3,188 matches
-
clară și gândești limpede, nu ești împovărat de greutățile zilei. — Am citit raportul tău, îi spuse Mma Ramotswe lui Mma Makutsi când aceasta sosi la serviciu. E complet și foarte bine scris. Bravo! Mma Makutsi primi complimentul cu grație. — Sunt bucuroasă că primul meu caz nu a fost unul dificil, zise ea. Cel puțin nu a fost greu să aflu ce era de aflat. Întrebările pe care le-am pus la sfârșit, însă, ei bine, acelea sunt ceva mai dificile. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
prețioasă pentru toate fleacurile lor. Să mă legitimez? S-arăt că m-am născut? În fața unor dobitoci de funcționari? Să mă explic lor. Nu, asta nici mort! Ei nu știu cum trebuie să te comporți c-un geniu? Ar trebui să fie bucuroși că le fac o asemenea favoare... Dacă te prind în rețeaua lor, nu mai scapi niciodată. Mi-a depășit așteptările. A avut de băut din banii ăia vreo trei săptămâni, tocmise un taxi să-l poarte din cârciumă-n cârciumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dar simplă idee că o să rămânem atâta timp despărțiți mă întristează foarte mult. Te înțeleg, spuse bună femeie. Și eu simțeam la fel când mi-a murit bărbatul... Îl bătu cu afecțiune pe mâna. În orice caz, știi că sunt bucuroasă să te servesc în mod special. Îi făcu un semn, prin care sublinia: Cu orice... Apoi se depărta legănându-și soldurile puternice, iar Tapú Tetuanúi nu putu să nu se întrebe dacă era posibil ca, peste opt ani, zvelta Maiana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai rezistenți la durere, cert este că, în acea noapte, se desfășura o neîncetatăși zgomotoasă activitate amoroasă pe insulița. Pahí-Vahínes reușiră cu greu să-și îndeplinească obligațiile excesive, desi Ihona și încă trei dintre fetele recent eliberate s-au arătat bucuroase să le dea o mână de ajutor. După experiență traumatizanta prin care trecuseră, cănd fuseseră tratate ca niște simple bucăți de carne care treceau de la unul la altul, aveau nevoie de puțină tandrețe, afecțiune și înțelegere. Celelalte respinseră din start
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
după ea, ghemul de lumină muri și inima îi îngheță. Își adună puterile și respiră din nou. Bâjbâi în întuneric scara putredă, puse piciorul pe prima treaptă și se opri. Inima îi bătea să-i spargă pieptul. Ar fi făcut bucuroasă cale întoarsă, dar asta însemna recunoașterea înfrângerii. Continuă urcușul spunându-și, mereu, în gând: Nu e nimeni aici în afară de mine. E o prostie să-mi fie frică. Nu există vrăjitoare". Ajunsă sus pe buza podului, se chirci cu genunchii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
amărâtă? Ascultă, la tanti Scarlat cântă muzica! Mergi la petrecere! Sanda își perie în grabă părul negru apoi o lăsă singură. Nedumerită, Luana fugi la bunica. Se postă în fața ei și-i spuse dintr-o suflare: De ce nu e mama bucuroasă că merge la nuntă? Pentru că n-are un soț cu care să danseze? Sufletul Bicii se prăbuși. Sanda fusese, dintotdeauna, un copil deosebit. O ajutase să le crească pe cele mici, renunțase la școală și se angajase pentru a întări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe frunte o cica trice, o dungă alburiu-vineție pe pielea aproape strălucitoare, arsă de soare. Mirosul Înțepător al sudorii lui i-a umplut nările, aproape că-i simțea fierbințeala cleioasă a corpului. L-a privit și ea drept În ochi, bucuroasă că e la adăpost după ochelarii de soare. — V-am spus să mă lăsați În pace! Băiatul s-a strâmbat disprețuitor, buzele i s au Întredeschis și i-au dat la iveală dinții surprinzător de sănătoși și de albi. — De ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adolescent, dar nu s-a uitat În urmă până ce n-a ajuns la marginea drumului larg, la liniștitoarea cacofonie a circulației. Respira cu greutate: nu-și amintea de când nu mai fusese obligată să gonească atât. S-a grăbit să traverseze, bucuroasă că aude claxoanele stridente ale scuterelor, iar când a ajuns pe partea cealaltă s-a uitat peste drum, la piață. Părea dintr-odată Îndepărtată și inofensivă, Învăluită Într-un nor de praf. S-a uitat În jur cu ochii mijiți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-i spusese Din. 11 În bucătărie, până să dea apa-n clocot, Margaret se Întrebă cum de sărise atât de firesc să-l Îmbrățișeze pe Adam. Nu izbutea să-și dea seama ce o făcuse să se simtă atât de bucuroasă la revederea lui, Întru totul ușurată, aproape fericită că Îl găsea În bună stare, așteptând nerăbdător Înapoierea ei. Când s-a ridicat să-i iasă În Întâmpinare, i se citise pe chip atâta speranță, atâta așteptare și nevoie de protecție
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
liniștit, iar Margaret, privindu-l, a avut impresia că era obișnuit să mânuiască așa ceva. S-a simțit ceva mai În siguranță și-n același timp nu i-a făcut deloc plăcere că s-a simțit În siguranță. Era oare ea bucuroasă cu adevărat că e protejată de un om Înarmat? La drept vorbind, din vina lui se aflau În rahatul ăsta. Nu, nu, nu, din vina ei. Ziua aceea era doar ultimul episod din comedia de două parale care era viața
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
interes, o aproba. Sidonia nu știa ce va face dacă la semafor îi va spune că traseul lui este cu totul altul, trebuia să născocească un motiv oarecare, să amâne acea despărțire. E o zi minunată, îi spuse, aș fi bucuroasă dacă m-ați însoți pe o terasă, la cofetăria din parc. N-am fost niciodată acolo, mă cramponez de niște sisteme învechite de educație, cu toate că, la anii mei, ar trebui să-mi permit să intru în orice loc fără dificultăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mult acum, când mă apropii de ea. Ce să-i faci? Triumfă în sinea ei. Privi la un balcon câteva ghivece cu mușcate. Vor face în curând inflorescențe mari, roșii. Ce spuneau oamenii despre mușcate? Nu, nu spuneau nimic. Era bucuroasă, își regăsise firul, pe care atunci, pe terasa cofetăriei, îl găsise pierdut cu desăvârșire. Era mulțumită să poată înainta milimetru cu milimetru, da, să înainteze, fără doar și poate, avea încă tărie și sufletul plin. Doamne, cum ar arăta amorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o ceață, o pâclă alburie care scurta întinderea apei. Mi s-a făcut somn, am intrat în hotel, m-am dezbrăcat și m-am instalat sub pătură. Între timp, femeia de serviciu făcuse puțină curățenie. Am adormit aproape instantaneu. Eram bucuroasă să mă refugiez în somn. M-am trezit pe la zece. Căldura din încăpere mi-a demonstrat că afară soarele dogorea. M-am dus la baie, mi-am descurcat părul, m-am studiat în oglindă. Mă simțeam fără vlagă, obosită, aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acasă, părăseam ținuturile dinspre miazăzi și ne continuam drumul până în țările de unde am venit, traversând aceleași ținuturi minunate. Multe dintre noi au murit pe acest drum, dar cea mai mare parte din stol a rezistat acestei lungi călătorii. Acum, sunt bucuroasă că am putut face cunoștință cu voi și vreau să vă arăt ceva: aceștia sunt puișorii mei. Abia s-au născut, dar, ce păcat, noi nu aveam încă o casă: locuim prin vecini. Într-o clipă, noi am adus o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ploua! Alina Dumitriu, clasa a III-a C O zi de vară E vară. Soarele strălucește pe cerul senin ca lacrima. Vremea este foarte caldă. Eram în vacanță la bunici la țară. Acolo se aflau și verișorii mei. Eram foarte bucuroși că ne-am revăzut. Bucuria revederii mi-a făcut ca inima să înceapă a bate, ca și cum ar fi vrut să-mi spargă coșul pieptului și să iasă afară. După ce ne-am revenit din emoțiile întâlnirii, am plecat cu toții spre pădurea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de aur. Anca Romila, clasa a VII-a C O călătorie în munți Seara! Pe cerul limpede și înstelat se zărește Luna. Luminându-mi la fereastră cu raze line, ea mă adormi; dar o stea venind la mine mă trezi. Bucuroasă, am atins această stea; și-ntr-o clipă ea mă aduse în lumea minunată a munților. Era o priveliște de nepătruns. Priveliștea vrednică a munților încânta și vrăjmașii cei mai aprigi ai naturii. În dreapta mea un lanț de munți, printre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și alene, deschid ușa când, Doamne, ce să vezi? Prințul Robin Hood îmbrăcat în pădurar cu tolba de săgeți în spate, iar de mână cu buna și frumoasa lui soție lady Marianne. Îmi cereau găzduire: Bună ziua , Robin Hood ! zisei eu bucuroasă. Bună să-ți fie inima! Hai, poftiți! Robin Hood se așeză pe scaun și îmi spuse: Suntem urmăriți de baron, tatăl lui Christabel! Foarte bine, zisei eu. La mine veți fi în siguranță. Mirarea îmi fu foarte mare, deoarece citisem
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lucra pe un calculator. Unii copii au calculatoare personale acasă, dar marea majoritate a lor, au văzut calculatoare doar la televizor. Tot în vis am aflat că oameni cu suflete mari au hotărât să ne ajute. M-am trezit foarte bucuroasă și cu speranța că visul meu va deveni realitate. Vă scriu această compunere cu scopul ca, printre cele multe pe care le veți primi, să pun și eu umărul la realizarea acestui vis. Vă mulțumesc din suflet pentru ajutorul pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
său remarcat chiar și de doamna Corlan. Și Încă ceva: obiectele din vitrină se puneau În vânzare abia la rearanjarea ei, când devenea anacronică, vetustă, adică peste două, trei luni. Era salvat! Cel din vitrină? Șefa se lumină la față, bucuroasă că i se oferă totuși ocazia să-și dovedească simpatia față de profesorul preferat al fiului ei, eminent student, la Litere. Vi-l dau pe ăsta! Iolanda, adună, te rog, cortul. Îl cumpără dom' profesor. 4. Toată după-amiaza acelei zile a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu o expresie pe chip necunoscută lui Petru. Așa trebuie să fi arătat ea pe vremuri În atelierul lui Szántó. Cu un zâmbet timid și provocator În același timp pe chip, cu buzele arse ușor depărtate, cu mâinile la ceafă, bucuroasă că nu mai trebuia să se lupte ca să Își apere propria sa goliciune, forma ei fără cusur. Se Întinse pe relaxa așa cum Petru o vedea În desen fără să-și mai acopere Însă de această dată ochii. Își ținea brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ludovicianul tot a făcut găuri în ea. O să rupă cușca în bucăți. — De trei ori mai puternică. Veni la mine și mă prinse de brațe, strângându-mă și zâmbindu-mi. — Crede-mă, dacă mai ai vreo idee, aș fi chiar bucuroasă s-o aud. Nu aveam ce să mai spun. — Vezi? zise ea. — Chiar nu vreau să faci asta. — Nici eu nu vreau, dar tu ești singurul care-l poate străpunge pe ludovician, iar Fidorous e singurul care știe cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Muncii, Întîi Mai, pe care toaté Uniunea Sovieticé azi o sérbétorește! Sute de milioane de muncitori, tineri și vîrstnici, pionieri și comsomoliști, octombrei și chiar cei mai mici dintre noi, care fluturé cu stegulețul de pe umerii taților lor, au ieșit bucuroși În piețe și pe strézile orașelor. Nu este cetéțean al Uniunii Sovietice care sé nu se bucure În aceasté zi! Pentru cé Țară noastré este o țaré muncitoare și aceasté sérbétoare e pentru fiecare cetéțean, prilej de bucurie, chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Iser, Löwendalul, un Ciucurencu), oglinzile venețiene, tot-tot a fost scos în drum. Brăduț și cu mine păzeam mormanul, ca să nu ne prade vecinii. Tante Liselle fugise să aducă în ajutor pe careva, să-i urce sus lucrurile; noi, copiii, eram bucuroși că ora programată la dentist se amînase. La fel de inconștient ca un copil, Iordan dădea un recital la radio. Un rondo de Haydn, o bourrée de Bach, o écossaise de Beethoven, un impromptu de Schubert... Cînd s-a întors, agenții teohariști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
se-ntoarce. Mi-a fost rușine să mă găsească spălînd pe jos, într-o librărie de cartier. Mi-a fost rușine de ochii lui ca de-un reflector prea puternic. N-aveam chef să ne uităm unul la altul, oximoronic: bucuroși și triști. Mai stai, i-am răspuns. Te anunț eu cînd o să... Ani în șir mă tot chemase la el: "Ai genul temporizărilor centrifuge, Ana. Insist centripet să vii". Nu-l refuzasem net: mi-ar conveni în septembrie; poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să se întrebe de ce, începu să dezbrace rând pe rând, încet, atentă la detalii, fiecare manechin, fără să întâmpine reacții de împotrivire, respingere, retragere, prin gesturi sau prin mimică. Umbrele erau și ele întrutotul de acord cu despuierea de veșminte, bucuroase că aveau cu cine concura întru goliciune. Suratele întunecate se adunară în grupuri răzlețe, începând să șușotească. După ce termină, spre seară, treaba, Mioara simți în aerul stătut miros de răzmeriță. La radio, se derula un swing sfâșietor. Umbrele șușoteau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]