1,239 matches
-
timp ce-mi dăruiam sămânța, cel mai tare, de moartea ta. Ha, încă un mort proaspăt, m-am gândit eu atunci. Ha, încă o mortăciune de copil de creștin plodit aiurea. Și mă-ta iar s-a deșărtat ca o bubă de puroi sub arșiță. Ha și ha și ha. MARIEDEL: Iar se poate vedea clar, ca o carte poștală, cât de nostim tata iar. Că ușurează viața de viață cu glumele lui din popor. MAMA LUI MARIEDL: Tata a spart
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se deconspiră flagrant: "Gorgonie eu știu de unde vine. Se ține cu nepoată-sa. A furat banii tipografiei... De la fiece preot ce hirotonește, ia câte o mie de lei... Nu l-ar mai răbda Dumnezeu! E plin de boalele lumești. Are bube pe toată pielea lui blestemată. Se ține după fetele mari în grădina episcopiei. Cheamă băieții la el... Dumnezeu al lui Israel, privește Sodoma și scufund-o pre ea". Pe același calapod și în aceeași manieră sunt construite și discursurile celorlalți
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
afară, o să ne scuipe un leu... Eul auctorial discută (obișnuit) cu un alt Eu, secund, ori cu o Ea. În fapt, poetul e un insular, un elegiac agresat de singurătate, stresat de complicațiile citadine; în "intimitatea orașului / copacii / plini de bube, cu coroanele lor de mir" veghează "tembelizați"; absurdul dezechilibrează inevitabil: "Îmi ies din fire și iar mă sui deasupra mea"; bacovian parcă grotescul bate spre delir: "O fată / întunecată / cântă la ghitară, creanga de pe nour șfichiuie / mortul: nu mai suport
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
soboare (concilii), așișderea și de smerenia noastră. Hierul și pietrele să să to pească și să să răsipească, iar trupul aceluia dupre moarte să rămâie întreg și nedezlegat. Parte și lăcuire să aibă la un loc cu Ariia, să moștenească bubele lui Ghezeu și să-l lovească cutremurul și suspinul lui Cain. Și până nu va mărturisi adevărul iertăciune nu va lua. Aceasta scriem, Grigore al Ungro vlahiei.“ Cei direct vizați mărturisesc de teama unei excomunicări sau a unei pedepse spirituale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu Vasilache saigiul și măcar și dentr-alte părți cum să va fi înțeles ver în ce chip“. mahalagiii nu prea au de ales căci Prea Sfinția Sa îi amenință cu afurisenia și îi blestemă cum nu se poate mai rău: „să moșteniți bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
standarde de calitate a educației, standarde care sunt produse În interiorul practicilor de cercetare specifice din fiecare domeniu și care nu pot fi reduse la cerere și ofertă (În astfel de domenii acestea nu funcționează sau funcționează deformat). Aici este marea bubă cu universitățile private. totul a mers bine până când a venit vorba de respectarea, pentru acreditare, a unor standarde minime de calitate a educației sau a cercetării. În momentul În care au apărut standardele, brusc, statul, prin agenții săi (universități, sindicate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo, pidgin cu baza engleză, annobonese (criulo cu baza portugheză) Guyana America de Sud Georgetown engleză; creolese (creola guyaneza cu baza engleză); portugheză, spaniolă, akawaio, macushi, waiwai, arawak, patamona, warrau, carib, wapishana, arekuna Guyana Franceză America de Sud Cayenne franceză; creola guyaneza (cu baza
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să-i imprime previzibilitate, regularitate, stabilitate, astâmpăr relativ - asta pentru a putea fixa pe el, ca un giuvaer în montura sa, strălucirea spectacolului. Înainte de ceea ce cunoscătorii numesc momentul adevărului, în arenă el inculcă taurului regulile luptei nobile. Ei, aici e buba: dacă taurul se prinde în jocul ăsta dând răspunsurile așteptate, e pierdut. − Auzisem, parcă, de cazuri când i se cruță viata tocmai pentru că s-a luptat exemplar. − E drept. Prin urmare, vita n-are decât o șansă pentru a scăpa
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îndepărta demonii nopții. În dimineața de Crăciun e bine să ne spălăm pe față cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem și o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina babelor” (Adunare de descântece, rețete de doftorii și vrăjitorii băbești), publicată în 1890 de Dimitrie P: Lupașcu, aflăm o mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește animalele (caii, vitele, mieii deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de Petru Malcoci din Pär Lagerkvist (Cântec funebru), Julian Tuwim (Melancolia celor șezând pe lângă ziduri), Pierre Morhange (Duminica, Paris) și A. K. Gastiev ( Rădăcina noastră este în fier). Dintre români sunt prezenți Mihai Moga ( Sunt oameni cu ochi tulburi, Fiecare bubă, fiecare floare, Va răsări groaza), Paul Păun (Poem de dimineață, Voi, oameni picături de otravă), Gherasim Luca (Tragedii care vor trebui să se întâmple, Aceasta nu e decât o încercare) și Geo Bogza (Poemul servitorului Teofil). În pagina a patra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
de drapel ai 31 socialismului. Deși a condus 17 ani ziarul, Vasile Avram a fost foarte bucuros să fie uitat. Tonul ziarului local a fost mereu ponderat, calm, cu frica de cuvântul curajos, polemic și acuzator, fiecare știindu-se cu bubele comunismului. Până la urmă a fost un beneficiu, Theodor Pracsiu nemairezistând "dezbaterilor fără opreliști" (dar cu vechea gardă liberalizată) iar Constantin Jomir a menținut tonul de comunicare ... pașnică. Cât a condus cu adevărat principalul ziar local - săptămânal, bisăptămânal, cotidian - a fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
erou de carte (poate când n-oi mai fi). Nu mă simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toată viața (dacă au suflet și minte) că și-au dat frâu la "bube, mucegaiuri și noroi" , din ei, relativ la un om care a muncit susținut toată viața. Sunt mâhnit că unii frustrați varsă venin când ar trebui să viseze să ajungă ca mine. Și nu cu limbajul suburban se ajunge la respect și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai tare fiind‑i răbdarea, el strigă binecuvântând numele lui Dumnezeu. Bine știind acestea, scriitorul bise‑ ricesc Tertulian exclamă : „Ce bucuros era Dumnezeu, ce se sfâșia cel rău, când Iov, În gunoi, suporta cu mare liniște sufletească prea multele lui bube, când alunga În bătaie de joc muștele care năvăleau să se hrănească din rănile lui deschise. Astfel, acel lucrător pentru slava lui Dumnezeu, apărându‑se de toate săgețile ispitelor cu platoșa și cu scutul răbdării, a redobândit Îndată de la Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucrurilor, suferința nu poate fi considerată decât un sfârșit. Nu există posibilitatea Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 205 de transformare. Dar creștinul cunoaște transfigurarea sufe‑ rinței prin Înviere - și ca urmare, trăiește În speranță”250. Săracul Lazăr cel plin de bube, de care amintește Sfânta Scriptură că a fost dus de Îngeri În „sânul lui Avraam” (Luca 16, 20‑22) nu a ales voluntar sărăcia. Cooperarea sa volun‑ tară cu slava divină consta În nimic mai mult decât În răb‑ darea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și miliardele sub pulpana Puterii. Aici, liderii mult mai pauperi ai campioanei au făcut la fel. Deosebirile vin mai la vale, dar pe cine mai interesează ele? Pe nimeni, cîtă vreme la noi nici unui prezidențiabil nu i-au ieșit încă bube pe față, ca lui Iușcenko. Și ce-i de făcut? Mergem oriunde, inclusiv în Congo, vorba lui Florentin Petre. Și cu ei, cu africanii congolezi, ne asemănăm întru cîtva, mai ales la sărăcie. Dar măcar acolo, la cîteva grade de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai tânăr trebuie să țină oul pentru a fi ciocnit. Dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul. Oul ciocnit se dă partenerului, cel care nu face asta, va fi expus la mari pedepse și la pericolul de a face bube în cap. Se rostește „Hristos a înviat!" și se răspunde „Adevărat a înviat!". Nu trebuie ciocnite ouă roșii pentru a nu face bube mai mari decât oul. Cel al cărui ou nu se sparge va trăi mult. Lumânarea de la Paște
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel care nu face asta, va fi expus la mari pedepse și la pericolul de a face bube în cap. Se rostește „Hristos a înviat!" și se răspunde „Adevărat a înviat!". Nu trebuie ciocnite ouă roșii pentru a nu face bube mai mari decât oul. Cel al cărui ou nu se sparge va trăi mult. Lumânarea de la Paște este bine de aprins în timpul furtunilor cu fulgere și trăsnete. Exista obiceiul ca de Paște nașii să-și dea finii în scrânciobe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se manifesta cu usturime, fără a avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prieau, i se înroșea și i se umfla nasul. Erau semne că persoana respectivă se îmbolnăvise de „cerpelit”. Atunci, bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în timp ce spunea: „Sculatu-s-a omu’ mare ș-a plecat la plug cu șase boi/ Să are drumurile,/ Să pună chetre și chetroaie./ Când a răsări chetrele și chetroaile / Atunci să răsaie/ Din creierele capului,/ Din viderile ochilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumnezeu ce a lăsat/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domnului’’. Pe tot timpul descântecului, se frecționează copilul cu amestecul de ulei și sâneală pe față, pe spate, pe piept, de câte trei ori după fiecare dintre descântece. Descântecul „de bubă rea” Apariția la copii și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]