840 matches
-
Carolinei Invernizio - îl fac să considere ca fiind estetice toate experiențele pe care lacunele sale culturale și umane îl împiedică să le aibă. El îmi face un reproș simplist spunându-mi că nu contează chipul, ci creierul omului. Ei bine, brutarul despre care vorbeam mai devreme, prin simpla sa prezență fizică, dezvăluie (la fel ca milioane de semeni ai săi) că: a) în creierul lui s-au depozitat acele „valori” ale civilizației capitaliste de consum care fac din el un mic-burghez
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
, Victor (pseudonim al lui Ioan Dumitrescu; 14.II.1937, Mizil), poet și critic literar. Este fiul Mariei Dumitrescu și al lui Terente Filimon, brutar. Urmează școala primară și gimnazială la Buzău și cursurile liceelor „I. L. Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești (1960-1964). Se înscrie la o școală tehnică postliceală în domeniul petrochimiei și ajunge operator chimist. După 1989 va fi directorul Editurii Universul Cartfil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
capăt incertitudinii prelungite, realizate prin condiția 2. În povestirea lui Raymond Carver, The Bath, un băiețel pe nume Scotty este lovit de o mașină de ziua lui, atunci cînd mama trebuia să ridice un tort pentru care dăduse comandă la brutarul din localitate. Scotty stă în comă cîteva zile la spital, îngrijit de părinții lui îngrijorați. Din momentul în care Scotty este dus la spital începe suspansul pentru că cititorii, ca și părinții, așteaptă rezultatul final. Dar povestea se termină cu începutul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la finalul suspansului (în varianta modificată, A Small, Good Thing, suspansul se încheie, căci asistăm la moartea lui Scotty; după aceea, un al doilea suspans, de o mai mică intensitate, este creat cînd mama lui Scotty se duce la magazinul brutarului, hotărîtă să-l atace din cauza telefoanelor de hărțuire de la acesta). Surpriza narativă de felul celei care interesează în acest caz, oarecum în contrast cu suspansul, apare atunci cînd o condiție inițială diferită duce la: 1. narațiunea care a abordat și se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
, I.[ancu] C. (2.II.1879, Costeștii din Vale, j. Dâmbovița - 5. XI. 1951, Costeștii din Vale, j. Dâmbovița), prozator. Este fiul natural al Ilincăi Sotir Dumitru, țărancă, și al unui brutar, grec macedonean de origine, Constantin Vissarion. Urmează cinci clase în comuna natală (1886-1891), apoi, dat în familia bunicului, e ucenic la un cizmar din Titu (1892-1895), de unde fuge, devenind agent veterinar, copist la tribunal, notar (1901), agent fiscal, agent sanitar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
caracterizează teatrul lui L. Dar motivația funcționării mașinăriei dramaturgice nu este pe măsura tehnicilor folosite. Variantă scenică a unei nuvele, Musafiri pe viață înfățișează o invazie a puterilor răului, ale distrugerii, în climatul unei existențe pașnice. Neputând avea copii, un brutar și soția lui, numiți generic Bărbatul și Femeia , ca în teatrul expresionist, iau acasă o fetiță cu doar patru degete, găsită pe o bancă. Curând apare mama acesteia, apoi soțul ei, Duhu, apoi un ins numit Adam: personaje demonice care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
de Vue au un public cititor comun, deși consacră o mare parte a paginilor lor prinților și titlurilor nobiliare. Anumite fracțiuni ale claselor populare, cele mai puțin muncitorești și cele mai puțin militante, tratează cu multă deferență nobilimea. Astfel, soția brutarului dintr-un sat oarecare îi va adresa un călduros "Bună ziua domnule marchiz" acestuia atunci când, venit să-și viziteze moșia, îi va intra în magazin. Astfel de atitudini pot fi observate în nenumărate situații de anchetă pe teren. Poporul rămâne respectuos
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
urmă, vestala care ținea nestinsă flacăra copilăriei, a vetrei primare. Alte amintiri: aveam de acum 12 ani și îmi amintesc cum ne-a lovit pe toți ca un trăsnet vestea morții Helgăi. Era fiica familiei Reng, vecinii noștri de peste drum, brutarii satului. Era o fată foarte frumoasă, eminentă studentă la Medicină în Timișoara, reporteră pentru emisiunile de radio în limba germană și îmi amintesc cum la ultima nuntă la care participase în sat ne-a învățat pe noi, fetele de clasa
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Cine era „armata noastră”? A cui? Am încercat să luăm legătura cu celelalte celule. Semnalele din pereți dovedeau că și alții făceau schimb de informații. Radu Leonte, care stătea lângă brutărie și surprinsese peste noapte discuția dintre gardian și șeful brutarilor, înțelesese că armatele sovietice au intrat în țară și că nemții erau în retragere. Dimineața, artelnicul de drept comun care distribuia zupa asistat de gardian, nu s-a ferit să ne vorbească: Plecăm acasă, domnilor legionari! Dumneavoastră, dar noi nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cerea repatrierea în Ungheni Târg, chiar dacă fusese născută în localitatea Coșcodeni, jud. Bălți. Polizov Nicanor și Ecaterina, ambii autodeclarați „basarabeni”, cereau repatrierea în orașul Ungheni. Soțul se născuse la data de 28 decembrie 1902 la Chișinău și avea meseria de brutar. Din păcate, declarase același lucuru ca și alții și anume că fusese luat „cu forța de către germani”. Scurtul lor sejur în Vechiul regat, început la 25 martie 1944, fusese petrecut tot în comuna Bogdănești de unde, probabil, au fost trimiși sub
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Kerci, fierar); Pașciuc Nichita (26 mai 1900, Kirovograd, strungar în fier); Pașciuc Natalia (20 decembrie 1907, Kirovograd, casnică); Pașciuc Alexei (1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a mamei: a. R.M. în vârstă de 41 de ani, născută în com. Simionești, jud. Neamț; b. căsătorită legal, acum este văduvă; c. are 8 clase primare + liceul pentru industrie alimentară; d. este muncitoare calificată la Pangran S.A. Roman, specialitatea brutar; e. provine din familie legal constituită. Mama ei este decedată, tatăl este văduv în vârstă de 67 ani. Provine din mediul rural. Mai are doar un singur frate, în vârstă de 38 ani, căsătorit. f. atitudinea față de copilul instituționalizat:îl
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Stațiunii, fost ofițer de cavalerie cu tangențe la Garda Regală (!?!) și mulți alții. Am avut parte de un moment „vesel” când mai târziu, fiind nemulțumit de nepunctualitatea livrării unor pâini necesare unei misiuni mai îndelungate prin deltă, le-am spus brutarilor din Maliuc, că voi depune o reclamație contra lor. Au izbucnit în hohote sălbatice de râs, m-au arătat cu degetul unul altuia și mi-au spus așa: „amice, noi am fost aduși aici disciplinar. Fă-ne o reclamație că
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a două cariere de comandanți. 4. Două fișe-tip din dosarele profesionale - studii de caz BORCEA LIVIU - locotenent major, născut la 1 decembrie 1911 la Cluj. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: brutar. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru În organizția UTC din Cluj (ilegalitate) 1936, membru PCdR din 1943 (exclus la 3 mai 1950 pentru acțiuni mari de speculă În perioada cât a lucrat la Poliția din Turda și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
din Cluj, fiind părăsit de mamă (tatăl nu și l-a cunoscut niciodată). În 1916 a fost luat de la azilul de orfani de către familia Gheorghe Glodan din Zalău (1916-1920). A fost ucenic la brutăria patronului Haidu Iosif din Zalău (1924-1928), brutar la brutăria patronului Chetner Iacob din Cluj (1929) și apoi angajat la cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda (1935-1939); concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Gheorghe Glodan din Zalău (1916-1920). A fost ucenic la brutăria patronului Haidu Iosif din Zalău (1924-1928), brutar la brutăria patronului Chetner Iacob din Cluj (1929) și apoi angajat la cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda (1935-1939); concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația 11 Marghita (februarie-aprilie 1939); brutar la patronul Prezenski Adalbert din Cluj (1939-1941); brutar la mai multe brutării din orașele Brașov, Sibiu și București (februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Iacob din Cluj (1929) și apoi angajat la cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda (1935-1939); concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația 11 Marghita (februarie-aprilie 1939); brutar la patronul Prezenski Adalbert din Cluj (1939-1941); brutar la mai multe brutării din orașele Brașov, Sibiu și București (februarie - octombrie 1941); concentrat la Batalionul 3 Administrativ din Galați (1941-1942); brutar la brutăria patronului Kleinhempel ștefan din orașul Turda (1942-1943); activist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cofetăria patronului Covaci Iuliu din orașul Cluj (1929-1932); șomer (1932-1933, 1934-1935); brutar la mai mulți patroni din Cluj, Hunedoara și Turda (1935-1939); concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația 11 Marghita (februarie-aprilie 1939); brutar la patronul Prezenski Adalbert din Cluj (1939-1941); brutar la mai multe brutării din orașele Brașov, Sibiu și București (februarie - octombrie 1941); concentrat la Batalionul 3 Administrativ din Galați (1941-1942); brutar la brutăria patronului Kleinhempel ștefan din orașul Turda (1942-1943); activist de partid la organizația PCR Turda din ilegalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
concentrat la Batalionul 6 Administrativ - Formația 11 Marghita (februarie-aprilie 1939); brutar la patronul Prezenski Adalbert din Cluj (1939-1941); brutar la mai multe brutării din orașele Brașov, Sibiu și București (februarie - octombrie 1941); concentrat la Batalionul 3 Administrativ din Galați (1941-1942); brutar la brutăria patronului Kleinhempel ștefan din orașul Turda (1942-1943); activist de partid la organizația PCR Turda din ilegalitate (noiembrie 1943 - aprilie 1945). La data de 1 aprilie 1945, la indicațiile organizației PCR Turda, a intrat, Împreună cu alți 5 tovarăși, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
datată „București, 12.XII,1951” are ca autor pe Mihai Zaharia, absolvent la „Nicu Gane”. Ca elev, punea în scenă mici piesete în care, între interpreți, era și Labiș. M. Zaharia își amintește de Fălticenii în care a fost „căruțaș, brutar și elev” și unde „bătea desculț pădurile”. Absolvă liceul când Labiș termina clasa a IX-a, adică în 1951. După o perioadă de șomaj, pleacă la București unde, cu insistențe după cum mărturisește, lucrează în redacția Gazetei cooperației. Existența îi era
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fi dați la consum. Se fabrică zilnic 5.000 de pâini plus 5.000 de pâinișoare, pentru cafeaua cu lapte. Apa de baie e filtrată, iar apa pentru masă și gheață e distilată. Personalul se compune din 96 bucătari, 18 brutari, 165 spălători de veselă, 177 paji, 105 hamali, 560 tineri garsoni, 175 de femei cameriste etc. Tot personalul ia masa la hotel, femeile primesc locuință și albiturile. Proprietarul acestui gigant era M. Boldt, vechi băiat de serviciu, mai târziu unul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane, având la bază morala umană, stă la baza civilizației umane. Adam Smith arată cel mai clar în Avuția Națiunilor cum brutarul sau măcelarul nu ne dau carne și pâine pentru că sunt generoși cu noi, ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în societate nu trebuie confundată cu generozitatea. Iată ce spune Adam Smith: "Indivizii au întotdeauna ocazia de a-și ajuta semenii, dar este inutil pentru ei să o facă doar din bunăvoință... Nu din bunăvoința măcelarului, a berarului sau a brutarului ne primim cina, ci din grija lor față de propriul interes. Nu ne adresăm umanismului lor, ci faptului că se iubesc pe sine și nu discutăm cu ei despre necesitățile noastre, ci despre avantajele lor" (A. Smith, The Wealth of Nations
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regard to their own self interest. We address ourselves, not their humanity but to their self-love, and never talk to them of our own necessities but of their advantages". Nu depinde de bunăvoința măcelarului, a producătorului de bere sau a brutarului a căror produse le așteptăm pentru masa de seară, ci depinde de de interesul lor. Nu depinde de spiritul lor de umanitate, de grija lor pentru nevoile noastre, ci de avantajele [economice - n.n.] ce vor să le obțină" [trad. n.
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]