2,036 matches
-
romanesti - 2001 - Editura Aletheia - Bistrita Jurnalul unui medic - primul volum - 2002 - Editura Aletheia - Bistrita Libertatea de a iubi adevarul - 2004 - Editura Aletheia - Bistrita fiecare cu america lui (fara majuscule ) - 2005 - Editura Aletheia - Bistrita Polemos - 2007 - Editura Aletheia - Bistrita Risipirea - cronică bucovineană - 2009 Editura Aletheia - Bistrița Peregrinări - note de călătorii - 2010 Editura Aletheia - Bistrița Jurnalul unui medic - volumul doi - 2011 Editura Aletheia - Bistrița Cine tulbură liniștea Transilvaniei - 2012 ediția a doua completată Glose medicale - 2013 Editura Aletheia - Bistrița Jurnal de trecător cinic
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
abordare generală. Ioana Dăncuș (muzeograf- etnograf) - Biserica din Cuhnea lui Bogdan, voievod al Maramureșului, primul domn al Moldovei. Mihaela Varga (dr)- Portrete de doamne valahe în sec al XVI-lea. Dan Milici (dr) - Cultura bizantină - liant etnic în mozaicul multicultural bucovinean. Virginia Meheș - Poezia religioasă în epoca bizantină - sfânta Casiana, prima femeie imnograf. Mihai Dăncuș (dr.etnolog) Un manuscris miscelaneu de la finele secolului al XVIII-lea și începutul sec al XIX-lea. Consemnări ptivind legăturile cu lumea bizantină (rezumat). Elena Armenescu
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
glie, trăiesc clipa și se dăruiesc în tăcere binelui comun. Există o Românie Tainică... - Ce moment emoționant, mai important pentru destinul tău te-a marcat? - Întâlnirea cu Marii Duhovnici ai Neamului: părintele Adrian Făgețeanu, (de care mă leagă prin fibra bucovineană încă din copilărie un sentiment deosebit), părintele Arsenie Papacioc, părintele Iustin Pârvu, părintele Teofil Părăian. - Au existat decalaje sociale, profesionale, care să îți genereze deziluzii? - O întrebare destul de complexă pentru un pui de refugiați. Venetic în țara lui...Copilăria mi-
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
încât dacă acesta nu le-a făcut, le-au putut însă face. (Mihai Eminescu, Revista Curierul de Iași) Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
temătoarea figură a lui Vlad Țepeș se vor aduna într-un consiliu al marilor domnitori ai acestor principate și vor reînvia în conștiința neamului dorința de unificare a tuturor ținuturilor românești sub un singur steag... Odată ajunși în pitoreștile ținuturi bucovinene întâlnești Câmpulung Moldovenesc, apoi la Mănăstirea Voroneț, unde și astăzi se mai păstrează acea culoare albastră care a rămas încă un mister și este cunoscută în întreaga lume ca „Albastru de Voroneț”. Unii o numesc chiar „Capela Sixtină” din răsăritul
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
Sorbona în 1949, și-a luat Doctoratul în Filologie la Toronto în 1962, continuându-și strălucit cariera universitară la Mankato, Minneapolis în Statele Unite ale Americii. Publicații: Carte de cântece românești,/ Poeme fără țară,/ Icoane de dor, Cântece din fluier,/ Catapeteasma bucovineană, Bandiții (manuscris), Poeme din închisori, etc. Vasile Posteucă a făcut parte Generația de Aur, care a pus început reînnoirii creștin-ortodoxe, pentru a reîntrupa destinul imperial al Neamului dacoromân, fiind contemporanul marilor valori și al marilor tragedii, care s-au cernut
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
însăși numele care-l poartă întrupat în sine: Dacoromânia, Spania, Grecia, Persia, Italia, Cipru, Muntenegru, China, Palestina, etc., dar fiecare are propriul ei destin religios, propria misiune hristică, propria vocație jertfitoare și propria ei chemare spiritual-imperială: „Destinul românesc, arată poetul bucovinean, e un destin major. De credință și luptă. De jertfă și creație. Am dat omenirii momente care rămân unice prin semnificația și strălucirea lor spirituală. Și din culmea acestor momente am fost totdeauna premergători, deschizători de drumuri. Am avut inimă
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
fân și ne odihneam pentru prima dată după data de 7 iunie (Notă: în ziua de 7 iunie 1942, autorul, împreună cu soția, au fost ridicați din locuința lor din Cernăuți și deportați laolaltă cu un lot de peste 1800 de evrei bucovineni dincolo de Transnistria, în Transbug) într-un așternut moale. Deodată am auzit o voce străină strigând: - Afară cu voi! Ridic privirile și zăresc un neamț burtos, mic de statură, care manevrează amenințător o nuia și răcnește: - Afară cu voi și cu
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
de redacție al revistei Moldova literară. Pentru întreaga lor activitate literară, celor doi autori li s-a înmânat cea mai înaltă distincție a Ligii Scriitorilor Români: medalia Virtutea literară. Menționăm că poetul Gheorghe Vicol este primul dintre membrii Societății Scriitorilor Bucovineni care primește această importantă distincție. În cuvântul lor, cei doi autori premiați au adus mulțumiri atât președintelui Filialei Iași, domnul C.T.Dârțu, cât și președintelui L.S.R., domnul Alexandru Florin Țene, nu doar pentru recunoașterea meritelor literare, pentru medalia primită, ci
EVENIMENT CULTURAL LA LIGA SCRIITORILOR FILIALA IAŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345759_a_347088]
-
vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof. Culiță Ioan Ușurelu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău - 2012. Participa în calitate de membru al juriului la: ■ Festivalul Național de Creație Literară „Visul” - Orăștie, 2011; ■ Anul 80 al artelor plastice bucovinene - Muzeul Bucovinei, Suceava, 2012 (invitat special - în calitate de critic de artă, prezintă activitatea pictorilor Radu Bercea și Constantin Severin, alături de Mircea Pânzaru PIM); ■ Festivalul Concurs Național de Creație Literară „Bogdania” - Focșani, 2012; Concursul Național de Creație Artistică „Univers XXL” Ediția I
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
folosite în Bucovina, pentru ouă, sunt culorile mănăstirilor, potrivit precizării doamnei Letiția. „Derivatele de galben de la Moldovița sunt culorile de pământ de la Vama, care se găsesc și pe costumele populare și care, de fapt, sunt culorile predominante în centrul ținutului bucovinean, pornind de la Sadova până la Gura Humorului. În afară de culorile de pământ, în Bucovina sunt specifice și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceeace presupune respectarea
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite în acestea și momentul dăruirii batistei - de la starea de viață la cea de după moarte, adică la viața veșnică, având în vedere că viața este infinită. Un al treilea element de bază al simbolisticii bucovinene este floarea, succesiunea de frunze și flori, care ne vorbește despre viața naturii. Ei bine, explicațiile doamnei Letiția Orșivschi - minunat meșteșugar-profesor - au fost impresionant de complete și mi-au atras atenția asupra continuității acestui meșteșug rămas, de la o generație la
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
Roca-Pașcu Balaci, Octavian Curpaș - Laurence Lemoine, Gheorghe A. Stroia - Cristian Petru Bălan, Maria Diana Popescu - Alexandru Mironov. GALERIA ARTELOR (pag. 90) - Dorel Schor(cronică de artă), Silviu Racheriu(fotografie), Năstase Marin, Emil Druncea (sculptură), Eveniment (Anul 80 al artelor plastice bucovinene), Marin Mihai - MM News, Artă și tradiție (Nicolaie și Elena Gheorghian - meșteri populari), Asociația Transfrontalieră "Art Meșteșugurile Prutului", dr. Corina Kiss (cronică muzicală). VIS DE COPIL (pag. 103) - Maricica Stroia, Angela Burtea, Ștefan Radu Mușat, Aga Lucia Selenity, George Nicolae
EDIŢIE OMAGIALĂ DEDICATĂ POETULUI NAŢIONAL) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346764_a_348093]
-
sponsorizări. N-a fost deloc ușor. Plecăciuni, rugăminți, uși deschise cu greu ori rămase închise, promisiuni neonorate și multe alte momente stresante au rămas în urmă. Doamna Rodica a învins și acum este în febra organizării și desfășurării programului „Toamnă Bucovineană”. Programul nu se referă doar la „Dor de Bucovina”. El cuprinde două lansări de carte, cu autori diferiți, în locuri și în zile diferite. Astfel, în ziua de vineri, 12 octombrie 2012, ora 17.00, la Suceava, va fi lansat
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
și Pavel”, construită în primii ani ai veacului al XX-lea. Nu au fost uitate de autor nici nume mari de duhovnici, părintele Cleopa sau părintele Paisie Olaru, „cunoscuți din numeroasele vizite făcute în satul aflat între „livezi nesfârșite”. Scriitorul bucovinean și sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
cei care mai simt românește, noiembrie înseamnă... Bucovina. „Glasul Bucovinei” - „organ de propagandă pentru unirea politică a românilor de pretutindeni” - a fost primul ziar românesc publicat la Cernăuți, la 11/22 octombrie 1918, de profesorul Sextil Pușcariu și alți patrioți bucovineni, înlocuind publicația „Czernowitzer Zeitung”. Editor și redactor responsabil era Dionisie Bejan. La 12 octombrie 1918 s-a convocat adunarea de constituire a ziarului „Renașterea” (cum s-a intenționat inițial să se numească). În cadrul adunării s-a hotărât înființarea ziarului, dar
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
s-a hotărât înființarea ziarului, dar, la propunerea lui Vasile Bodnărescu, acesta se va numi, în final „Glasul Bucovinei”. În primul număr al ziarului „Glasul Bucovinei” din 22 octombrie 1918, s-a publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”. Cotidianul
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Numeroși ostași români din fosta armată austro-ungară, căzuți prizonieri în Rusia, s-au înrolat în detașamentele de voluntari care susțineau lupta pentru unitate natională. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la Iași primul detașament de voluntari transilvăneni și bucovineni. Situația românilor din Bucovina s-a înrăutățit în toamna anului 1918 când Austro-Ungaria, practic, se prăbușise. Se vehicula teza anexării de către habsburgi, ca o ultimă soluție de salvare, a Bucovinei la Galiția, în timp ce Ucraina ridica pretenții de stăpânire asupra provinciei
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
a lungul secolelor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirei păgâne; că în 1774 prin vicleșug Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a sila alipită coroanei habsburgilor; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferintele unei acârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-și înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu cari el voiește să trăiască ca frate; că în scurgerea
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
atunci când se discută despre acest fenomen, și anume componenta creștină manifestată în cazul tuturor acestor grupări. Fiecare partizan în ranița în care își purta arma avea Sfânta Scriptură sau cartea de rugăciuni. În jurnalul lui Vasile Motrescu, unul dintre partizanii bucovineni sau în mărturiile celor ce și-au scris memoriile apar episoade în care ei povestesc cum se rugau și posteau. Multe dintre grupuri se formează și activează cu binecuvântarea și ajutorul material și spiritual al unui preot din satul apropiat
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
cu Deșeuri și-antilope Gnu. Din om rezultă iar un om, Din vinul alb nu faci nici rom, Filosofează sub copac Un boschetar plăpând și drag. Prietenul mi-e neprieten azi, Cândva citeam ascuns sub brazi Poeme de acel Poet Bucovinean și daco-get. *** Citesc versurile profesorului In întuneric, Ele strălucesc ca niște ochi de pisică Sau ca țigările unor puști sub scară, Ca părul ielelor electrizat de ramuri, Ca nucleele sub microscop, Ca urechile doamnelor la teatru, Ca submarinele ieșite din
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
de cercetători autohtoni și străini, cât și de toți vizitatorii ce i-au trecut pragul și care au sosit, adeseori, de la sute și mii de kilometri depărtare. În general, sub dominația habsburgică (1775-1918), viața religioasă, culturală și economică a mănăstirilor bucovinene a avut de suferit, cea mai mare parte a acestor așezări monahale fiind desființate în 1783. Excepție au făcut Putna, Sucevița si Dragomirna, însă și aici au fost impuse restricții drastice. Mănăstirea Putna a cunoscut o perioada de adevărata renaștere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015. C.V. Râul Constantinescu Mă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
comunismului, a cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări ... Citește mai mult C.V.Raul ConstantinescuMă numesc Constantin Constantinescu și am adoptat pseudonimul literar Râul Constantinescu, pentru a evita repetarea prenumelui în nume.Bucureștean după tata(Dumitru -- funcționar la Ministerul Aerului)și bucovinean după mama, Eleonora, născută Ruptaș în Cernăuți, azi Bucovina de Nord răpită prin odiosul Pact Ribbetropp-Molotov), m-am născut pe 6 august 1944 la Bradu-Argeș, unde s-au retras părinții din capitală bombardata, la bunicii după mama, aflați în al
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]