924 matches
-
2004, 2005, 2006, 2007 - Catalogul Salonului Internațional de Artă Naivă (București) 1999, 2003, 2005 Adresa atelierului: Bulevardul Republicii Bl. 6 Sc. 3 Et.9 Ap. 34 320151 - Reșița Jud. Caraș- Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Aprecieri critice „elementele amintite..... bufnița (simbolul inteligenței) și copacul (simbolul veșniciei naturii și spiritului uman) par a fi înscrise, cioplite în lemn. Satul care se întinde de-a lungul curbelor, cu case presărate spre cer sau pământ, reprezintă un drum în spațiu dar și în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
gropii, se închinau ca în biserică,.. înspăimântați în fața morții. Brazii înalți și drepți până la cer, se aplecau în adierea ușoară a vântului, clătinând-și încet ramurile. O pasăre de noapte străbătu pe deasupra fâlfâind cu bătăi grele de aripi; speriată, o bufniță zbura orbește și se prăbuși printre crengi huruind. „ .. Doamne Dumnezeul nostru, cela ce cu înțelepciunea Ta cea negrăită, ai făcut pe om din țărână..!”, Tudosă rostea, rar, molcom rugăciunea pentru morți.. „ - Oare, mai este pe lume ceva vrednic de prețuit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Am fost însă acolo de nu știu câte ori, mi-am dus toată familia să vadă cea mai frumoasă expresie a Renașterii italiene. — Alt timp istoric în care v-ar fi plăcut să trăiți? — Exact acesta. La Renaissance. — De unde colecția considerabilă de bufnițe? Când am început cariera, am avut una mică, dar foarte grea, de bronz. Ea stătea tot timpul în beauty case-ul meu. O puneam mereu alături de fotografia cui simțeam eu pe masă, la oglindă. La Institut nu am avut nici o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Când am început cariera, am avut una mică, dar foarte grea, de bronz. Ea stătea tot timpul în beauty case-ul meu. O puneam mereu alături de fotografia cui simțeam eu pe masă, la oglindă. La Institut nu am avut nici o bufniță, dar, de când m-am mutat aici, am pus-o pe pian. Toată lumea care vine la mine simte nevoia să îi mărească familia, dar, dacă nu sunt comice, nu le arăt! Pe alea țâfnoase nu pot să le sufăr! Așa, îi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
factor declanșator al acelui proces la timpul potrivit, cel ales de specie Întru clocire: fie după depunerea Întregii ponte, precum găina și suratele ei, fie chiar după depunerea primului ou, dar cu certitudinea unui al doilea ș.a.m.d., precum bufnița și suratele ei. Spuneam prin alte părți că, proverbial de fragil, oul este o „construcție“ extrem de solidă În lungul axei sale longitudinale. Paradoxul rezidă În forma de ovoid. O formă perfectă, totodată complexă, În care un paraboloid care se deschide
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar dacă vrem, prima condiție fiind viața. Dar a aflat de zisa proiecție anteoculară, aceea care Între voi deoache. Și eu pot, dar nu vreau. Dar chestia cu „oglinda“ Îmi folosește, și iată cum: cu puține excepții - cele nocturne, precum bufnița - păsările suferă de „orbul găinilor“. Ele văd În culori - o chestie cam risipitoare de energie -, nu și În alb-negru, un văz economic, adăugat de mamifere. „Noaptea toate pisicile sunt negre“, adică și voi vedeți, la lumină slabă, economic, adică alb
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o face, ca o expresie a egoismului genomului, Întru siguranța reproducerii, Înlocuirii vechii generații. Doar că Natura, căreia suprapopularea, chiar aceea umană, nu Îi e pe plac, limitează acestă tendință. O dată prin insuficiența hranei. À propos: de asta, cuibul unei bufnițe, acela care găzduiește pui ieșiți din ouă depuse la mari intervale, deci de vârste diferite, e cel mai bun indiciu asupra viitoarei recolte: bufnița hrănește puii mari, aceia care-și clamează mai vehement drepturile, astfel Încât cu cât anul e mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e pe plac, limitează acestă tendință. O dată prin insuficiența hranei. À propos: de asta, cuibul unei bufnițe, acela care găzduiește pui ieșiți din ouă depuse la mari intervale, deci de vârste diferite, e cel mai bun indiciu asupra viitoarei recolte: bufnița hrănește puii mari, aceia care-și clamează mai vehement drepturile, astfel Încât cu cât anul e mai bogat, cu atât mai mulți pui sunt. Dar Natura mai acționează o dată: prin huliții prădători, care decimează și puii rămași, chiar și când au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar o familie anume mi-o poate acorda. Și prefer să rămân pe gard, departe de voi. Sunteți buni, zic eu privind globalitatea, dar uniformi. Iar eu nu mă pot Împărți la toți. „Meridian“, 11 octombrie 2002, ora 11 62. Bufnița Cât pe ce să nu mă auziți astăzi: sunt peste măsură de mâhnit, căci am pierdut un prieten. În miez de noapte i-am auzit mieunatul deznădăjduit urcând nu spre cer, dar, la propriu, spre vârful unui copac; a doua
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am pierdut un prieten. În miez de noapte i-am auzit mieunatul deznădăjduit urcând nu spre cer, dar, la propriu, spre vârful unui copac; a doua zi, sub copac, am aflat câteva picături de sânge, semn că pasărea, căci o bufniță Îl Înhățase, inferioară evolutiv cum e, nu știe să se joace ca mine cu șoarecele În așteptarea unei morți nebăgate În seamă, ci-și devorează prada de vie. Brrr... Sânge nu curge din trupul mort, decât dacă e vorba de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rânduri de pietre, rânduri tot mai scurte, dar Încununate de o singură piatră, nu ca piramida lui Keops, aceea cu vârful retezat. Acolo, În vârf, se află prădătorul suprem, precum - zice Cristi - eu, cel care prind acele păsărele, ori vreo bufniță. Care prădător suprem, neavând cine-l vâna, ar muri de moarte bună. Dar mi-aduc aminte de vorba voastră, aia cu lupii - alt prădător suprem - care se mănâncă Între ei. Aha! Acolo, În vârf, nu se află doar o piatră
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sânge, Îi va Întoarce din stradă Înapoi acasă, În familia - căci asta e orice cuplu câtă vreme procrează - obligată astfel să-și limiteze avântul erotic pe măsura Înmulțirii gurilor... À propos: Natura limitează altfel și dur consecințele acestui avânt, precum bufnița care-și hrănește puii Într’o ordine strictă, Încât după câți rămân din cei 4-5, 1-2 adică, dar zdraveni nu tot 4-5 stârpituri, putem ghici un an bun Înainte de a strânge recolta. Și cam tot așa procedează eschimosul, În mediul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
y și z, iar eu n-am dreptul să fac un portret?” și ștefanache, care n-are memorie, zice că „eu am atacat întîi”, că am zis în Ateneu că Ignea e șchiop și cocoșat, că D.C. are ochi de bufniță. și zice, ca o concluzie: „E de mirare că tîmpiții de la Ateneu nu și-au dat seama că e un atac la persoană!”. Reacția mea a fost fermă în fața acestor infamii și invenții de om prostănac. îți amintești că acum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
scăpați. Între timp se ocupaseră și celelalte trei mese din localul ăla nu cu mult mai spațios decât demisolul meu din Bariera Vergului, și apăru o băbătie de chelneriță-bucătăreasă cu o coamă Învâlvorată de păr vopsit negru și ochi de bufniță galbeni și imobili. Aveau ciorbiță de fasole și varză cu ciolan, mâncare de cartofi și sote de porc și pui cu pilaf și ciorbiță de perișoare, câte dracu’ n-aveau? Bere aveau și aici și afară, dar cârnații ăia de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-se cu jind la noi, așteptând să ne Încingem până am fi făcut zob tot de pe-acolo, și până să apuce Laur să se așeze la loc pe scaun, apăru și chelnerița. Ne fixa acuzator cu ochii ei de bufniță de la oarecare depărtare, pe jumătate Întoarsă spre ușă, gata să iasă și să cheme numaidecât pe cine i-o face ordine aici. Dintr-un pas Andrei a fost lângă ea și o cuprinse protector cu mâna pe după umeri și vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iar Laur țopăia din nou În fața noastră cu geanta, sătul de-acum și voios ca un fluture și din cale-afară de gureș. Nu-i mai stătea gurița aia a lui deloc, deloc... — Ce impresie-ți faci, vere, că dacă chema bufnița aia miliția nu eram În regulă? Io unu’ niciodată nu m-am Încurcat cu ei și nici ei cu mine. Oriunde mă duc ne se leagă nimeni de mine și am liberă trecere peste tot. Îmi Întinse un buletin hărtănit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se-atingă de mine. Fiincă sufăr cu capu’. Le spuneam că mi-a venit criza și-am căzut de pe scaun cu farfuria și cu berile-n brațe și verii mei au sărit amândoi să m-aducă În simțiri, la care bufnița aia din local a sărit una-două la noi să ne bată, hihihihi... Râdem și noi, ne-alăturăm râsului de greieraș al lui Laur, da’ vă-nverziserăți, vere, și tu și părințelu’, când ați auzit-o p-aia de miliție. Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă se pun atîția cărbuni aprinși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă se pun atîția cărbuni aprinși, totuna de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Voinicii și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Ovidenie, așa va fi toată iarna. Dacă în ziua de Măcinici va bate vîntul sau va fi liniște, aceeași vreme va fi patruzeci de zile în urmă. Dacă tună după Simion Stîlnicu e semn de toamnă lungă. Cînd bufnița prin luna februar va cînta e semn de primăvară timpurie. Dacă cîntă pițigoii vesel în luna lui faur, în curînd se va desprimăvăra. Dacă se văd pe la sfîrșitul iernii helgi cu blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și minată de corupție, propune o foarte interesantă perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urși, dar mai puține erbivore care intrau, în mod curent, printre animalele preferate la vânătoare: 45 cai, 31 bizoni, 16 mufloni, 12 reni, 9 bouri, 7 cerbi din specia Megaceros, 2 cerbi, 4 cervidee, 2 exemplare de bour moscat, o bufniță (Bubo bubo), cu precizarea că pentru 78 de reprezentări zoomorfe nu s-a putut stabili specia. Au fost identificate numeroase mâini pictate pozitiv și numai 5 negativ, toate în roșu, alte aproximativ 500 de semne de mâini sau puncte, uneori
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
1988; Împăratul-vrăjitor sau Poveste cu un lup alb, Sibiu, 1990; Ce povestesc icoanele, Sibiu, 1991; Fluturele negru, Sibiu, 1994; Neliniștea cuvintelor, Sibiu, 1995; A doua neliniște, Sibiu, 1997; Stacojiu, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Sângele alb al pietrelor”, TR, 1973, 3; Ilie Guțan, „Nisipul memoriei”, „Tribuna Sibiului”, 1978, 6433; Titu Popescu, Fluență și introspecție, T, 1978, 4; Al. Piru, Epicul și liricul, LCF, 1978, 16; Nae Antonescu, „Nisipul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]