849 matches
-
șoferului. Cînd oprește șoferul în fața casei și se dau jos din mașină, se lipesc amîndoi de el. Virginia era la restaurant, așa că n-avea cine să-i întîmpine. Claxonează șoferul de cîteva ori și iese pîna la urmă Florica bucătăreasa, buimacă de somn, că gătise de noapte. Dar cînd vede copiii odată se dezmeticește, îi știa pe nume de la Virginia, și îi ia pe rînd în brațe și îi trage după ea în casă. Tanți nu prea se lăsa, dar Mircea
Copiii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7655_a_8980]
-
existentă și azi. A început să învețe la Școala de băieți nr. 4, și ea existentă în prezent. Este situată în vecinătatea Bisericii Sfânta Maria. Bulevardul cu același nume (sau al Maicii Domnului, cum îi mai spuneau brăilenii) îl străbătuse „buimac”, în drum spre Grădina Publică (Grădina Mare), Adrian Zograffi, eroul lui Panait Istrati din Chira Chiralina. Școala de băieți nr. 4 o cunosc pentru că la ea am învățat și eu scrisul pe tăbliță, mai târziu cu cincizeci de ani decât
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
astfel credibilitatea naratologică, lansându-se în speculații fanteziste asupra a ceea ce au văzut, de fapt, cu ochii lor. Dacă Antipa (de ani 33) e un Isus în negativ, un profet al morții, Pașaliu, Viziru și alți câțiva sunt niște evangheliști buimaci, cu frunțile frământate, inutil, de-a lungul întregului roman. Iar moartea mentorului lor, venită cu ciocanul de aramă al fanaticului Anghel, se așază ca o lespede peste certitudinile abia dibuite. În loc să le confirme, le mai îngroapă o dată. Componenta fantastică a
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
măsuța noastră de pe balcon, ne bem cafeaua și deodată pleosc! un bolovan care se scufundă neauzit în apa tulbure a autismului melancolic. „Iar te-ai cufundat în nouri?...”, mă trezește ea la realitate ca o mămică grijulie. Și eu revin buimac la ceea ce mă înconjoară, fac figura unui pisoi zgribulit care abia a deschis ochii. Ondina are întotdeauna dreptate. Însă partea proastă a lucrurilor e că aici n-am văzut deocamdată nici o femeie care să-mi atragă atenția. E ca și cum femeile
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
chemase// câțiva șoareci au trecut printre picioarele/ noastre nici n-am clipit măcar pentru că/ Oona începuse să ne vorbească în șoaptă/ despre Scrâșnitorul/ foarte mult ne-a povestit poate ore în șir/ era noapte era frig ascultam apoi am ieșit/ buimaci din beci Scrâșnitorul era mereu în/ spatele nostru scrâșnea nuci de fier între/ dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari/ cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/ în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/ pline de frică" (Scrâșnitorul); "înfășurase bine
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
republicii de la Ploiești" - p. 41) sau în parafraze. Între mărcile distinctive ale stilului lui Steinhardt aș include și enumerarea, exasperarea seriilor de sinonime: "tremurînd de spaimă, nădușiți de groază, porniți în orice clipă să dea birul cu fugiții, neîndemînateci, stupizi, buimaci" (p. 102); "nebunul, dobitocul și caraghiosul de mine" (p. 111); "foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărît, cătrănit, mîhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc" (p. 165). O
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
draga mea, dar tu mi-ai băgat în cap că e periculos și trebuie eliminat. Nu te înțeleg...” “M-am răzgândit, făcu regina. Mai dă-i o șansă. Pune-l la probă“. Se produse rumoare în Sala tronului. Regele tăcea, buimac. Într-un târziu, mormăi, nemulțumit: “Uite ce e, Arthur. De mine n-ai cum să scapi. Te găsesc și-n gaură de șarpe. Dar îți mai dau o lună. În această perioadă, află-mi răspuns la o întrebare. Asta e
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
pe pântec, înfofolită cu un șal negru. Flăcăiandrul de lângă mine, cu capul sprijinit de strapontina-măsuță din dreptul ferestrei, dormea și el Tocmai terminase o sticluță de "Ceres", înlocuitor de whisky. Sforăia ușor. L-am împins cu cotul. S-a trezit buimac. - Am ajuns? - Unde cobori? - La Fetești. I-am făcut semn fetișcanei: "Atenție! E la tine." A început să surâdă. Credeam c-a prins firul. I-am arătat cu capul spre flăcăiandru, făcându-i apoi semn din bărbie: "Ușcheala!" A ridicat
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
nici diversitatea influențelor asumate: în ciuda antisentimentalismului afișat (și) prin repulsia față de lacrimi, "balele melancoliei" - cum preia ad literam de la ilustrul său prieten și mentor Caragiale, marele "singuratic" Zarifopol împărtășește neurastenii și anxietăți cu Ibrăileanu. Din acest dublu "canonit" răsare, cumva buimacă, o nedumerire cu tîlc autobiografic: "Dacă artistul se simte bine ca izolat superior, ce-i trebuie să joace cu atîta silință pe băiatul impertinent?"
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
piramide. Smerește trupul și zăpada castă Anunță-înghețul/ teama idolatră Și vămile cuneiform închide. Turnând în pahar Mă joc c-un maidanez urban ce ține La stal/ canal central aurolace Soprane clasa-întâi / trecutul tace Răpirea postmodernelor sabine/ Târâș în salturi tăvăliri buimace Amușinăm pubele manechine Dar cine ia octava cel mai bine Știu cățelandre vergure boboace La coadă pe timpana muzicală. Hingherii vor manele gloată goală Se dă la iarmaroc de-a topoganul. Aproape beți ne despărțim pe lună El ca s-
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
facă portrete, să descrie, absurd, chipuri, senzații, situații, iubiri. Îi place să se imprime pe banda de magnetofon, așa cum lui Narcis îi place să-și privească chipul în apă. Un Krapp vorbește. De mult. Clar, sonor, răspicat. Altul ascultă. Acum. Buimac, răvășit de propria-i viață și amețit de băutură, dezabuzut, mofluz, negativist. Cîtă singurătate... Și atunci, și acum. Eu citesc. Dar cine este Krapp? Un personaj al lui Samuel Beckett, ar fi răspunsul promt și corect. Sau una dintre ipostazele
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
Greacă. De fapt, eram cu mult mai atent la mine, cum mă simțeam, cald încă, nu încă de piatră, printre stâlpii de foarte rece piatră, cum eram îndoit și nesigur sub arcurile, o, sigure, sigure, cu sângele meu împrăștiat și buimac, înspăimântat și haotic, căutând, poate, și el, un soi de linii, de margini și de limanuri. Da, nepermis de atent la mine, cel foarte singur, în catedrală pustie, cu masa altarului goală, în față cu o condica de Prezență. Căutând
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
parfumate. Timpul mort și Timpul viu Pentru Timpul mort e prea puțin loc în viețile noastre Pentru Timpul viu e prea mult cel dintîi întins în sicriu cu ceasul la mînă care merge în continuare cel de-al doilea dezorientat buimac neștiind cît e ora. Deziluzie Elastică această deziluzie de care nu-ți vine să te desparți un pește tremură-n acvariu cum acul unei busole mirosul de chimicale umple îndatoritor spațiul dintre freziile inodore știm că tu nu ești tu
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
reamintindu-mi versete din „Infernul”, apoi ieșeam în stradă amețit, orașul mi se părea străin, puteam la fel de bine să mă aflu la Râmnic sau în altă parte, mergeam împleticit pe străzi cu nume de voievozi, aveam senzația că mă trezesc buimac de sub anestezie, peste o oră mă aștepta la gară garnitura care urma să mă aducă înapoi acasă. *** Când nu aveam învățământ politic îmi petreceam duminicile cu Cornelia la tanti Marioara; mătușe-mi îi intrase în cap că viața mea la țară
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
doicăi Baubo care zicea așa: Kore, vei fi fiind o nimfă-n răspăr, răzlețita de ceață fecioarelor, ca un mac alb, bolnav, cu miros de măr. Nu-ți fie frică de faunul avînd copite-nstelate și-o creasta de tigru buimac. Drept care spre subsuorile lui m-am scoborît, să mă-nghesui în ele, să mă preling, să-l molcomesc pe bărbatul pe jumătate tap, tuciuriu la piele și mai înalt decît mine c-un cap. El mă-nșfăcase de solduri că
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
felinar poate vii să mă vezi poate vrei să știi că vocea ta nesigură m-a lovit în moalele capului acum cerul se sparge deasupra mea plouă în piața pustie tună și fulgeră (din miezul bucății de chihlimbar mă privește buimacă o zână) Zid Am lăsat ceștile goale pe masa din lemn de nuc am ieșit să ne privim unul pe altul în lumina rece a dimineții ne-am oprit pe aleea galbenă frunzele se roteau în jurul nostru toate lucrurile așteptau
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
pești zburători cu solzi de cositor zboară văzduhul Stea fără sclipăt pășind pe lespezi prelungi de fum cristalizat își petrece umbra strigoiul fugit din șovăiala oarbă a labirintului uitat steaua în neguri pierdută zadarnic își mai caută sclipătul Așteptări cocori buimaci rătăcitori în umbrele cerești crestează norii țintuiți uitării o apă ascunzând adânc mistere și deschizând pierzanii și un pământ de așteptări cutremurat cine mai știe unde-i rătăcită cheia ploilor și cum se pierd în van miresmele? Răsfrângere gândul despicat
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
se arată... într-o zi prea mă dospesc leșiile nopții pielea îmi crapă prin șanțurile ei șiroiesc furnicile roșii ca o păstaie drumul se sparge sar din el amintiri uscate și morții mei neștiuți se saltă-n picioare întrebându-mă buimaci de tinerețea lor va coborî într-o zi pe umărul meu albatrosul lui Baudelaire cu aripile tocite de-atâta văzduh doritor de un țărm precum columba lui Noe îi voi răspunde: pământul sunt eu... dorm am să dorm am să
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a pîntecului, iar respirațiile li se unesc, grăbite. Dacă ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-o privire, printr- un clipit furișat de gene, pe care le cred neobservabile. Dar ele nu sunt niciodată, mai ales pentru
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de parfum franțuzesc și sex al patului cu baldachin, la șoaptele speriate ale Mariei Obrenovici. După cheful prelungit din seara precedentă, nu apucase să doarmă nici două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și sfeșnicele din mîinile conspiratorilor care au intrat, unul după altul prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd, dezabieul peste sînii grei, Maria Obrenovici sărise din pat înaintea lui și se ascunsese în camera de baie
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
focalizînd boarea incoloră și soiul acesta de prune cum o duritate moale-a căldurii în grădină la revărsatul zorilor se precipită răspunsuri (nepuse întrebările încă risipite prin ierburi) respirația cerului duhnind a alcool metafora? uite-o nu e o potecă buimacă oprită pe brațul tău cum o brățară se suprapun gaițele ușor în văzduhul complice cum paginile unei cărți și se rotește ce? frunza ori soarele ori clipa de față-n alte clipe pînă la amețeală. Cercul Cercul cel iubitor n-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
de palton ponosit, cu stofa roasă și țesătura rărită, iar în picioare niște pantofi scâlciaț, gata să se desfacă din cusături. Un cap emaciat, cioplit parcă din bardă, cu tăieturi colțuroase, negeluite. Sub lentilele ochelarilor ieftini, o privire rătăcită și buimacă de miop îi dădea aerul absent al unuia care nu vede pe unde calcă și trece pe lângă întâmplări și evenimente, fără să le ia în seamă și neatins de ele. Chipul băiatului slăbănog pe care-l priveam nu oglindea nimic
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
Foarță: Dublul regim (diurn)/nocturn) al presei. Diurn/nocturn în sensul cel mai propriu. Când veneam în capitală, însuflețit mai ales de dorința de a-i întâlni, după-amiezile le petreceam cu Nicolae Manolescu iar nopțile la Lucian Raicu (diminețile, umblam buimac prin București). Nopțile de la Raicu aveau doi timpi. Timpul unu dura până după miezul nopții. îl anima, în afara gazdei, Sorin Titel, totdeauna, Marius Robescu și Mircea Dinescu, des. Sporadic, Denisa Comănescu, Norman Manea, Virgil Duda, Eugen Simion. Bineînțeles și Sonia
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
totuși scârbos, ca la un prozator naturalist fără deschidere culturală și cap teoretic. Prin Erika, Matei se va întâlni cu destinul său, deocamdată obscur. E rolul cincuagenarului Semion Ruda, "istoric al mentalităților" mare "formator de tineri", să facă din băiatul buimac un supra-om. Spre sfârșitul cărții, arătania cunoscută în cimitir îi explică pe-ndelete adolescentului distribuția paideică a personajelor. Ea, Erika, este iubita lui Semion Ruda, alintat Rudy. Istoricul mentalităților e "un om superior, superior prin excelență". Iar Matei e "o prefigurare
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
forțat, fiindcă o imit în somn pe Gabriela Vrânceanu-Firea prezentând la Antena 1 săptămâna pătimirilor noastre existențiale. E a șaptea noapte de când „dorm” rezemat de perete și, culmea, încep să visez chiar și în poziția asta. Văd mulțimi de oameni buimaci privind pe pereți, parcă niște tabele - că e cam haos și nu se vede bine -, care citesc nu-știu-ce, își fac trei-patru cruci scuipându-și în sân, mai citesc o dată pe pereți, privesc spre cer, vorbesc singuri sau se întreabă unii
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]