687 matches
-
terafim de fildeș și nu jucăriile uitate ale unui copil. Bărbații care îngrijeau grădina nu se arătau deranjați de prezența unei femei printre ei. Munceam mult și ei apreciau iscusința mea într-ale florilor și fructelor, pe care le duceam bucătăresei. Nu căutam companie și respinsesem de atâtea ori atenția bărbaților, încât ei nu mă mai căutau. Cât despre cei din familia fiului meu, atunci când se bucurau de umbra grădinii și ne întâlneam, doar ne salutam dând din cap și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mic, Re-mose o numea „Prietena lui Ma”, chiar înainte ca eu să realizez că ea chiar îmi era prietenă și o adevărată binecuvântare. Știam tot ce era de știut despre Meryt, pentru că ei îi plăcea să vorbească. Mama ei fusese bucătăreasă și se măritase cu un brutar și fusese totodată cântăreață. Era deseori chemată la petrecerile stăpânului ei. Vocea ei profundă și gravă îi făcea pe cei care o ascultau să tremure de plăcere. - Dacă n-ar fi avut pieptul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
alarmaseră și chiar îi trimiseseră vorbă prietenei ei Ruddedit. Când soacra mea m-a văzut intrând în curte mâncând dintr-o turtă luată din piață, s-a înfuriat deodată și s-a întors pe călcâie fără să spună o vorbă. Bucătăreasa a fost cea care mi-a spus să mă grăbesc să mă duc să-l văd pe fiul meu care se întorsese ca să se refacă. - Să se refacă? am întrebat-o, dintr-odată rece ca gheața. A fost bolnav? - O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fiul ei și că nu putea fi chemată pentru un negustor. Cutia a fost lăsată în colțul bucătăriei și n-am văzut-o decât după plecarea lui Re-mose din Teba, atunci când casa revenise la normal. Când mi-a dat-o, bucătăreasa era copleșită de curiozitate. Cum se făcea că un obiect așa de elegant și de prețios era al meu? Și cine era bărbatul care întrebase de mine nerăbdător? Dar eu n-am spus nimic despre el sau despre cutie nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fi fost un pic mai bătrân și mai obișnuit cu politica templului, i s-ar fi dat acest post. Dar în loc de asta, a fost ales unul dintre rivalii lui Nakht-re. Cea mai mare parte a personalului rămânea pe loc, iar bucătăreasa mi-a spus foarte hotărâtă să rămân și eu. Însă răceala din ochii noii stăpâne care a venit să supravegheze ceea ce avea să fie noua ei casă, m-a făcut să nu-mi doresc nimic mai puțin. Meryt era și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
rușine, dar Benia doar râdea. - N-o să murim de foame, zicea el. M-am descurcat singur ani de zile cu pâine împrumutată și fructe și cu sărbătorile din prin casele prietenilor. Nu te-am luat de nevastă ca să-mi fii bucătăreasă. Dar dacă nu prea mă descurcam în bucătărie, mi-era în schimb foarte drag să am grijă de casa mea. Era așa o dulceață în a hotărî unde să pui un scaun sau în a alege ce să sădești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bigudiuri În păr, bunica se pornea Încă de dimineață. „Algeria este Franța...”; apoi Începea scrâșnetul. Străbătea În lung și În lat cele două odăi, privind un punct invizibil. „Franța... Franța...”, repeta vocea ei, scăzând Încetul cu Încetul. Întotdeauna fusese o bucătăreasă excelentă și gătitul a rămas ultima ei bucurie. Pregătea pentru Bruno mese somptuoase, cât pentru zece inși. Ardei copți În ulei, sardele, salată de cartofi. Uneori, Înainte de felul principal, erau cinci antreuri diferite - dovlecei umpluți, iepure cu măsline, câteodată un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pline de pământ cizme pe care le-am văzut vreodată. Privirea îi zăbovește curioasă asupra celor zece codri de pâine ce zac printre firimituri, după care se mută la paharul meu de vin. — Bună, zice într-un final. Ești noua bucătăreasă, specialista în cordon bleu ? — Ăă... da ! Categoric ! Îmi netezesc uniforma. Sunt Samantha, noua menajeră. Bună. — Eu sunt Nathaniel. Îmi întinde mâna și, după un moment de ezitare, i-o întind și eu pe a mea. Are pielea atât de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tăvile și formele de copt. Aleg o tavă și presar mazărea în ea. Câteva boabe sar pe jos, dar nu-mi pasă. Înșfac o sticlă de ulei de pe bufet și torn din ea în tavă. Mă simt deja ca o bucătăreasă. Bag tava în cuptor și dau focul la maxim. După care trântesc mielul într-un vas cu formă ovală și-l bag și pe el la cuptor. Până acum, toate bune și frumoase. Acum tot ce trebuie să fac este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lichid fin și frumos mirositor. — Foarte bine ! spune Iris. Acum toarnă-l în sosiera asta drăguță încălzită... strecoară bucățelele rămase... vezi ce ușor a fost ? — E o vrăjitorie, spun bulversată. De-asta te ascultă toate în bucătăria asta. Ești o bucătăreasă vrăjitoare. — O bucătăreasă vrăjitoare ! Chicotește. Îmi place. Acum gata. Dă-ți jos șorțul. E timpul să savurăm ce-am pregătit. Își scoate șorțul și întinde mâna după șorțul meu. Nathaniel, ai terminat cu masa ? Nathaniel a intrat și a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
frumos mirositor. — Foarte bine ! spune Iris. Acum toarnă-l în sosiera asta drăguță încălzită... strecoară bucățelele rămase... vezi ce ușor a fost ? — E o vrăjitorie, spun bulversată. De-asta te ascultă toate în bucătăria asta. Ești o bucătăreasă vrăjitoare. — O bucătăreasă vrăjitoare ! Chicotește. Îmi place. Acum gata. Dă-ți jos șorțul. E timpul să savurăm ce-am pregătit. Își scoate șorțul și întinde mâna după șorțul meu. Nathaniel, ai terminat cu masa ? Nathaniel a intrat și a ieșit din bucătărie tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai exact, am fost atât de prinsă cu gătitul, că abia dacă l-am mai băgat în seamă. Acum pune pe masa de lemn suporturi pentru farfurii, tacâmuri vechi cu mâner de os și șervete fine cu pătrățele. — Vin pentru bucătărese, spune Iris, scoțând o sticlă din frigider și destupând-o. Îmi pune un pahar, după care îmi arată spre masă. Te rog stai jos, Samantha. Ai făcut destule pentru un weekend. Cred că ești frântă. — Mi-e foarte bine ! zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe alee, e parcată o dubiță. — Aveți o livrare de la Professional Chef’s Equipment Direct, spune. Unde să pun cutiile ? — A, da, spun ușor stresată. În bucătărie, vă rog. Mersi. Echipament de gătit profesional. Bănuiesc că e pentru mine, marea Bucătăreasă-șefă. Speram să nu ajungă decât abia peste câteva zile. — Ce-i în dubiță, Samantha ? strigă Trish, coborând curioasă scările, în capot și papuci cu toc. Flori ? — E echipamentul de gătit pe care l-ați comandat pentru mine ! Reușesc, cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Samantha ? Mă uit la obiect în tăcere. Ce mama naibii o fi ? Pare ceva între strecurătoare, răzătoare și mixer. Mă uit repede la cutie în căutarea unui indiciu, dar eticheta a fost ruptă. — Ce este ? zice Trish iar. Haide. Sunt bucătăreasă cu studii alese. Evident că știu ce este. — Se folosește pentru o tehnică extrem de specializată de gătit, spun într-un final. Extrem de specializată. — Și ce se face cu ea ? Trish mă fixează cu ochii cât cepele. Arată-mi ! Îmi întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Cum naiba ai putut să fii și avocată în City și să mai găsești și timp să te specializezi cu Michel de la Roux de la Blanc ? O, Doamne. Tot nu pricep ? — Adevărul e că nu sunt menajeră, spun disperată. Nu sunt bucătăreasă specializată în cordon bleu. Michel de la Roux de la Blanc nu există. Habar n-am cum naiba se numește chestia asta. Ridic bătătorul de trufe, care se află alături. Sunt o... impostoare. Nu mă pot uita la nici unul dintre ei. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
reputat. Prietenii săi erau În cea mai mare parte francezi, personalități proeminente, cu nume ca Bourbon‑Sixte - sau membri ai Academiei, ori candidați cu șanse iminente de nominalizare. Glyph era cocoloșit de nevastă‑sa și de slujnicele din casă: spălătoreasa, bucătăreasa, camerista. Soții Glyph nu alcătuiau un cuplu tipic academic - se simțeau la fel de bine și la Londra și la Paris. La Saint‑Tropez, sau poate că În alt loc, soții Scott Fitzgerald fuseseră vecinii lor apropiați. Glyph și soția sa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
telespectatori. Mă aflu pe scara blocului V 4 de pe strada Calmului numărul 17, în cartierul Pajura. Iată-l și pe micuțul găsit acum numai o oră de către doamna... ─ Mă numesc Garofița Mihai, am treizeci și opt de ani și-s bucătăreasă la Spitalul Obreja. Doamna Mihai, spuneți-ne cum l-ați găsit pe micuț? Da’ nu-i micuț că-i micuță, apăi să vedeți cum o fost. De-abia am ajuns acasă de la servici și am coborât să duc gunoiul, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
plăcea la nebunie; „Cine nu-i gata, îl iau cu lopata!”, râse Celia. Nu ești niciodată prea în vârstă ca să fii copil. Avem la dispoziție un conac imens! Cine-i găsit ultimul, să gătească cina... nu-mi place cum gătește bucătăreasa, zise pe un ton confidențial. De ce să stăm triști? Și, privindu-i pe toți, adăugă ironică: Oh, voi, intelectualilor... E absurd, șușoti Odette. Irațional și ilogic: copilării, o aprobă Victor imediat. Celia stătea rezemată de perete, fără vârstă, lungă și
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
urmăreau pe Ion intens; două violoncele freamătă în tempo. Cum dorești! dădu Ion deznodământul așteptării. Frate! bombăni Victor cu afectare. Cum să... Dar... Nu, nu! Celia, cum poți să vrei să jucăm asta?! E irațional și ilogic... Ce-o să zică bucătăreasa, spălătoresele, când o să ne vadă pitulându-ne precum copiii?! Vor zice că am înnebunit și va fi bârfa zilei! Uf! Este irațio... Victoraș, îl opri Odette, sub privirile tăioase ale lui Ion, zic că Celia ar avea dreptate. Să ne
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
s-a grăbit să mă salveze și a intrat în palat. Însă greul de abia acum începea, trebuia să ajungă la temnița și să mă scoată din palat. Sară a luat niște haine mai vechi și s a dat drept bucătăreasa. I s-a dat mâncarea pentru prizonieri și a ajuns la mine. Atunci mi-a zis: Ana, sunt eu! Haide să ieșim de aici! De ce te aș crede? Din vina ta sunt eu aici... Ana, știu că nu ai încredere
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
vic47>: vreau și eu să fiu fericit, alături de ea <sabina>: eu o să te aștept <sabina>: eu am răbdare <sabina>: eu sunt tare, ți-am spus <sabina>: bărbatul care mă iubește mă are sclava, dacă vrea <sabina>: amantă și doamna și bucătăreasa <sabina>: mama copiilor lui <sabina>: și tot ce îi trece prin minte <sabina>: nu îl voi înșela în veci, că nu am nevoie! <vic47>: îmi iubesc soția, sidonia <vic47>: îmi pare rău <sabina>: eu aștept <sabina>: tu poate o iubești
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Ingrid Îi luase astfel și mințile, prostindu-l aproape de tot, nu se mai recunoștea; ar fi putut să sfîrșească urît. Dar cine termina bine? Poate Thomas ajunsese la o anume dependență; Ingrid aducea siguranță. Nu Îl Înșela, gătea ca o bucătăreasă, păstra ordine și curățenie, cîștiga mai mult decît el. Era frumoasă; ar fi putut, cu nu prea mulți ani În urmă, să ajungă top model și, Într-o astfel de situație, Thomas poate nu ar fi Însemnat pentru Ingrid mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la acele relații care facilitează o viziune a existenței, care respectă spațiul celuilalt și apreciază darurile cu care el este înzestrat. În plus, știe să concretizeze totul în experiența pe care o trăiește. A fost o dată, la o cofetărie, o bucătăreasă în vârstă care, după ce a câștigat medaliile de bronz și de argint, dorea să câștige și medalia de aur. Astfel a pregătit cu energie și creativitate rețeta pentru concursul următor. Intenționa să pregătească tortul fericirii. Merge în țara speranței să
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
se va simți puțin mai bine”. Astfel strugurele era din nou în mișcare. Dar nu rămase pentru mult timp nici în camera sorei bolnave. Aceasta se gândi la faptul că strugurele ar fi putut să fie o bucurie pentru sora bucătăreasă, care își petrecea zilele transpirând pe lângă cuptor, și i-l trimise ei. Dar și sora bucătăreasă i-l dădu sorei de la sacristie (pentru a-i face și ei o bucurie), și aceasta i-l duse sorei mai tinere din mănăstire
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
pentru mult timp nici în camera sorei bolnave. Aceasta se gândi la faptul că strugurele ar fi putut să fie o bucurie pentru sora bucătăreasă, care își petrecea zilele transpirând pe lângă cuptor, și i-l trimise ei. Dar și sora bucătăreasă i-l dădu sorei de la sacristie (pentru a-i face și ei o bucurie), și aceasta i-l duse sorei mai tinere din mănăstire care, la rândul ei, i-l duse alteia, care se gândi să-l dea și ea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]