Kevin simți lipsa dureroasă a mamei și trebui să se ciupească pe ascuns, de teamă să nu plângă. — La ce-ce oră? o Întrebă șoptit pe doamna Fioravanti, care se zgâia În oglindă lingându-și buzele și aranjându-și bretonul. — Ce anume? Îi replică Maja absentă, Întrebându-se neliniștită dacă noua sa coafură pe care i-o făcuse Michael o făcea, Într-adevăr, să pară mai tânără. Un june amenințător și urât mirositor, cu părul violet și cu inel În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pentru o sarcină cu risc de avort - dar tu n-ai cum să știi toate astea, pentru că nu mă cunoșteai Încă. Lui Aris Îi părea incredibil că existase un timp când numele Majei nu corespundea chipului său, ochilor ei Întunecați, bretonului ei, surâsului ei. — E cea mai frumoasă poveste de dragoste a cinematografului din ultimii zece ani - spuse -, povestea contelui renegat și a rafinatei și blândei Mina. — Ei bine, atunci Înseamnă că ar trebui să-l văd. Nu, mâine nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ani, cu părul vopsit Într-un blond cenușiu și trăsături puternice - colega lui de facultate, avocat și ea, asociata lui, de-acum sora lui. Cea de-a doua, micuță și firavă ca Audrey Hepburn, cu părul castaniu și scurt, cu breton, cu ochi de căprioară, tânără, așa cum ar fi vrut și Elio să fie. Aris - fiul nereușit pentru care tatăl Își reproșa nașterea, educația, gusturile, totul - refuzase s-o cunoască timp de aproape doi ani. După ce, Într-o zi, pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o liniștească pe tânăra mamă, spunându-i că În trei luni de zile avea să fie din nou slabă ca Înainte. Și apoi o zărise pe ea - Întinsă pe pat, cu spatele rezemat În pernă. Chipul Îi era umbrit de bretonul negru, iar În brațul drept avea o perfuzie. Cezariană - fără nici un pic de jenă, dama aceea repeta tuturor, cu voce tare, că fiica ei Înfruntase cu curaj o sarcină dificilă, intrând apoi În amănunte legate de fibroame uterine și contracții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fără nici o grabă zeci de perechi de ochelari de soare la oculistul ei de Încredere Bernabei. Schimba ochelarii de soare În fiecare anotimp. Cum, de altfel, Își schimba gențile, pantofii, coafura și toate celelalte. Acum avea părul tuns scurt, cu breton, și părea mai tânără. Antonio nu schiță nici măcar un surâs, nici nu reuși să zdrobească impenetrabila răceală a Majei, care o asculta distrată pe mama Carlottei, În timp ce un surâs gol Îi plutea pe buze. Din bâțâiala ritmică a degetelor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Înfipți - un zîmbet de lup de mare, spunea ea ștrengărește, părul blond și inelat la ceafă, privirea azurie, tenul ars de soare, eterna barbă nerasă de trei zile, umerii largi la adăpostul cărora era atît de plăcut să te cuibărești. Bretonul ăsta are ceva de corsar, afirma Milic. Marie redeschise ochii. Toate Îndoielile care-i dăduseră tîrcoale mai Înainte se risipiră, În timp ce vasul cu două catarge cîrmea ca să intre În port, iar marinarul radios o saluta aplecîndu-se adînc, cu mîna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vă supuneți directivelor mele, În caz contrar vă veți pomeni În arest preventiv pentru obstrucționarea unei anchete criminale. Ca să folosesc limbajul locului, să zicem că aidoma lui Dumnezeu, eu am pîinea și cuțitul la Lands’en. CÎt despre moartea turismului breton, scuzați-mă că nu vă Împărtășesc stările sufletești, dar deocamdată cei care mor sînt oameni de pe insulă, așa că atîta vreme cît asasinul nu va fi la zdup, insula va fi Închisă. Cam pe la ora trei, vîntul conteni, iar potopul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
faleză. - Chiar dacă ar exista un pasaj, le ce ne-ar servi? Întrebă Marie, cu glas chinuit. - Detest să nu pricep. - Iar eu detest să fiu aici. - Nimeni nu te-a silit să vii după mine. - Știi că ai calități de breton? remarcă ea În fața Îndărătniciei lui. Tocmai era gata să-i spună că, venind din partea ei, lua acest lucru ca pe un compliment, cînd un uruit surd zgîlțîi pereții grotei. Schimbară Între ei o privire uluită, apoi, fără să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Dacă au secrete de familie, ea este cea mai În măsură să ne vorbească despre acest lucru, nu crezi? Fersen era destul de mulțumit de el, manevrase bine, fără s-o bruscheze pe Marie, riscînd astfel să trezească fermecătorul ei caracter breton. * * * Jeanne nu vorbise cu dragă inimă, invocînd faptul că nu avea dreptul să dezvăluie viața privată a cuiva. Fusese nevoie ca Lucas să-i readucă aminte că, dacă nu colabora loial, putea fi cercetată că ar fi cîștigat milioane la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
purtând o fustă cloș, până la glezne, niște pantofi de sport uriași și un pulover decupat, care ar fi putut fi croșetat la fel de bine de o bunică bine intenționată sau de Issey Miyke 1; și blândul compozitor, un tip serios, cu breton gros și ochelari mari, de bogdaproste 2. Nu l-am auzit să scoată vreun cuvânt cât timp am lucrat la producția piesei. Cu excepția compozitorului, toți ceilalți îi vorbeau lui Melanie Marsh respectuos, aproape în șoaptă, ca și cum ar fi fost postulanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de unul dintre ei erau două fotolii acoperite cu ceea ce părea a fi un plastic cenușiu și gros. La o masă din apropierea ușii, pe dreapta, stătea o femeie tânără ce nu putea fi decât americancă. Avea păr blond tuns cu breton scurt deasupra ochilor albaștri, dar ajungându-i la spate aproape până la talie. Pe nas i se Întindea o spuzeală de pistrui, iar dinții ei aveau acea perfecțiune comună majorității americanilor și celor mai avuți dintre italieni. Se Întoarse spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
micul dejun. Asta mi s-a părut cam bizar. „Cred că vrea să te spovedească“, a fost de părere soră-mea. „imposibil“, i-am răspuns eu. „Vreau doar să-i cer un sfat.“ „Vom vedea !“, a surâs mari, ciufulindu-mi bretonul, ceea ce mă irită de data asta mai puțin decât incertitudinea. În ziua stabilită m-am sculat dis-de-dimineață și am plecat, cu inima bătând să-mi sară din piept, spre casa mare și frumoasă, Înconjurată de mușcate și trandafiri, a preotului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
micul dejun. Asta mi s-a părut cam bizar. „Cred că vrea să te spovedească“, a fost de părere soră-mea. „Imposibil“, i-am răspuns eu. „Vreau doar să-i cer un sfat.“ „Vom vedea !“, a surâs mari, ciufulindu-mi bretonul, ceea ce mă irită de data asta mai puțin decât incertitudinea. În ziua stabilită m-am sculat dis-de-dimineață și am plecat, cu inima bătând să-mi sară din piept, spre casa mare și frumoasă, înconjurată de mușcate și trandafiri, a preotului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
iubite, cu alți copii; nu era așa, desigur, multă lume venea cu treabă aici, dar nici sosită să se plimbe nu era puțină. A Închiriat o cameră la Pio XII, era departe. Spre seară, se elibera o cameră la NH Breton, acolo Încercase mai Întîi, chiar pe strada pe care locuia familia căutată; un semn, dar nu a fost chiar așa, pentru că, dintr-odată, Thomas și-a pierdut aproape toată Îndrăzneala. Ce să spună, cînd va suna la ușă și i
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
situația, ar fi fost chestionat, suspectat, se simțea ridicol, inoportun, pierdut Într-un oraș străin. În timp ce se afla În taxiul care Îl ducea spre noul hotel, i-a venit să renunțe și să se Întoarcă la Copenhaga. Ajuns la NH Breton, și-a zis că măcar să vadă cum arată urmașul are dreptul, odată ce, fie și pentru cîteva zile, locuiau pe aceeași stradă. Să meargă În urma lui, pe trotuar, Între două intersecții. Chiar să Îl privească În ochi, cîteva clipe, Întrebîndu-l, de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cerut; În oraș era cald, plăcut, nimic din frigul danez, da, tot mai bine, dacă ar mai fi băut un GB, dar și mai grozav ar fi fost dacă l-ar fi zărit pe Juan trecînd pe trotuar. De la Café Breton era mai greu, s-a mutat la Vinales, alături, era deschis acum. Și-a tras un scaun lîngă fereastra deschisă, așa stătuse și seara trecută; acum era ziuă, se vedea mult mai bine strada, dar erau mai mulți trecători. Iarăși
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
următoarea: „Sfidarea lui Tökes a fost catalizatorul exprimării solidarității etnice, ce a generat revolta populară împotriva lui Ceaușescu. Concursul tuturor acestor împrejurări a declanșat o serie de evenimente care au dus la răsturnarea dictatorului” (Deletant, 1997, p. 200). * Jean-Marie Le Breton (Sfârșitul lui Ceaușescu. Istoria unei revoluții, 1997) a fost ambasadorul Franței în România, în perioada 1987-1990. Cu alte cuvinte, a fost prezent în timpul evenimentelor din decembrie 1989, la care a asistat ca spectator empatic. Spre deosebire de majoritatea ziariștilor francezi care au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o impostură, un complot, o lovitură de stat (vezi în special cărțile semnate de Victor Loupan, Radu Portocală și Michel Castex), fostul ambasador consideră că în România a avut loc, totuși, o revoluție, chiar dacă aceasta a fost, ulterior, confiscată. Le Breton etapizează revoluția română în două momente: până în 22 decembrie (când a fost revoluție pură) și după 22 decembrie, când a fost vorba despre o revoluție preluată și umbrită, chiar dacă sensul ei s-a păstrat; dacă la Timișoara a fost, mai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
serie de decizii luate: suprimarea aproape imediată a pedepsei capitale, blândețea manifestată față de personalul executant și, mai ales, slăbiciunea constantă a noii Puteri în fața răzmeriței” (p. 99). Ion Iliescu, noul lider politic, înlocuitorul lui Ceaușescu, i se pare lui Le Breton a fi „un bun discipol al lui Gorbaciov”, care voia să facă din Frontul Salvării Naționale tot un partid unic, în ciuda diversității aparente (autorul mărturisește că l-a auzit personal pe Ion Iliescu declarându-i că este deranjat de ideea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
loc o revoluție, în 1990 a avut loc „consolidarea puterii fostului aparat al PCR, dar fără revenirea la comunism” - chiar și așa, revoluția a fost confiscată (p. 112). Fără să fie obsedată de vreo teorie anume, demonstrația lui Jean-Marie Le Breton este pertinentă prin nuanțările aduse revoluției din decembrie 1989 în România - mai exact, prin pledoaria pentru caracterul ei inefabil. Tema „teroriștilor” este însă tratată reducționist: dacă aceștia au existat cu adevărat, atunci ei au aparținut unui grup (desigur, minoritar) care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Eugenia, Timișoara, atunci, Editura Marineasa, Timișoara, 1998 Lászlo, Tökes, În spiritul Timișoarei. Ecumenie și reconciliere, editat de Eparhia Refomată de pe lângă Piatra Craiului, 1996 Lászlo, Tökes, Asediul Timișoarei (traducere de Gelu Păteanu), editat de Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, 1999 Le Breton, Jean-Marie, Sfârșitul lui Ceaușescu. Istoria unei revoluții (traducere de Ioana Cantacuzino, cu o prefață de Nicolae Manolescu), Editura Cavallioti, 1997 Loupan, Victor, La Révolution n’a pas eu lieu... Roumanie: l’histoire d’un coup d’État, Robert Laffont, Paris
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trădare” a idealului avangardist pentru care ordinea „priorităților” pare a fi inversată. Căci, În fond, toți avangardiștii proclamă revitalizarea demersului creator În funcție de reperele propriului domeniu, ale cărui limite le forțează În sensul unei cît mai mari apropieri de ceea ce un Breton numește „viața imediată” sau, În lectura lui Maurice Blanchot consacrată suprarealismului, „o punere În raport fără intermediar cu existența sa adevărată”. O relaționare, Însă, realizată prin cuvînt, prin scris, ca o „amprentă” și „realitate imprimată” a eului. Poetul român nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Integralului („plăsmuire abstractă”, „raport pur a două elemente...”) - subliniază, de altfel, acest statut antimimetic. Modelul amintitei definiții fiind cel oferit de Pierre Reverdy Încă din 1917, pe care Îl va prelua În mod mărturisit și Manifestul suprarealist al lui André Breton, trecerea dinspre „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat Înregistrator” (al „funcționării reale a gîndirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]