690 matches
-
spre a justifica și legitima anexarea și păstrarea ei în granițele actuale ale Ucrainei. Centrul de studii din Rădăuți încearcă să reconstituie punctul de vedere românesc, cu privire la modul cum s-a ajuns la situația actuală, procesul și etapele deznaționalizării românilor bucovineni, căile și mijloacele prin care s-a ajuns, cu începere din etapa stăpânirii habsburgice și continuând cu cea sovietică, iar în prezent cea ucraineană, la statisticile demografice actuale, prin colonizări, imigrări, expulzări, deportări și chiar exterminări, încât, din majoritari, românii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
crâșme, dughene, depozite de mărfuri. Destinația sa inițială și exclusivă, fixată prin patente imperiale, era salarizarea, întreținerea clerului ortodox și a învățământului din Bucovina. În realitate, statul austriac s-a folosit de acest uriaș "trust" al patrimoniului național al românilor bucovineni în interesul său propriu, în primul rând, și în mai mică măsură pentru clerul ortodox și dezvoltarea învățământului pentru populația autohtonă. Astfel, 170.913 ha de teren au fost arendate la un preț derizoriu hergheliei de stat din Rădăuți; circa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În colaborare cu Valeria Certăzeanu-Zorilă au descris În două volume trista epopee a cotropirii județului Hotin. Mottoul la volumul „Troița de la Dăncăuți” prefațează cartea cu cuvintele:” Este incredibil pentru poporul român să treacă cu vederea suferințele Îndurate de basarabeni și bucovineni”. În volumul publicat În 2009 „Se Întorc basarabenii acasă” sunt descrieri tragice din gulagul sovietic. „Deodată ne-au ridicat și pe noi. Am fost duse În vagoane Închise ca pe animale, dându-ni-se doar apă la 24 de ore
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ucrainene, 111 În limba „moldovenească”, 10 rusești și 9 cu alte limbi de predare. În ce privește cadrele didactice, studiul cercetătorului Ion Popescu constată că Întâietate aveau cadrele evreiești, apoi ucrainene și ruse și pe ultimul loc se situau profesorii români. Mulți bucovineni au făcut formele pentru a se repatria În țara de origine și doar În două luni au părăsit nordul Bucovinei 43.641 persoane. O tragedie nemaiîntâlnită În istoria românilor au constituit condamnările și omorurile În masă a românilor din zona
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
țară realizează o bogată și valoroasă operă picturală, omagiat de admiratori din țară și străinătate. Peisajele ținutului natal sunt de o mare frumusețe apreciate la expozițiile din țară și de peste hotare. Pânzele lui Verona Înveșnicesc imagini ale pitorescului herțan și bucovinean cum ar fi lucrările - Codrul Herța, Fata cu ulciorul, Iarna la Herța, Fete din Bucovina, etc. În orașul Botoșani se păstrază renumite lucrări ce dau strălucire și valoare baștinei pitorești și patriarhale. Verona Paul ( 1897-1966) fondator al „Societății artiștilor plastici
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
prieten care întârzie, nu ar fi rău să dau o mână de ajutor”, convinge, sunt pus imediat la lucru. Aflu că sunt cu toții din Suceava, au decis să pregătească 1.000 de pachete cu mâncare pentru pelerini. „Așa suntem noi bucovinenii, suntem mereu primii când e vorba de omenie”, afirmă râzând o femeie între două vârste ce ia cu mâna (îmbrăcată cu o mănușă chirurgicală) sarmale dintr-o oală uriașă. Sarmalele sunt dispuse radial, ca spițele unei biciclete. Îi dau dreptate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și noua înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic, agrementat cu două camioane răsturnate de-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfântul, tare-i mai plăcea înghețata, să mănânce și ea cu noi, pe unde o mai fi ea acum”. Mănânc la rândul meu o înghețată oferită de domnul cel generos și ascult discuția dintre grupul de maramureșeni și cel de bucovineni. 1. Simeon Florea Marian (2010: 249) amintește de „puterea cununilor de sânziene” (Galium Verum L.), legate de ideea de destin, divinație, soarta omului: „Pe 23 iunie seara, adică spre ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cununile se duc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de păduchi... Majoritatea păduchilor erau purtători de tifos? Acolo oricum toți păduchii erau purtători de tifos. Dar un păduche care mușca un localnic nu era grav, pentru că el avea anticorpi și nu se Îmbolnăvea - Însă dacă Îl mușca pe un bucovinean care nu avea anticorpi, acela făcea tifos... La 21 de zile după ce a spus tata că a găsit un păduche s-a Îmbolnăvit, iar În clipa când a făcut febră, noi am știut că are tifos exantematic... Grija cea mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trăiește cumnatul meu, soțul surorii mele, am aflat că trăiește un frate de-al mamei, care era În București și a trăit toată perioada războiului În București, și o soră a mamei care, trăind În Bucovina, fiind căsătorită cu un bucovinean, a fost În Transnistria, la Șargorod, și se Întorsese la sfârșitul lui 1944 din Transnistria și locuia la Vama, un orășel lângă Câmpulung Moldovenesc. Am aflat că există aceste trei persoane mai apropiate. De la Oradea am ajuns la Cluj, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
doriți să veniți la Iași - și pe la mine - dar văd că vara trece și nu se realizează. Am avea multe de vorbit. Mi ați spus că scoateți un anuar al Muzeului, dar cu câte numere anual?484 Eu am scriitori bucovineni studiați micromonografic în circa trei-patru coli dactilografiate și nu-s necesare de publicat acolo? Noile generații nu-i mai cunosc! Dl. Mănucă 485 de la Institutul de literatură din Iași mă sfătuiește să încerc dacă direcția Muzeului nu poate publica ceva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
filolog în „Dicț. Lingviștilor” (Ed. Albatros, Buc. 1978, Enc. Predescu, 1940) și studii în „Limba și lit.” Nr. 8, 1964, p. 204, jos la citate, care merită să fie trecut în vol. II. Poate este trecut și la lista de bucovineni ce v-am dat. Vă rog cu insistență interesați-vă de Bumbac și vă doresc multă sănătate și sărutări de mână Doamnei, ca să mai veniți sănătoși pe la noi. N. Bârleanu 7 Iași, 16 nov. 1986 Dragă Domnule Dimitriu, Bucuria ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan și când și unde a murit. Revăzând istoria lui Loghin, am mai introdus în a mea, încă o serie de bucovineni, valoroși dar ignorați, scociorând material vechi. Și acum să trecem la ale noastre. Cum o mai duci cu sănătatea, mata și soția? Eu deși abia mă târâi, câteva ore de dimineață mai fac câte ceva, însă soția, sufere mereu. Mai scrie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mea și de este ceva din viața Adelinei. Ce noutăți bune pe la Suceava? Mai apare în continuare vol. IV cu Sucevenii?495 Îmi pare rău că nu-s bogat și să-mi procurați tot Anuarul - Suceava, cu bogate știri despre bucovineni. Iartă-mă că am scris c.p. că recomandata n-are cine o duce la poșta departe și mulțumesc că ai trimes Suplimentul recomandat, că l-a adus factorul. O ducem greu, ca de obicei, dar după aproape o lună
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și ei cele create. Uniunea națională formată cu greu de avangarda venită din apus cu partidele istorice sunt sabotați, că românii noștri s-au învățat cu dictatura și satisfăcuți că-și pot umple burta! Doar basarabenii din robie, ca și bucovinenii, ca și cei liberi mai păstrează cât pot sufletul românesc național cu Ștefan cel Mare! Dacă mai apare Știința în Bucovina - IV, am fotografia lui Duzinchevici din vol. II, cu lipsa ei și-mi spuneți să v-o trimit s-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care fac din Mihai Ghimpu un președinte pentru istorie (Razboiul vinului). Problema țigănească, care a adus românilor mari necazuri pe plan european, este abordată prin punerea în antiteză cu unele nume mari aparținând acestei etnii: Ion Voicu, Barbu Lăutaru, ori bucovineanul Alexandru Bidirel (De-al nostru, mânca-ți-aș), mulți dintre acești reprezentanți fiind întreținuții societății care, în concepția autorului, mai mult decât corectă, ar trebui responsabilizați, să învețe că „posmagii nu-s moi”. În Batista pe țambal ne este amintit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
granița impusă încă din 1774, adresată Guvernului României, de a-i lăsa să treacă granița, ca să scape de greutățile războiului și de ocupația rusească, așteptând „grabnic răspuns la mâna primarului Costachi Morariu, la gara Burdujeni”, de unde vedem că și pentru bucovineni „soarele răsare de la București”; a doua consta în afirmația directă și tranșantă a lui Emilian Coclici, transmisă nouă, tuturor, de Victor Morariu: „Să știu bine că trag în plug pentru România mea, mai bine așa, decât să fiu domn și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de orientare imperială, adus de la Cernăuți la Suceava. Unirea Bucovinei cu România a fost pregătită cultural și ideologic prin „mișcarea pentru tricolor”, comemorarea a 400 de ani, în 1904, de la moartea lui Ștefan cel Mare, participarea a 2.000 de bucovineni la jubileul de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, vizitele reciproce, legăturile științifice și culturale cu românii din Regat etc. În sfârșit, trebuie spus că nici guvernele de la București nu au fost pasive la ampla mișcare de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
câteva ori: „Se vede, se vede! Călugăr prost!”, apoi l-a privit cu aer disprețuitor. Preotul rămăsese ghemuit între un țăran și un negustor care se tocmeau pentru o marfă. Trenul a ajuns la Cemăuți. Pe peronul gării, conducătorul românilor bucovineni, preoțimea, corul pregătit pentru primirea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Melchisedec, erau în mare emoție. Arhiereul nu apărea nicăieri. Încet, după ce își pusese insemnele mitropolitane, înainta dinspre ultimul vagon. Diaconul, mai greoi, rămas în urmă, văzuse travestirea. Corul a intonat imnul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ferdinand. Rezultatele alegerilor au dus la formarea unei largi coaliții forțate. Acesta era Blocul Democrat Național (pe scurt, "blocul"), alcătuit din Partidul Țărănesc al lui Mihalache, Partidul Țărănesc al lui Inculeț, Partidul lui Iorga, Naționaliștii transilvăneni ai lui Maniu și bucovineni. Șeful neoficial al "Blocului" era Iorga. Din păcate, eterogenul "Bloc" e lipsit de coeziune. Vaida-Voievod și-a prezentat guvernul la Palat, la 1 decembrie 1919. În zilele următoare, profesorul Iorga a fost ales prin aclamații Purtător de Cuvînt al Primei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în România, cu excepția celor care devin sincer români!", scria Iorga despre Sionism 194 Iorga a scris despre Conferința Socialistă Internațională de la București, numind socialismul "visul care nu poate fi realizat", atacîndu-i pe participanți. Țintele lui speciale erau Cristian Rakovski, polonezul bucovinean Grigorowitz și sasul Auerbach, pe care-i numea cu dispreț "bădărani puturoși care au luat-o pe căi greșite" (adică nu cea a propriilor lor națiuni); și-a bătut joc de Gelehrter și Păcurariu afirmînd că "ei încearcă să vorbească
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
poate, să nu se îmbolnăvească de plămâni. Și acolo am cunoscut câțiva băieți extraordinari cu care am trecut prin multe după aceea... Dar cum le-am trecut împreună... a fost mai ușor. Acolo i-am cunoscut pe frații Voicu. Erau bucovineni, dar plecați în Brașov, care devenise zonă industrială și lucrau chiar la uzinele Tractorul. Mai era Petcu, tot un coleg de-al lor, Purice, care era student la Petrol și Gaze la Petroșani, parcă, Dorel Darvai, fratele renumitei cântărețe de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
râdeam de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că dintre noi... cei mai buni, cam 80%, au fost ardeleni, bucovineni, regățeni. Moldovenii au venit cu elemente mai slabe. În ce sens? Oameni cu pregatire intelectuală mult mai slabă... Nu știu care a fost explicația. Nu pot să-mi dau seama... ăștia, moldovenii, o’ încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Articolul UNIC Se conferă domnului Valerian Comorosanu Bucovineanul Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE --------
DECRET nr. 995 din 29 noiembrie 2001 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României în grad de Ofiţer. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138557_a_139886]
-
într-o altă limbă, cu totul străină ființei noastre, așa cum s-a întâmplat în 1944 odată cu retragerea Armatei Române, și încă atîtea și atâtea altele sunt doar câteva dintre acele triste repere ale istoriei mai recente a românilor basarabeni și bucovineni. O istorie ingrată, o carte cu coperta neagră, cu paginile însămânțate cu literele foamei, frigului, fricii... Rămași, în fatidicul an 1940, fără sprijin legitim și identitar din partea Patriei istorice (care, după cum se știe, nu a tras nici un foc de armă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]