678 matches
-
1948, nr.1-2, Nouvelle Série, Tome VI, Paris, 1948, pp. 167-183. Bichicean, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Edit. C.H.Beck, București, 2008. Idem, Germania. O istorie de la antici la prezent, Institutul European, Iași, 2010. Idem, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009. Idem, Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008. Idem, Le Liberum veto et les partages de la Pologne (jusqu'au Grand Duché de Varsovie), în Studia Universitatis Petru Maior, Historia, Tg. Mureș, 2007, pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Academiei Trupelor de Uscat", Sibiu, 1997. Idem, Separația puterilor în stat evoluția unui principiu, în vol. "Uniunea europeană. Impact și consecințe", Tg. Mureș, 2006, pp. 11-26. Bichicean, Gheorghe, Bichicean, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a rev. și ad., Edit. Burg, Sibiu, 2002. Bloch, Marc, La Société féodale. Les Classes et le gouvernement des hommes, Editions Albin Michel, Paris, 1949. Idem, La France sous les derniers Capétiens (1223-1328), Cahiers des Annales, 13, Armand Colin, Paris, 1964. Bodin, Jean, Les six livres
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
d'Aquino cu privire la artele guvernării, a se vedea: M. Senellart, op. cit., pp. 157-175. 19 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 72-73. 20 Pentru amănunte în acest sens: Gh. Bichicean, Andrei Bichicean, Despre democrație, ed. a II-a rev. și ad., Edit. Burg, Sibiu, 2002, pp. 63-134. 21 Conform cunoscutei sintagme germane: "aerul orașului te face liber". J. Le Goff, op. cit., p. 133. 22 G. de Lagarde, La structure politique et sociale de l'Europe au XIIIe siècle, p. 95. 23 Ibidem, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Căzan, op. cit., p. 146. 42 A se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, C.H.Beck, București, 2008, pp. 17-27 (Congregațiile). 43 Cu privire la suveranitate: Bertrand de Jouvenel, Despre suveranitate, Paris, 1955, passim; Gh. Bichicean, Bazele științei politice, Edit. Burg, Sibiu, 2009, pp. 126-138; Idem, Separația puterilor în stat evoluția unui principiu, în vol. "Uniunea europeană. Impact și consecințe", Tg. Mureș, 2006, pp. 11-26. 44 M. Senellart, op. cit., p. 18. 45 Ibidem, p. 19. 46 A se vedea pe larg
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
op. cit., p. 39; P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 153-155. 564 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 6. Istoria dreptului românesc, I, pp. 264-265. 565 Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/ 9. A se vedea și Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003, p. 7. 566 Documente privind Istoria României, B. Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
des Konflikts konstituiert. Im Kontext der Literarität die Polemik zieht sich die Satire und den Pamphlet näher als Folge einer fruchtbaren Begegnung zwischen: homo violens, homo aesteticus und homo eticus und wird zum Diskurs des Schriftstellers dem das Schicksal der Burg beschäftigt. Gleichzeitig, durch die aleatorische und spontane Dynamik der modernen literarischen Formen ,die Polemik kann wann immer zum selbsständigen Diskurs werden. Hier tritt auch die zweite Motivation ein, die unsere Forschungsperspektive rechtfertigt. Die Problematik des Pamphlets von Arghezi, die kompetent
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Toledo, vizând inserția într-un timp unificat. Îl țin în loc melcul Adeodatus dar și o floare gânditoare "Rosa cogitans". Din "milenii sibiline" răzbat semnale indescifrabile; îi vorbesc Megalopolis, Cetatea scufundată, Cetatea Putreziciunii, Orașul himeric cu numele Hazard, Orașul metafizic, burgul gotic, Muntele Vinei; trudit de "nimicnice gânduri", speră să descopere Poarta învierii și Ușile tainei. Ideatic, nostalgiile sale se confundă aproape cu cele blagiene, O Meditație pe muntele San Pellegrino probează interferențele: Unde afla-voi putere ca să mă-nec în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
la noi la munte, Unde domnea un împărat de fier. Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte Și gulerul cămășii, auster. Ți-am spus să-ți pui ilicul prins în funte, Pantofii galbeni, mantia de jder... Când am trecut apoi de burg, de punte, Iar semnul l-am văzut pe cer, Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte. Poet al analogiilor secrete dintre oameni și lucruri, părând că ignoră transcendența, că repudiază dubiile, meditând și narativizând cu aerul că nu-și pune întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pescarului care așteaptă pe mal. Se repetă, de asemenea, că există popoare întîrziate a căror evoluție s-a produs foarte lent, iar în aceeași țară, se obișnuiește să se insiste pe ritmul rapid al existenței din marile orașe în contrast cu micile burguri sau din regiunile industriale în contrast cu mediul rural. Să nu uităm totuși că grupurile comparate nu au nici aceeași natură, nici același gen de ocupații. Dar numai pentru că, în intervalul unei zile, locuitorii unui sat au mai puține ocazii să schimbe
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de glie, iar pentru un țăran liber, singurul mod de a scăpa de condiția servilă era să se facă admis într-o comunitate urbană. Condiția juridică a unui om depindea așadar de mediul unde locuia, la țară sau într-un burg. Regimul la care erau supuse diferitele părți ale pămîntului nu era același și, pe de altă parte, nu tuturor comunelor li se garantau, printr-o cartă, aceleași privilegii. S-a spus că Evul Mediu a fost epoca particularităților și, într-
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și el însuși erau informați totodată și asupra statutului său. Nu putem descrie funcționarea justiției și tot sistemul de taxe, înainte de ceea ce numim timpurile moderne, fără să coborîm în detaliile subdiviziunilor teritoriale 168: fiecare provincie în Anglia, fiecare comitat -, fiecare burg a avut, pentru mult timp, regim juridic și cutume proprii. Începînd cu această epocă, tribunalele regelui, de exemplu, încearcă să se substituie curților nobiliare, în Anglia, iar în Franța, odată cu Revoluția, toți cetățenii sînt egali în fața tribunalelor, precum și în ceea ce privește impozitele
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la Mikloș). Traducerea Claudiopolis are în vedere numele Claudius, dar nu al martirului, ci al împăratului roman. Forma cea mai veche, Castrum Clus (cu u deci), se opune derivării din magh. Kolozs (care are o), ca și traducerile germane Klusen burg, Klausenburg. Un latinesc *clusa, propus ca etimon, nu ar putea explica romî nescul Cluj (pentru că cl ar fi dat în romînă chi, ca în inclu do > închid, iar -sa ar fi dus la -să), nici maghiarul Kolozs (ci *Kuluzsa, *Kolozsa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
neinvestigat; + efect redus; ++ efect mediu; +++ efect foarte bun. Bb - Brevicoryne brassicae; Py - Phyllotreta spp.; Cq - Ceuthorrhynchus quadridens; MbMamestra brassicae; Pb - Pieris brassicae; PrPieris rapae; Pm - Plutella maculipennis; Db -Delia brassicae; Gg - Gryllotalpa gryllotalpa; Aa - Agriolimax agrestae. Musca minieră - Liriomyza trifolii Burg, ordinul Diptera, familia Agromyzidae Sin: Oscinis trifolii Burg.; Siriomyza alliovara Frieck. Răspândire. Este răspândită în Europa. În țara noastră se întâlnește în sere și solaria, accidental și în camp. A fost semnalată de Iacob N., în anul 1981. Descriere. Adultul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Bb - Brevicoryne brassicae; Py - Phyllotreta spp.; Cq - Ceuthorrhynchus quadridens; MbMamestra brassicae; Pb - Pieris brassicae; PrPieris rapae; Pm - Plutella maculipennis; Db -Delia brassicae; Gg - Gryllotalpa gryllotalpa; Aa - Agriolimax agrestae. Musca minieră - Liriomyza trifolii Burg, ordinul Diptera, familia Agromyzidae Sin: Oscinis trifolii Burg.; Siriomyza alliovara Frieck. Răspândire. Este răspândită în Europa. În țara noastră se întâlnește în sere și solaria, accidental și în camp. A fost semnalată de Iacob N., în anul 1981. Descriere. Adultul are 1,5 - 25 mm lungime, este negru
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la temperature sub 120 C, dar în aceste condiții nu se mai hrănesc și nu mai depun ouă. Oscar Minkenberg și Loop C. van Lenteren semnalează în anul 1986, un număr de 28 genuri și specii parasite la Liriomyza trifolii Burg. Importanța economic ce contribuie la reducerea populațiilor acestui dăunător sunt speciile Dacnusa sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ascunde, sub măștile blazării, egoismului, snobismului, aroganței pseudoaristocratice și indiferentismului civic ostentativ, un suflet generos. Ceva din proză a trecut și în teatrul pe care îl scrie V. Casa care a fugit prin ușă e o piesă cu atmosferă de burg bănățean, incluzând și o poezie specifică. Subiectul amintește de Citadela sfărâmată a lui Horia Lovinescu: o familie mic-burgheză traversează, în perioada postbelică, criza trecerii de la un tip de existență la altul. SCRIERI: Gheorghe Doja, București, 1944; Cinci dioptrii, Timișoara, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
și adesea alb, sugerarea stărilor sufletești prin obsesii cromatice. În producția lirică ulterioară, feericul se dezvoltă în fabulos, spațiul imaginarului se lărgește, iar în locul figurației de evantai apar motive de baladă, legendă sau roman cavaleresc. Peisajele sunt mai ales de burg medieval, cu turnuri învăluite uneori de cețuri nordice, bântuite de stafii. Cu timpul, gustul poetei pentru straniu, fantastic și exotic începe să fie concurat de un simț al realului, exprimat în versurile din volumul Călătorii (1946) prin visuri de cutreierare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
în RDG sau Nowa Huta în Polonia. Asemenea ansambluri sunt alipite unui oraș imperial cum e Cracovia sau unuia burghez ca Frankfurt-pe-Oder, unde se presupune că trebuie să facă uitat ceea ce le-a preexistat, ridicând în slăvi realizările socialismului. Vaste burguri rurale, care erau până atunci piețe agricole regionale, devin medii urbane dezvoltate. în douăzeci de ani, Sofia trece de 300 000 de locuitori, câți avea în 1939, la 1 000 000, Bucureștiul, de la 600 000 la 1 900 000, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian plouă obsedant, rece, dezolant, toamna e mohorîtă, tuberculoșii sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deschis oricăror posibilități: Oprit aici sub foșnitoarea barcă: Stejar sau flaut. Curcubeu sau rană Nu intru În cetate. Vară, iarnă. Trecură. Stau. Cetatea crește parcă. Un an. Alți ani. Afară sub coroana De frunze-aștept. Nu știu ce-aștept. Minune În burg? Un sînge nou va umple cana... Un soi de stoicism al celui ce așteaptă, fără prea multe iluzii, se instalează În ființa omului care se știe, În fond, vulnerabil și asaltat de incertitudini, pe cale de a fi chiar deposedat de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania cu sași care au fondat sau, după caz, refondat o serie de orașe (Orăștie, Sibiu, Brașov, Mediaș, Cluj, Sighișoara, Bistrița, Sebeș etc.). Dintre aceste burguri, se vor remarca în special cele apărute în lungul Carpaților (Brașov, Sibiu, Bistrița), care au exercitat o influență majoră asupra Moldovei și Munteniei. Prin amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amplasarea lor în vecinătatea trecătorilor din Carpați, aceste centre comercial meșteșugărești s-au situat pe o poziție defensivă din punct de vedere politico militar. În schimb, din perspectivă economică, au probat ofensivitate, valorificând oportunitatea proximității cu cele două Valahii. Dezvoltarea burgurilor în interiorul arcului carpatic a făcut, pentru o perioadă însemnată, ca viața de oraș să se concentreze în această zonă. Vestul Transilvaniei a rămas mult timp mai slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slab urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică mai mare Clujului 45, datorită poziționării sale relativ centrale. Orașul a fost folosit de Budapesta ca releu major de manifestare a influenței politice maghiare în detrimentul mult mai puternicelor burguri săsești. Pentru a mai dilua din tăria aspirațiilor Budapestei față de Transilvania, Viena a susținut episodic Sibiul drept capitală în dauna Clujului. În pofida concurenței, care a fost generată de diverse puteri, Clujul, Brașovul și Sibiul au rămas, până în perioada contemporană, principalele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să luăm în calcul doar vecinătatea lor cu Țara Făgărașului de unde s-a petrecut descălecatul dinastiei Basarabilor care a împlinit moștenirea politică lăsată de Seneslau. Totuși, să nu uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
respectiv vlahi, slavi sau turanici (Oradea, lângă Biharia; Cluj, probabil lângă Gilău; Cuvin, lângă Arad). Este, deci, fără noimă a spune că maghiarii nu au întâlnit pe nimeni atunci când au ajuns în Transilvania. Dacă, de regulă, în interiorul arcului carpatic, dezvoltarea burgurilor s-a reușit cu sprijinul coloniștilor sași, în exteriorul lui, maghiarii au înființat singuri orașe importante. Astfel, pe culoarul Someș Criș, au fost întemeiate Satu Mare (Sătmar) și Oradea, în timp ce pe axul Mureșului, a apărut Aradul. Cele trei orașe s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]