2,612 matches
-
cerere. Aceasta a dus la o creștere forțată a prețurilor activelor patrimoniale, deconectînd consumul de venitul disponibil. În S.U.A., cea mai importantă sursă de îmbogățire patrimonială a menajurilor o repre-zintă cîștigurile obținute din tranzacțiile imobiliare; a doua o reprezintă speculațiile bursiere. Aceasta poate fi o explicație a exploziei creditului care a dus la criza din vara anului 2007. Jumătate dintre proprietarii de case nu dețin decît 10% din valoarea acestora, într-o țară în care discrepanțele rămîn majore: jumătate dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de locuințe au fost confiscate într-o singură lună: iulie 2006, cifra depășind un milion pentru întregul an, cu 60% mai mult decît în 2005, iar pentru 2007 prevederea e de 2 milioane. Autorii apreciază că, în acest timp, pia-ța bursieră trece la un regim "cu înclinații deflaționiste", iar piața muncii cunoaște o dublare a ofertei globale de muncă, un excedent structural care vine din Asia. Aceasta duce la o scădere a salariilor, deci a cererii globale, de asemenea cu potențial
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
furnizoare de materii prime, a unor importante excedente comerciale și rezerve valutare, constituite cu precădere în dolari, le-a ajutat să cumpere masiv obligațiuni de stat, obligațiuni private și acțiuni pe piața americană, întreținînd febra speculativă, ceea ce a întreținut indici bursieri grăsuți pe Wall Street, l-a ajutat pe Bush să ducă războaie în Orient și să reducă impozitele, dar a dus deficitul extern american la cote fără precedent. Riscurile unor astfel de operațiuni și potențialul lor de contagiune au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
prevăzută de comentatori, printre care și de subsemnatul, încă din 2004, se poate spune că abia după respingerea de către Congresul american a planului de intervenție propus de președintele Bush ea s-a dezlănțuit cu adevărat. Vor urma falimente spectaculoase, căderi bursiere masive, degringoladă a cursurilor, inflație, șomaj etc. Înțeleg că se dorește curățarea siste-mului de "baronii escroci" și lacomi. Dar viciul e sistemic, astfel încît plecarea unora nu-i schimbă natura: vor rămîne în continuare destui speculatori, care o vor lua
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
țărilor condițiile de viață s-au îmbunătățit, totuși oamenii sunt din ce în ce mai neliniștiți, mai îngrijorați. Paradoxul este explicat prin creșterea incertitudinii generate de ulti-mele crize financiare și culminînd cu instabilitatea extremă de astăzi. Comportamentul aberant al sistemului bancar și al piețelor bursiere a generat un risc de criză sistemică. Guvernele au adoptat politici de relansare, deși mulți se în-doiesc de capacitatea lor de a rezolva situația. Pe de altă parte, și mecanismul de piață a demonstrat că nu poate garanta obținerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
au obținut profituri fabuloase operînd pe piața rusă. Prietenul nostru, marele filantrop George Soros, ar fi cîștigat se spune circa 20 mld. $ speculînd la "ruleta rusească". E adevărat că a și pierdut după propriile mărturisiri 2 mld. $. în momentul căderii bursiere din august 1998. În Rusia există aproape 2000 de bănci. Dintre acestea, cam 40% înregistrează pierderi masive. Cel mai grav pentru sistemul bancar rus nu e pierderea banilor, ci a încrederii. Clientela existentă se reorientează spre bănci mici și mijlocii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mondială. Societatea de hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Astfel încât, la o scară mai largă, noua etapă a capitalismului e structurată în principal pe acești doi actori principali: acționarul, pe de o parte, și consumatorul, de alta. Regele bursier și clientul suveran: această nouă configurație a puterilor se află la baza mutațiilor din economia mondializată. Din perspectiva primului pol, a sosit vremea cercetărilor sistematice în vederea creării unei valori cât mai ridicate pentru deținătorii de capital. Referitor la al doilea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
apariției unor ,,anomalii”. Interacțiunile dintre agenți în sistemele adaptive complexe sunt neliniare. În cazul piețelor de capital acest lucru este demonstrat de faptul că, în cazul interacțiunilor cauză-efect, anumite modificări mici produc rezultate exagerat de mari. Apariția crizelor și crahurilor bursiere este o dovadă a acestui lucru. În sfârșit, mecanismele feedback, care amplifică (bucle feedback pozitive) sau amortizează (bucle feedback negative) efectele care apar pe piețele de capital sunt cele care determină tendințele speculative pe aceste piețe. În condițiile în care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură complexă, fiind formată din piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața contractelor la termen, piața derivatelor, piața aurului și metalelor prețioase, piața obiectelor de artă, piața bursieră etc. Principalele sale conexiuni sunt reprezentate în figura 2.3. Piața de capital este o piață extrem de importantă, prin intermediul acesteia atrăgându-se fondurile disponibile în economie de la cei care dispun în exces de ele și orientându-le către cei care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în mod special pe baza unor performanțe stabilite prin regulamentul bursei de valori. Aceste companii sunt listate la bursă, adică cotațiile zilnice ale acțiunilor lor sunt afișate de bursa respectivă, iar pe baza acestora se calculează o serie de indici bursieri. Investitorii la bursă, dar și alți investitori din economie se orientează în deciziile de investiții pe care le iau după tendințele manifestate de indicatorii bursieri. Deși reprezintă doar un segment redus din numărul companiilor din economie (10-20%), companiile cotate la
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sunt afișate de bursa respectivă, iar pe baza acestora se calculează o serie de indici bursieri. Investitorii la bursă, dar și alți investitori din economie se orientează în deciziile de investiții pe care le iau după tendințele manifestate de indicatorii bursieri. Deși reprezintă doar un segment redus din numărul companiilor din economie (10-20%), companiile cotate la bursă reprezintă destul de fidel tendințele principale care se manifestă în acea economie, randamentele investițiilor în diferite tipuri de companii sau apariția unor volatilități cauzate de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
volatilități cauzate de influențele unor factori economici, sociali, politici etc. Investițiile în economie pot să crească sau să scadă corelat cu creșterea sau scăderea valorilor indicatorilor bursieri. De asemenea, tendința de economisire în economia reală este stimulată de o activitate bursieră favorabilă realizării unor investiții profitabile. 2.3.3. Piața valutară A treia piață importantă din structura pieței financiare este piață valutară \n Ca și celelalte piețe din structura pieței financiare, piața valutară este și ea structurată în piața spot și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu 30% sau mai mult. În plus, toate piețele importante din lume au scăzut substanțial în aceeași lună, ceea ce este în sine un fapt excepțional, care contrastează cu corelațiile modeste obișnuite ale rentabilității dintre Țări și cu faptul că piețele bursiere din întreaga lume sunt uimitor de diverse în cadrul organizației lor. În unitățile de monedă locală, declinul minim a fost înregistrat în Austria (-11,4%), iar cel maxim a fost în Hong Kong (- 45,8%). Din 23 de Țări industriale majore (Australia
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
utilizau programul de tranzacționare, de asemenea, s-au prăbușit, unele cu pierderi chiar mai grave decât piața americană; valorile mobiliare derivate: Contractele futures pe indici și valorile mobiliare derivate sunt considerate cauzele pentru creșterea variabilității, riscului și incertitudinii de pe piețele bursiere din SUA. Cu toate acestea, nici una dintre aceste tehnici sau practici nu a existat în ultimele scăderi bruște de piață din anii 1914, 1929 și 1962; lipsa de lichiditate: Fluxul mare de ordine de vânzare nu a putut fi digerat
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acțiuni de care vânzătorii au vrut să scape la anumite prețuri. Această lipsă de lichiditate ar fi putut avea un efect semnificativ asupra scăderii prețurilor, deoarece investitorii au supraestimat valoarea de lichiditate. Cu toate acestea, știrile negative despre lichiditatea piețelor bursiere nu poate explica de ce atât de mulți oameni au decis să-și vândă acțiunile, în același timp; deficitul comercial și deficitul bugetar: În al treilea trimestru din anul 1987 s-a înregistrat cel mai mare deficit comercial din SUA, din
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
să creadă că aceste deficite ar putea duce la o scădere a acțiunilor americane, comparativ cu valorile mobiliare străine. Cu toate acestea, în cazul în care marele deficit bugetar american a fost cauza, de ce s-au prăbușit și alte piețe bursiere din alte Țări? În cazul în care modificări neașteptate ale deficitului comercial sunt o veste proastă pentru o anumită Țară, ar trebui să fie o veste bună pentru partenerii ei comerciali; supraevaluarea: Mulți analiști sunt de acord că prețurile acțiunilor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
elementele de activ și de pasiv) este transmis În totalitate societății absorbante (Sherman și Hart, 2006, p. 11). Stabilirea parității de schimb rezultă În urma negocierii dintre diferitele părți, În baza criteriilor ce indică valoarea economică relativă <footnote Aceasta reprezintă valoarea bursieră a societății sau valoarea ce rezultă În urma aplicării uneia dintre metodele tradiționale de evaluare. footnote> a celor două societăți implicate. Paritatea se estimează, de obicei, În funcție de anumite criterii, precum: cursul bursier, criterii de rentabilitate și capacitate de Îndatorare, activul net
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
ce indică valoarea economică relativă <footnote Aceasta reprezintă valoarea bursieră a societății sau valoarea ce rezultă În urma aplicării uneia dintre metodele tradiționale de evaluare. footnote> a celor două societăți implicate. Paritatea se estimează, de obicei, În funcție de anumite criterii, precum: cursul bursier, criterii de rentabilitate și capacitate de Îndatorare, activul net contabil, previziuni actualizate ale fluxurilor viitoare de trezorerie (Meier și Schier, 2006, p. 78). În practică, fuziunile prin crearea unei noi societăți sunt mult mai puțin răspândite decât fuziunile prin absorbție
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
sunt similare cu cele de la achizițiile integrale, mai ales dacă pe „hârtie” acționarii firmei achiziționate vor deveni acționari ai noii firme rezultate În urma fuziunii. Astfel, vorbim de fuziune Între egali atunci când Întreprinderile care fuzionează sunt comparabile În termeni de capitalizare bursieră, cifră de afaceri, profitabilitate și poziție pe piață (DePamphilis, 2010, p. 18; Bancel și Duval-Hamel, 2008, p. 87). În practică, există puține fuziuni Între egali care să respecte principiile acestei operațiuni. Mai devreme sau mai târziu, una dintre părți preia
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pe termen lung, creșterea internă se dovedește mai rentabilă decât creșterea externă prin fuziune sau achiziție (Dickerson et al., 1997). O altă modalitate de măsurare a performanței operațiunilor de fuziuni și achiziții vizează analiza impactului acestor operațiuni asupra evoluției cursului bursier al acțiunilor companiei țintă și ale achizitorului. Această abordare este fondată pe ipoteza eficienței piețelor și presupune că piața anticipează imediat efectele operațiunii de creștere externă prin fuziuni sau achiziții, chiar din momentul anunțării operațiunii, iar efectele așteptate În privința creării
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
nu sunt nici regulate nici previzibile, se pot totuși pune În evidență condițiile care le favorizează. Fenomenul fuziunilor și achizițiilor s-a dezvoltat Întotdeauna În medii economice și tehnologice În schimbare, dar a fost asociat și cu aspecte precum: euforie bursieră, rate scăzute ale dobânzii, primă de risc scăzută pe piața acțiunilor, care au avut un impact favorabil asupra numărului de tranzacții (Ceddaha, 2007, p. 16). Depamphilis (2010, p. 16) susține, de asemenea, că toate valurile de fuziuni și achiziții au
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
economiei, ceea ce poate determina o intensificare a activității de fuziuni și achiziții, iar pe de altă parte, perioadele de recesiune sunt propice restructurărilor, care pot lua forma fuziunilor și achizițiilor. Fuziunile și achizițiile se derulează, de asemenea, În contextul creșterii bursiere. Nelson (1959) a arătat că fuziunile și achizițiile sunt concentrate În timp, că acestea tind să se grupeze pe parcursul perioadelor de creștere a piețelor bursiere și că modalitatea de plată este reprezentată, În general, de titluri. Practic, anticiparea unei creșteri
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
lua forma fuziunilor și achizițiilor. Fuziunile și achizițiile se derulează, de asemenea, În contextul creșterii bursiere. Nelson (1959) a arătat că fuziunile și achizițiile sunt concentrate În timp, că acestea tind să se grupeze pe parcursul perioadelor de creștere a piețelor bursiere și că modalitatea de plată este reprezentată, În general, de titluri. Practic, anticiparea unei creșteri viitoare a prețurilor acțiunilor poate determina Întreprinderile să realizeze fuziuni sau achiziții, În speranța obținerii unor câștiguri mai mari. Perioadele de euforie bursieră sunt propice
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a piețelor bursiere și că modalitatea de plată este reprezentată, În general, de titluri. Practic, anticiparea unei creșteri viitoare a prețurilor acțiunilor poate determina Întreprinderile să realizeze fuziuni sau achiziții, În speranța obținerii unor câștiguri mai mari. Perioadele de euforie bursieră sunt propice finanțării operațiunilor prin titluri, prin majorări ale capitalului, după cum au arătat și Andrade et al. (2001). Deschiderea economică poate fi un factor relevant atunci când vine vorba de activitatea de fuziuni și achiziții. După cum a precizat și Nakamura (2004
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
fuziuni și achiziții. După cum a precizat și Nakamura (2004), creșterea gradului de deschidere a economiei se reflectă În noi oportunități de afaceri pentru investitorii străini. De asemenea, pe lângă efectul pozitiv pe care Îl are scăderea ratelor dobânzii și creșterea indicilor bursieri asupra fuziunilor și achizițiilor, Kamaly (2007) a pus În evidență și influența semnificativă a gradului de deschidere a economiei asupra operațiunilor de concentrare. Influența ratei dobânzilor asupra activității de fuziuni și achiziții este evidențiată În numeroase studii. Astfel, Melicher et
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]