3,179 matches
-
de băț, după priceperea și simțul artistic al fiecăreia.Pe la vreo doi-trei ani, când această lume de basm mi-a pătruns în suflet prin ferestrele ochilor mari și mirați, în acea vreme de sfârșit de decembrie, eram amețit de parfumul busuiocului, de sclipirea betelii, de clinchetul clopoțeilor, dangătul tălăngilor, pocnetele bicelor, țăcănitul caprelor, hârâitul buhaiului și hăulitul acelor voci argintii, misterioase, izvorâte din ... XIV. SCUZAȚI, CĂ MOR!, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016. Scuzați, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
era închisă. Pregetase un moment, ca și cum nu îndrăznea să intre, dar apoi trase aer în piept și apăsă pe mâner. În tinda întunecoasă domnea un aer închis de casă nelocuită. Nu mirosea urât, dimpotrivă, se simțea o aromă slabă de busuioc, amestecată cu o urmă de scorțișoară. Înaintaseră apoi spre camera unde Calistrat obișnuia să stea. Și acolo ușa era închisă, probabil că la plecare polițiștii se asiguraseră că totul este încuiat și în ordine. Oprindu-se în mijlocul încăperii, Cristian privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care voia să-și întemeieze o familie și nu voia să stea la un loc cu părinții. Când scheletul casei era gata, pe vârful acoperișului, la îmbinarea căpriorilor așezați pe costoroabe, se punea o cruce de lemn cu buchete de busuioc. Era încheiată o primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În interior casa din bârne era lutuită, mai întâi erau astupate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-l iei, trebuie numai să știi ce să faci cu el, nu-l vreau!, calul cabrează nervos, tot ridică un picior, apoi altul, preotul, de-abia acuma îl vede, e un preot acolo, ridică mâna dreaptă și îi stropește cu busuiocul greu de apă sfințită, aghiazma mare, toți caii zvâcnesc, flăcăii chiuie, doar armăsarul lui stă pe loc, nu pleacă, mâinile lui țin hățurile strâns și nu îi dau voie. Rămâne pe câmpia goală, fără nimeni, pe calul transpirat. Drept, aprig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
iar toamna Elena Marin Alexe Coboară iar toamna pe ulița mea, Cu pasul ușor legănat, Cad frunze uscate-n lucire de stea Prin griul din nori alungat. În aer arome îmbie la joc, Tacit invită pământul, Iar turtele coapte miros busuioc, Iarba-și bocește veșmântul. E-un aer plăcut, amalgam de culori Și vântul colindă voios, Când raze de soare tiptil cad pe flori, El suflu-și ascunde milos. Sub vișin, pe bancă, mă-așez suspinând, Durerea o simt tot mai
Coboar? iar toamna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83374_a_84699]
-
beethoven a surzit de-atât auzit de-atâta dor pot să-mi iau zbor spre altundeva unde-i casa mea cu silabe de miere mă cheamă-n tăcere un loc ce-nseamnă acasă aștept să m-ademenească o cameră cu busuioc la grindă și cu gutuie în fereastră să mi se zăvorască și culisele să nu mi se fure cumva visele dar oriunde umblând adorm în casa mea din gând iar dacă iau mai bine seama în glasul cu care mă
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
e să plângi în limba ta! ce bine e să facem nunți ca-n basme când are cine binecuvânta prin viață ponegrita de fantasme. și când o fi să fiu vultur bătrân și o să zbor la Doamne-miluiește, femeia mea - cu busuioc în sân, să mă jelească tristă ... românește. 11 august, 2013 - Montreal. Mare adunare națională de Ziua Limbii Române la Sfinxul din Bucegi Ziua Limbii Române este sărbătorită, anul acesta, în condiții cu totul speciale, având loc o serie de manifestări
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
des Affaire Internationales, MEC, Fundația și Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir”, Iași; inclus în 9 dicționare internaționale și 5 „Who's Who”. Hobby-uri: colecționar de carte rară și cu dedicații ale personalităților. DICȚIONARUL SCRIITORILOR ȘI PUBLICIȘTILOR IEȘENI IAȘI, 2009 (Nicolae Busuioc) • Marinescu Constantin, n. 8 martie 1928; prof. univ., eseist și publicist. • Membru al Academiei Oamenilor de Știință (1967) • Membru al Academiei de Științe Medicale (1997) • Membru de onoare al Academiei de Științe din R. Moldova (2006) • Membru al Academiei Internaționale
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Predoiu Traian lângă patul de la sobă, cel îngust, de lângă fereastră. Corpul îi era învelit cu o pătură de lână, ponosită. Tremura ca varga, cuprins de frisoane. Popa Rădulescu Ilie se ruga pentru izbăvirea păcatelor lui, și îmuind o crenguță de busuioc în aghiasma din găletușă, i-a stropit fața, și a-chiat cu vocea stinsă. - Iartă-l Doamne, și dă-i dezlegarea Ta!... Andrei abia a reușit să deschidă gura ca să-i spună preotului, cu ultimile pâlpâiri ale sufletului, care ieșeau din
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
pe aceste plaiuri Sfinți stăteau cu noi la masă, Tot ținând orânduiala Ce ni-i dată în păstrare, Mai serveau cu noi bucate Și cinsteau vin din ulcioare, Cică, pe acele vremuri, Tot creștinu-avea pereche Și purtau soț și soție Busuiocul la ureche. Și erau legați de inimi Cu fir roș de mărțișor Și treceau prin ale vieții Tot șăgalnic și ușor. Îți era mai mare dragul Să privești ( cum spun cei vechi) Lumea potrivindu-și mersul Tot perechi, după perechi
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie mai toate poemele:Pe podium timpul,triumfător și râzând/ Pe culoarul cu vise Eu,o umbră de rând.(Concurență neloială),sau Ea arde-n foc/Din lumea ei,cu iz de busuioc.( Mama). Se vede că poetul conectează poemul la o tensiune înaltă și lăsându-se străbătut de curenții trăirilor intense, la limita dintre agonia fantastă și vibrația interioară, ne face să fim electrocutați decel mai frumos păcat, am citat din poemul
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Storin, Nicolae Niță, Dumitru Popescu Chiseleț, Ion Rus, Corina Brăneanu, Ion Lotreanu, Sașa Georgescu, Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu, Teodora Popa Mazilu, Eugen Patriche, Claudia Deleanu, Gh. E. Marian, Viorel Cosma, Lidia Danciu, Dumitru Nicolae, Crenguța Roșu, Liliana Ștefan, Florin Busuioc, Cătălin Crișan, Stelian Filip, Andreea Andrei, Viorela Filip, Marian Stere, George Popovici... Azi a terminat Oana Georgescu, de scris o carte despre compozitorul născut pe 12 mai 1934 la Sicold, în Harghita, și sorbind melancolia și mirajul sătesc de la Siclod
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
din propriul său parcurs ontologic: „Trec pragul de lemn al casei părintești și devin din nou tânăr ca în basme. Văd abecedarul și resimt fericiții ani ai copilăriei. (...) Intru în dormitorul cu mobilă din lemn de brad, unde atârnă oglinda, busuiocul. Lingura de lemn reușește să-mi redea și gustul bunătăților gătite de mama. Bucățica de pământ, locul de veci a celor dragi, care continuă să trăiască în inima mea.” Poeticitatea creațiilor lui George Goldhammer prezintă o singularitate, care se confundă
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
știi să o cauți, fiindcă articolul cu pricina e aciuat pe rafturile altor raioane, ca orice obiect, cum ar fi lectura, care nu se mai prea trece. Găsești răbdarea pe rafturi, alături de piper, de enibahar, de scorțișoară, de cuișoare, de busuioc, de ghimbir, de boia de ardei sau de alte mirodenii, înghesuită și ambalată în pungulițe demodate. Ai zice că ori aprovizionarea cu așa ceva se făcuse încă de pe vremea ailaltă, ori că marfa pur și simplu, e trecută de termen și
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Acasa > Stihuri > Momente > TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când cobor prin viile coapte un dor m-atinge în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii să treacă munții, vor face un popas și la noi. Referință Bibliografică: Toamnă cu miros de busuioc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii să treacă munții, vor face un popas și la noi. Referință Bibliografică: Toamnă cu miros de busuioc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
IUBITE! Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TE-AȘTEPT CU DRAG, IUBITE! În tresăriri de maci te-aștept cu drag, iubite, Dorind s-apari în cale pe-un fir de busuioc Să-mi cumperi pe un zâmbet speranțele dorite Purtând suav în suflet trifoiul cu noroc. Sosi-vei tu în taină atunci când va fi scris Cu clipele sublime și dorul cel flămând Pe flori înrourate, clădind un paradis, În straiele iubirii
TE-AȘTEPT CU DRAG, IUBITE! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362300_a_363629]
-
Chiar, nu am mai stat de vorbă de ceva vreme cu coana preoteasă. Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de bunica Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
așează cele trei ursitori, când sosesc a treia zi, la miezul nopții, pentru a hotărî soarta copilului. În mijlocul mesei se pune o azimă unsă cu miere, inscripționată cu trei cruci, făcută de o fată curată. Se mai pun: trei cepe, busuioc, sare, zahăr, pâine, vin, bani, pânză, lână, ștergar, carte, culori, creion... Pentru cele trei ursitori, sunt diferite interpretări: Cea mare, Ursitoarea, de găsește copilul vesel, înseamnă că are viață lungă.Toarce firul vieții. Ursitoarea mijlocie, Soarta,hotărăște ca tot ce
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]