2,901 matches
-
ale defectologiei, în general) sunt probleme care trebuie să privească întreaga societate. Studierea cauzelor deficienței Pentru a putea depista cauzele tulburărilor de limbaj, va trebui să cunoaștem structura și fiziologia aparatului fono-articulator. Acesta este compus din plămâni, laringe și cavitatea bucală și este coordonat de celulele specializate din scoarță prin nervii cranieni răspunzători de actul fonației. Iată descris succint mecanismul vorbirii umane: "În expirație, curentul de aer este condus din plămâni prin trahee către laringe. Aici, prin îndepărtarea / apropierea coardelor vocale
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
succint mecanismul vorbirii umane: "În expirație, curentul de aer este condus din plămâni prin trahee către laringe. Aici, prin îndepărtarea / apropierea coardelor vocale, se produce vibrația curentului de aer, dând naștere sunetelor. Curentul sonor trece apoi mai departe prin cavitatea bucală sau cea nazală (ori prin ambele), producând sunete nenazale sau nazale. Spațiul cuprins între coardele vocale și buze denumit canalul vorbirii este alcătuit din organele fixe și mobile menționate în paragrafele anterioare. Pozițiile variate ale organelor mobile (coardele vocale, faringele
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
AFLAT CE-A FĂCUT LUCA PIȚU? A ARUNCAT CU O SCRUMIERĂ DUPĂ COLEGA NOASTRĂ **. A urmat o relatare detaliată a scenei, completată de recapitularea altor "faits et gestes horrifiques" ale aceluiași personaj, constând în ejectarea de produse indecente prin orificiul bucal către diverse persoane (era vorba fie de secreții fiziologice sau de excreții verbale supranumite "vorbire fără perdea" sau "expresii "buruienoase). În acel moment am înțeles că pentru ea, ca și pentru mulți alții aceasta era cheia de lectură a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de cancer la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8 ori mai mare faŃă de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul de a dezvolta o neoplazie este direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate pe zi, cu durata fumatului și cu conŃinutul în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ca factor de risc fumatul, s-au poziŃionat din punct de vedere al mortalităŃii într-o poziŃie avansată, ocupând în 2002 locul cinci (70,6%ooo). Fumatul se asociază de asemenea, și cu afecŃiuni ale sistemului nervos central, ochilor, cavităŃii bucale, tegumentului, boli renale, digestive, metabolice și ale sistemului hematopoietic, precum și cu o întreagă patologie feto-maternală: greutate mică a fătului la naștere, nașteri premature și complicaŃii ale sarcinii la gravidele fumătoare. Fumatul este o problemă a lumii moderne și anual produce
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
2348 subiecŃi cu surditate, riscul relativ a fost mai mare la fumători comparativ cu nefumători și proporŃional cu numărul pachete-an. Studiile au demonstrat un risc similar de surditate și la fumatul pasiv (231Ă. 3.7. Fumatul și afecŃiuni ale cavităŃii bucale Toate formele de tutun: pipă, Ńigări, inclusiv tutunul masticabil sunt asociate cu diverse afecŃiuni ale cavităŃii bucale, ca de exemplu: gingivită, stomatită, boală periodontală, cancer. În gingivita acută ulcerativă, substanŃele din tutun, ca de exemplu gudronul produc leziuni locale și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu numărul pachete-an. Studiile au demonstrat un risc similar de surditate și la fumatul pasiv (231Ă. 3.7. Fumatul și afecŃiuni ale cavităŃii bucale Toate formele de tutun: pipă, Ńigări, inclusiv tutunul masticabil sunt asociate cu diverse afecŃiuni ale cavităŃii bucale, ca de exemplu: gingivită, stomatită, boală periodontală, cancer. În gingivita acută ulcerativă, substanŃele din tutun, ca de exemplu gudronul produc leziuni locale și astfel, este facilitată colonizarea bacteriană. Fumătorii au niveluri scăzute ale imunoglobulinelor IgA și IgG salivare, indicând un
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumatului în creșterea frecvenŃei leziunilor cromozomiale prin rupturi ale cromatidelor. Acestea au fost observate în limfocitele fumătorilor și ale muncitorilor din fabricile de Ńigări. S-a observat în plus și o creștere a numărului de celule micronucleate la nivelul epiteliului bucal la acești subiecŃi (294). O singură Ńigară conŃine o mixtură de mii de compuși chimici, inclusiv mai mult de 60 dovediŃi carcinogeni. SubstanŃele carcinogene din fumul de Ńigară aparŃin unor multiple și variate clase chimice, incluzând hidrocarburi policiclice aromatice, N-nitrozamine
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
compușii carcinogeni, ceea ce susŃine relaŃia între indicele de masă corporală și riscul de cancer bronhopulmonar. ExplicaŃia ar putea consta în proprietăŃile lipofilice ale substanŃelor carcinogene din tutun care se pot acumula în Ńesutul adipos (299). 3.13.2. Cancerul cavităŃii bucale, faringelui și laringelui Riscul de cancer orofaringian este de 2 până la 18 ori mai mare la fumători comparativ cu nefumătorii și este proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. S-a demonstrat că 9 din 10 cancere orofaringiene la bărbaŃi și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
va deveni bolnav prin simpla calitate de fumător, nicotina fiind capabilă să inducă o dependenŃă fizică și psihică cel puŃin la fel de puternică precum heroina sau cocaina (330). Nicotina provenită din fumat, ajunge rapid în circulaŃia sangvină prin plămâni și mucoasa bucală, se fixează la nivelul receptorilor acetilcolinici din sistemul nervos central, producând o creștere a concentraŃiei de noradrenalină în nucleul accumbens și locus ceruleus. Această eliberare de mediator generează senzaŃii de stimulare psihică pe care subiectul le resimte ca agreabile. Efectul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Metodele de substituŃie nicotinică și-au dovedit utilitatea în creșterea ratei de succes a renunŃării la fumat de 1,5-2 ori (346). Toate metodele de substituŃie nicotinică produc efecte adverse, variabile în funcŃie de calea de administrare: leziuni ale mucoasei bucale, acuze gastrice, sughiŃ, secreŃii nazale și alergodermie. Dispozitivele cu administrare transdermică au avantajul unei complianŃe mai bune a pacienŃilor și a unei stabilităŃi mai bune a concentraŃiilor serice realizate. Administrarea sub formă de aerosoli sau gumă de mestecat cu nicotină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crescându-se ulterior cu 0,10 mg/zi, per săptămână, în funcŃie de necesităŃi. Durata totală a curei terapeutice variază conform datelor din literatura de specialitate, de la 3 la 10 săptămâni. Efectele adverse ale clonidinei cuprind: sedare, ameŃeli, uscăciunea mucoasei bucale (359). Tratamentul cu anumiŃi agenŃi farmacologici, poate transforma fumatul dintr-un comportament ale cărui efecte sunt simŃite drept recompensă, într unul cu efecte de tip “pedeapsă”. Un astfel de compus este acetatul de argint. Acesta determină formarea de săruri de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
delicios). În legume ca tomatele, mazărea, sparanghelul etc., dar și în alimentele de origine animală, un conținut mai ridicat în acid glutamic crează un gust aparte, care este perceput separat de celelalte gusturi prin intermediul unor papile gustative distincte din cavitatea bucală. Caracterizat astfel și identificat în numeroase alimente cu origine animală sau vegetală, s-a demonstrat și faptul că gustul plăcut al acestor alimente este influențat de concentrația glutamatului natural ce îl conțineau. Într-o formulă de semisinteză stabilă, MSG (monosodium
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Excreția non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care coboară mandibula. Coborârea mandibulei inițiază un nou reflex miotatic de ridicare. Triturarea alimentelor și impregnarea lor cu salivă conduce la formarea bolului alimentar. 2.2. Deglutiția Deglutiția reprezintă ansamblul fenomenelor mecanice voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
voluntare sau involuntare prin care conținutul din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]