934 matches
-
în beznă, îți trebuie mai mult timp. A ajuns pe un pisc fals și-a văzut coborârea în canion, începutul unei cărări înguste și foarte unduitoare. Când și-a dat seama de înclinația pantei, Jina a fluierat surprinsă; ceva - o bufniță, a sperat ea - i-a răspuns când femeia a început coborârea. Măcar fumul se risipise; cerul arăta ca un tablou de Pollock - spuzit de stele. După o jumătate de oră de urcat pe o pantă abruptă, cărarea a redevenit orizontală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sudeze. Zgomotele produse de om îi răneau urechile; chiar și cele mai blânde șoapte ale lui Pearl îl dureau. Săptămâni întregi, Zach a zăcut lângă fereastra deschisă și s-a concentrat numai asupra ciripitului gaițelor albastre, asupra întrebărilor nesfârșite ale bufnițelor iernatice și asupra boncăluitului elanilor migratori. Zach a crezut că moartea avea să fie o toamnă eternă - totul cade, totul se risipește și putrezește - dar, în loc de asta, s-a trezit c-a venit iarna. Zăpada căzută până în fața ușii avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bezna nopții, împresurat de-atâția munți, i-a fost teamă ca nu cumva să greșească și să se orienteze către vest. Vocea lui avea intensitatea unei șoapte pe care femeia din cabană avea s-o confunde cu sunetele scoase de bufnițe. Allahu Akbar, a rostit Ahmad. Allahu Akbar. Allahu Akbar. Allahu Akbar. Dumnezeu e mare. Dumnezeu e mare. Dumnezeu e mare. Jina și-a tras genunchii la piept. Zach a călcat peste locul nașterii unui pârâu, fără să-și dea seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
art op art minimalismul fuxus equipo cronica cooperativa de la malasis bmpt lyrical abstraction atenție se închid ușile de piatră a crescut iarba pe morminte și garnitura de metrou a ruginit urmează stația anii șaptezeci cu peronul pe partea stângă o bufniță cu ochelari ține un curs de paleontologie din caietul de impresii extragem elementele noul subiectivism anacronismul bad paiting performance instalațiile transavangarda italiană atenție se închid ușile de piatră în budoarul său prințesa își aranjează decolteul urmează stația noile tendințe în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
comporta Sampath urât tocmai când veneau în vizită oameni importanți? Dar polițistul clătină înțelegător din cap. — Astfel de oameni nu fac parte din lumea asta și deci e normal ca uneori să se detașeze. Sampath deschise un ochi, ca o bufniță, ca să poată păstra distanța, în timp ce se alătura discuției aceleia interesante despre separarea care tocmai se derula: — Dacă ții nemișcată apa murdară pe care o torni, mizeria se va așeza curând pe fund. Dacă strecori laptele, smântâna se va ridica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Sau cu un întreg arsenal de bombe, ascuns sub văluri. Pe piedestale. — A doua parte a Dansului, ciripi Grimus, este un Dans al Vălurilor. Prin care Mare Parte Din Ceea Ce Este Minunat Se Dezvăluie. Stătea lângă primul piedestal, ca o bufniță profesorală și pestriță. — Dincolo de personalitate, se ascunde esența, continuă el. Metafizicienii din Oxyput VII au elaborat un dispozitiv pentru detectarea acestei esențe. Am făcut rost de unul într-una din călătoriile mele. Se bazează pe un concept simplu, conform căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
scenă intră cățelul de care se sprijină Pinocchio care are un nas măricel. El cade imediat pe canapea/scaun. Zâna:(bate din palme de trei ori și strigă)Să intre doctorii ! Doctorii vin fuga unul după altul: un corb, o bufniță, un greier-vorbitor, toți îmbrăcați în halate. Zâna: Aș dori să aflu de la dumneavoastră dacă acest nefericit prichindel este mort sau mai trăiește! Doctorul-corb: (îi ia pulsul lui Pinocchio, îi pipăie nasul și degetul mic) După părerea mea, prichindelul e mort
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
să-ți inventezi așa numitele date ereditare. Traversează Încet curtea fostei mori luminată de un bec cu halogen, aprins special pentru el de către paznicul Mitu. Moara e pustie și ne putem Închipui cu ușurință că În ea s-au cuibărit bufnițe și paianjeni. Grințu ar da indicații precise pentru coloana sonoră a unui asemenea scenariu. În partea din spate a curții, cumva În fața și spre stânga ruinei din cărămidă roșie, se află câteva ateliere noi, un fel de barăci ridicate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
costum, lovind cu spada în coapsele celorlalți și făcându-i să-și verse băuturile. Sub influența șampaniei și a triumfului artistic, insistă să-i sărute pe toți franțuzește pe amândoi obrajii, lăsându-le semne negre. Un tânăr cu chip de bufniță de la Balliol, strigă la Jonathan peste muzica de jazz de la gramofon: o faci atât de bine, ha, ha, iar cuvintele luate separat îi produc fiori reci...când se deschide ușa și intră chiar ea, scrutând încăperea. Pentru un moment, ilogic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ușa și intră chiar ea, scrutând încăperea. Pentru un moment, ilogic și captivant, Jonathan crede că se uită după el. Dar ea intră și-și aruncă brațele de gâtul lui Levine. Dragul meu! —Draga mea! —Erai... — Știu. Jonathan scapă de bufniță și se îndreaptă spre cei doi, cu intenția se a-și forța prezentarea. Chiar așa, zice fata pe un ton scăzut, este de o nobilitate sălbatică. Atât de visceral. Levine zâmbește afectat, jucându-se cu mânerul sabiei. —Star, ești prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
comande șampanie, iar el se luptă să-și învingă un presentiment. Parcă pentru a-l sfida, cântăreața începe un cântec trist: „De ce cred oamenii în același semn vechi? De ce cred oamenii în același semn vechi? Când aud un țipăt de bufniță, cineva moare, cu siguranță.“ Are accent american. În jurul lor englezi, americani cu vorbirea lor tărăgănată, se amestecă cu francezii. Jonathan se miră de unde a venit toată lumea asta, de la șeful lor îngâmfat, până la tânărul taxator de autobuz cu pielea tuciurie, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fratele vitreg al împăratului. Su Shun e un manciurian ambițios și arogant în vârstă de peste patruzeci de ani: un bărbat înalt, cu o constituție viguroasă, ai cărui ochi mari și nas subțire, ușor coroiat, mă duc cu gândul la o bufniță. Spîncenele-i stufoase sunt inegale, una fiind mai sus decât cealaltă. E cunoscut pentru inteligența și temperamentul său exploziv. El reprezintă partea conservatoare a Curții, iar soțul meu îl numește „comerciantul care vinde idei fantastice“. Admir talentul lui Su Shun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
acoperișului meu cu fluiere și clopoței legați de picioare. Începusem deja restaurarea grădinii mele, iar An-te-hai se ocupa dresarea noilor papagali. Îi botezase după predecesorii lor: Învățatul, Poetul, Preotul Tang și Confucius. El a plătit un meșteșugar să cioplească o bufniță din lemn, pe care a botezat-o ironic Su Shun. Am revenit la palatul meu, roșie în obraji de la mersul prin zăpadă. Nu mă simțisem niciodată atât de vulnerabilă. Voiam să se întâmple ceva ce nu-mi era permis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
piei de cotarlă, era și ea adevărată. Stoluri de vrăbii Își luau zborul și sfârâitul aripilor părea durduit de copite În goană; zborul guguștiucilor suna mai ascuțit decât șuierul gloanțelor. Dar cele care le luau răsuflarea erau zborurile tăcute ale bufnițelor și cucuvelelor. Ochii lor uriași, galbeni și orbi la lumina zilei, clipeau cu răutate, apoi păsările ucigașe Își descleștau ghearele păroase de pe ramuri, Întindeau aripi lungi, vărgate și pluteau, la numai câțiva pași de fundul Văii, În aerul care mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
poți, că nu vrei, că nu știi, ca orice ai spune în vânt spui, că nu te simți racordat la nici un timp, că umbli brambura prin împărăția firelor de iar bă, că știi sau nu esența tămăduitoare a osului de bufniță, că poți sau nu copleși apele cu un surâs diluat , că iarăși vei veni pe la sturioni să‐ i grupezi după detalii că da, că nu, că da. că nu... CECILIA •(rime în ʺaiʺ) Cecilia, ce nume ai! Parcă‐ i parfumul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
VOLATUS 3 Planetele se trezesc noaptea singure în întuneric nesigure derutate ca niște bufnițe cåutându și prada prin vise când cocoșul tresare-n coșmar de luminå când picurå zåpada-n zåpadå și vistiernicul orelor adoarme între secunde
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1615]
-
ar supăra dacă ați supralicita. Fiind un om viclean și alăptat cu sârg la sânul mahalalei, cunoscând poporul român foarte bine, el n-o să spună niciodată Dan Voiculescu, ci Felix Motanul, nu Sorin Vântu, ci Nuș, nu Ion Iliescu și Bufnița de la Cotroceni (deși nu mai este acolo) și tot așa mai departe găsind pentru fiecare adversar un nume în derâdere care în mod cert la psihologia lejer miștocărească a românului obișnuit se lipește de respectivul în conștiința mulțimii ca marca
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
trasee luminoase ale ochilor lui fosforescenți îl urmăresc de departe, din cabina mașinii. Veghea îndârjit și cu ură, de departe, mângâindu-și, nervos, sprânceana, semnul bizar de la coada sprâncenei. Orașul anihilat. Noaptea, mâluri putrede. Rareori, cadența păzitorilor... Spasmul câte unei bufnițe, lovind antenele clădirilor. Zbârnâie îndelung, cu fulgere iuți, cucuvele electrice. Hodoroaga se spulberă, scufundată, undeva, în adâncul tenebrei. Văzduhul deschide imense aripi negre și, simultan, uriașe plase de pradă, să adune liliecii și avioanele și fantomele brusc întinerite. Avionul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rama de lemn nu mai era nimeni. Șoferul privi, buimăcit, prin geamul murdar al cabinei. Cicatricea deasupra sprâncenei stângi ardea, dureroasă. Stinse din nou farurile. Pândea întunericul. Se auzea respirația speriată invadând, acoperind strada în beznă. Rondul, toxinele, surdina, spasmul bufniței lovind antenele de televizor. Văzduhul negru, uriașele sale plase perfide. Avionul se legăna calm. Un interior curat, funcțional, geometrie și luciu. Pasagerul se apleca spre fereastra din stânga, dar nu vedea decât noaptea compactă. Ochii lui mari, albaștri, se întoarseră spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Apoi, ușor Îmbujorată, arunc În geantă și câteva prezervative. Doar fiindcă e bine să fii Întotdeauna pregătită. Asta e o lecție pe care am Învățat-o pe la unsprezece ani la Brownies și nu am uitat-o niciodată. OK, poate că Bufnița Maro vorbea despre batiste de rezervă și truse de cusut, nu despre prezervative, dar principiul e același, nu-i așa ? Mă privesc În oglindă, Îmi acopăr buzele cu un ultim strat de gloss și Îmi dau din belșug cu Allure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării era o compoziție mai elaborată în culori, o vrăjitoare cu tot arsenalul, globul de cristal, retortele, căminul, o poliță cu cărți, opaițul și sus, la galerie, o bufniță - uite, dragă (mama de colo, când a descoperit în camera mea de lucru felicitarea), pe-o față Cristi m-a desenat și pe mine; mi-o arată amuzată pe hârcă, care n-are nimic din trăsăturile mamei, decât eventual bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Bărbatul care niciodată în viața lui nu a gustat din dulceața unei femei. Nu este permis. Așa e regula - soldații sunt călugări în templul lui Mao. Ce fel de zgomote? întreabă ea, aproape tachinându-l. Ca sunetul scos de o bufniță? Un șoarece de câmp? Sau vânt? Tânărului i se înnoadă limba și se îndepărtează de ea. Ea îi strigă numele cu blândețe și-l face să se uite înapoi spre ea. Nu-mi place de mine, zice brusc Micul Dragon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
comporta Sampath urât tocmai când veneau în vizită oameni importanți? Dar polițistul clătină înțelegător din cap. — Astfel de oameni nu fac parte din lumea asta și deci e normal ca uneori să se detașeze. Sampath deschise un ochi, ca o bufniță, ca să poată păstra distanța, în timp ce se alătura discuției aceleia interesante despre separarea care tocmai se derula: — Dacă ții nemișcată apa murdară pe care o torni, mizeria se va așeza curând pe fund. Dacă strecori laptele, smântâna se va ridica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că-i tîmpit. — Stai să vezi cînd i-om mînca. O să-nțelegi de ce-i vînĂm. Nici pentru ei nu e sezon? — Desigur. Da’ Ăștia-s maturi și nu i-ar vîna nimeni, În afară de noi. Eu am omorît o grămadă de bufnițe și bufnițele ar omorî cîte-o potîrniche-n fiecare zi dacă ar putea. VÎnează Întruna și omoară toate păsĂrile bune de ceva. — Pe Ăsta chiar că l-ar putea vîna ușor. Acu’ nu-mi mai pare rău. Vrei să-i bagi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tîmpit. — Stai să vezi cînd i-om mînca. O să-nțelegi de ce-i vînĂm. Nici pentru ei nu e sezon? — Desigur. Da’ Ăștia-s maturi și nu i-ar vîna nimeni, În afară de noi. Eu am omorît o grămadă de bufnițe și bufnițele ar omorî cîte-o potîrniche-n fiecare zi dacă ar putea. VÎnează Întruna și omoară toate păsĂrile bune de ceva. — Pe Ăsta chiar că l-ar putea vîna ușor. Acu’ nu-mi mai pare rău. Vrei să-i bagi În sac? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]