2,868 matches
-
fi în lumea suspinătorilor cu mâna la falcă preschimbă larma săpatului în creier prin canalul măselei, într-o simfonie a oaselor craniene. E așa de frumoasă și delicată doctorița, încât găurirea ori smulgerea măselelor părând aducătoarea morții, aduce durerea de bunăvoie, în tot cazul...! E adorabil de privit într-un minut de chin, cu ochii în lacrimi și cleștele în gură, ori chiar plângând de-a binelea, cu sfredelul înfipt până în rădăcina maxilarului, lungi minute, zile la rând și cu toate
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Distinsă doamnă Elena Buică
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? ... VI. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA
NICOLAE BĂCIUŢ [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
Mulțumindu-vă pentru încrederea ce mi-o acordați adresându-mi invitația de a răspunde întrebărilor acestei anchete, vă comunic că o fac cu multă plăcere, fiindcă trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Elena BUICĂ: Oricum am privi
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
Fericirea n-are pașaport ... Deși cartea este structurată în 23 de capitole, totuși din prizma subiectului dezbătut, ea are două mari capitole ale căror nume nu apar decât în mintea cititorului, după consumarea cuvintelor scrise. Primul, este capitolul umiliților de bunăvoie, care își refuză lor înșile să recunoască că America la care au visat să ajungă, acea Americă de pe ecranele de cinematograf din Romania, nu există, așa cum de altfel afirma și scriitorul: „SUA e un loc deosebit, românii nu vor sa
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
și florile soarelui teatrului românesc, a trăit sub focurile rampei clipe de surăsuri și oftaturi. Avem a face, privindu-l și auzindu-l, cu mărturisitorul pe viu despre viață și teatru! A fost și este de o viață rob de bunăvoie al Thaliei! Va fi nevoie de o istorie care să așeze în retorta ei toată consistența vieții acesteia, închinate artei teatrului insular în raiul sufletului uman. O conversație cu actorul Paul Talașman e o călătorie pe insula aceasta, într-un
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
spui DA. Muzică solemnă de oficiere. Coana mare și Firică detașați de restul grupului. Se aude tușitul discret al ofițerului de stare civilă și bobârnacele date microfonului pentru probă. VOCEA OFIȚERULUI DE STARE CIVILĂ (nazal, fonfăit): >Cetățeană caoana Mare, de bunăvoie și nesilită de nimeni consimți săiei în căsătorie pe cetățeanul... Cum ai zis că te cheamă dom'le FIRICĂ: Firică. Nici asta nu ești în stare să ții minte? VOCEA... : Tirlică, asta e... In sfârșit. COANA MARE: da,da. Sigur
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
zis că te cheamă dom'le FIRICĂ: Firică. Nici asta nu ești în stare să ții minte? VOCEA... : Tirlică, asta e... In sfârșit. COANA MARE: da,da. Sigur că da. VOCEA... : Cetățene, ... FIRICĂ: Firică. Fi-ri-că. VOCEA... : Cetățene Fir... Firfirică, de bunăvoie și nesilit de nimeni consimți să te ia în căsătorie dumneaei, Coana mare? FIRICĂ: Pe mine mă cheamă Firică, nu Firfirică, ai înțeles? VOCEA... : Gata, gata nu mai vorbi atâta că s-a terminat. Felicitări, pupături ca la revistă, Intră
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul din fața casei și ia cu el un cuib de pui, imagini tulburătoare ale drumurilor și vârtejurilor vieții care te cuprind în valurile lor sau în care te aventurezi de bunăvoie, precum fetița de la fereastră: “Privește vârtejul de frunze - n cărare/ Și cuibul cu puii, rostogolit departe.../ Copila privește, o clipă, spre firul de drum.../ Ca într-un dans, aleargă prin vântul de-afară...”( Din lumea mică, p. 45) Puiul cuprins
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
de armă, zgomote, apoi deodată se face liniște. Mă aștept la ce este mai rău în timp ce difuzorul începe să cârâie și o vocea răgușită, venită parcă din fundul Pământului, ni se adresează într-o engleză primitivă. - Toată lumea să predea de bunăvoie telefoanele, bijuteriile, banii și cardurile! Nu umblați cu prostii, fiindcă veți fi împușcați! Vom controla toate cabinele și fiecare om! Puneți cardurile într-un plic, pe care trebuie să indicati numele, disponibilul și codul PIN. În următorul sfert de oră
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
șezi pe heruvimi; Cel ce ai arătat puterea Ta și ai trimis pe Unul Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea și prin învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, ramuri de copaci și stâlpări de finic, I a prevestit învierea, Însuți, Stăpâne, păzește ne și pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
de la bunicii din partea tatălui, gospodari harnici de la Runc, o parte mare de pământ, imașuri, pădure, unelte, casă, animale... dacă toate acestea scapă de sub grija omului îndrăgostit de traiul patriarhal, se părăginește totul...! Cu așa copil și așa dulce-grea povară de bunăvoie e sigur faptul că de acum nu poate să mai surâdă nimănui din familia Luminiței Stoian, nici sieși, firește, ideea de a-și muta domiciliul în căutarea altei lumi și altei soarte! Anterior și azi (deși are în curriculum facultatea
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
se referă la Evanghelia cu tânărul bogat (Luc.18, 18-28), sunt unanimi în recunoașterea că cele două căi la care se referă Mântuitorul nostrum Iisus Hristos îi privesc, pe de o parte pe cei care au renunțat la tot de bunăvoie, intrând în monahism, iar pe de altă parte la ceilalți, cei mulți, care dețin bunuri. Dar și unii și alții sunt chemați în final la dobândirea aceluiași scop: mântuirea; scopul fiindu-le comun, diferită este numai calea, modalitatea de a
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
pag. 36). Dar, și dacă ai renunțat la bunuri, aceasta nu înseamnă că ai câștigat automat mântuirea, pentru că acesta este abia începutul, gruel începe după aceea, iar simplul fapt că ai renunțat la ele, că ai depus votul sărăciei de bunăvoie nu-ți va aduce mântuirea: “desăvârșirea nu vine odată cu lepădarea de avere și de bunuri, ci după dobândirea dragostei” (Sfântul Ioan Casian, Filocalia, vol. 1, pag. 164). Așadar, fie că deținem bunuri și ne folosim de ele, dar păzim poruncile
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
de avere și de bunuri, ci după dobândirea dragostei” (Sfântul Ioan Casian, Filocalia, vol. 1, pag. 164). Așadar, fie că deținem bunuri și ne folosim de ele, dar păzim poruncile, fie că urmăm sfatul evanghelic, cel numit al sărăciei de bunăvoie, și ne debarasăm de tot, în final, prin ambele căi vom ajunge la același ideal: mântuirea. Cred că la aceasta s-a referit Domnul nostrum Iisus Hristos atunci când a spus: “În casa tatălui Meu sunt multe locașuri. Iar de nu
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
prinde viață din lăcomie” (Sf. Grigorie de Nyssa). Creștinismul nu este antisocial, înțelegând prin aceasta să promoveze sărăcia, căci prin ea însăți aceasta nu este o virtute, după cum nu condamnă nici bogăția: “nu totdeauna estelăudată sărăcia, ci numai aceea de bunăvoie, după sfatul Evangheliei. Mântuitorul Iisus Hristos nu fericește pe cei lipsiți de bunuri, ci pe cei ce îndepărtează din suflet sărăcia de fapte bune” (Sfântul Vasile cel Mare), nici nu face vreo distincție între săraci și bogați, între oameni aparținând
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.”(Tretie Paleolog - De vorbă cu Brâncuși). Comentând despre munții pe care i-a colindat, Brâncuși amintește de “ Dinții Sulițelor, care , spunea, păstreză amintirile dacilor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cererile celor de pe pământ. În drumurile bătute de Brâncuși spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră.... Poteci milenare duc în Câmpul lui Neag
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
intensitatea ei, înălțimea ei nu poate fi decât una: aceea a sfinților. Este drept că icoana vie a însingurării este pilda vieții Domnului. A lăsat o puternică întipărire în inimile noastre. Ca om, Mântuitorul de toate S-a golit, de bunăvoie, până la ultima limită. Așijderea, nici o robire, nimic din cele ce sunt numai ale pământului, nimic din cele ce nu sunt voia Tatălui nu L-au putut înlănțui. El este numai adevărata slugă a slugilor și aceasta înțelege El să rămână
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
lumea printr-însul s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut (Ioan 1,10-11). Și cu toate acestea, însingurarea Domnului n-a fost nici evadare, nici dezertare din lume. Dimpotrivă, ea a început prin întrupare, prin luare adică de bunăvoie pe umerii Săi a poverii tuturor problemelor vieții și ființei omenești și a sfârșit, în restaurare, în transfigurarea lor, în înviere. Este un fapt: nimeni n-a iubit mai adevărat lumea și nimeni n-a făcut mai mult bine oamenilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ni se întâmple! La o adică, până și în cazul în care el nu va avea loc, tot se va fi înfăptuit un grozav cataclism. Cu condiția să credem în catastrofa care se apropie și, automat, să ne „resetăm” de bunăvoie și nesiliți de nimeni. Nici nu vom mai ști exact dacă s-a produs cu adevărat fenomenul, sau doar asistăm la proiecția în plan real a închipuirii noastre, obligați să ne comportăm ultracivilizat, doar de teama de a nu pierde
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
mea “ia-mă din rău În blesteme de străini să nu mă cazi “ Vrășmașilor mei fie cele rele Adevărul Tău îi va pierde pe ei Cată sufletul meu hoarda de atei Și-au vrut pe Dumnezeu în toate cele De bunăvoie mă voi jertfi Ție Și lăuda-voi numele Tău Doamne Că este bun în viață și-n vecie Și că de tot necazul m-ai izbăvit Și celor vrăjmași nu le-ai mai dat toamne Și printre lacrimi ochiul meu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
și „descoperirile” lor chipurile, autoritatea Adevărului revelat. Despre ei ne avertizează Sfântul Vasile cel Mare: „Pedeapsa lor înfricoșătoare va fi mai cu seamă pentru cultul celor lumești, de vreme ce, vîzând atât de limpede în științele deșarte, și-au închis ochii de bunăvoie cunoașterii adevărului” (Hexaimeron 1,4). În locul în care creștinul mărturisitor vede Paradisul Creației lui Dumnezeu, cu ordinea, lumina. adevărul, frumusețea, credința, splendoarea înțelepciunii divine, armonia în Duh, națiunile surîzătoare, toate îmbrăcate în dragostea dumnezeiască, realistul nu vede decât „mijloace de
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
NOUĂ CARTE ÎN UNIVERSUL PRIETENIEI MARIAN MALCIU, CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI, Editura PIM, Iași, 2013, volum editat sub egida Asociației Universul Prieteniei Aproape că nu este om care să nu se fi simțit „Captiv pe tărâmul copilăriei”. Nevoit sau de bunăvoie, el rămâne ancorat în amintirile celui dintâi Rai, raiul de unde purcede ființa. Acolo „omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune” - spune Marian Malciu, citându-l pe Francesco Orestano, filozof
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
și gratii. Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce, Un veac nu mi-ar ajunge să-i conturez prefață, Iubesc clipă de clipă mai mult decât pot duce, În anotimpul ei, captivă sunt de-o viață. Mă las de bunăvoie, de ea încătușata, Aș separă planete, de-ar fi s-o rătăcesc, Rodesc din rai lăstari, cât pot fi de bogată, Regina vieții mele, doar ei am să-i slujesc. Referință Bibliografica: Regina vieții mele / Ines Vândă Popa : Confluente Literare
REGINA VIEȚII MELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359042_a_360371]
-
și silă de ea, vreau s-o lepăd cât mai curând și mă rog adeseori să înceteze, să pot fi eu, cea dinainte. Aș face orice ca să înceteze suferința!... N-am înțeles-o și n-am acceptat-o niciodată de bunăvoie, cu plăcere, și am considerat-o ca o pedeapsă, scormonind imediat în gând să-i aflu cauzele, rădăcina și s-o înlătur, cât mai curând cu putință. O, vai mie, cât de slabă și de netrebnică sunt! Aș vrea să
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]