1,121 matches
-
avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la Alexandru cel Bun. La 3 septembrie 1473, domnul dăruia Putnei “morile noastre proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin în fiecare an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
document că satul va avea de la domnie “mare scutire și mare slobozie pe cinci ani” și „să nu dea nici iliș nici podvoadă, nici posadă nici jold și nici la cetate să nu lucreze și nici la mori și nici buți să nu care și nici fân să nu cosească și nici vreo altă dare sau slujbă a noastră să nu aibă”. Pârcălabii de la Neamț și staroștii din acel ținut, „nici globnicii, nici pripășarii, nici osluharii și nici gonitorii pe urma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
O lac mărețe, adu - ți aminte Cu ce plăcere pluteam pe tine; Ce fericire! cugete sfinte Undele tale ațâță 'n mine, Grijă, necazuri le uităm toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de țânțari ". Dragele mele nevinovate, Copile tinere de grații pline, De la voi iată, că plec departe De-acum în pace sînteți cu mine. Galant al vostru, gelos, fierbinte, Deși - alt nimica n-am câștigat, Dar totdeauna îmi vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura meserie a poporului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știu să facă câștiguri însemnate din poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să frecventeze cluburile de gay. — Documentare, zicea. — Poți să vii cu mine, îmi zicea, dar să nu stai prea aproape, nu vreau să las o impresie greșită. După Utah, Brandy l-a transformat pe Hewlett Packard în Harper Collins la Bute. Acolo-n Montana, am închiriat un Ford Probe și Harper a condus cu mine strivită pe bancheta din spate, și din când în când Harper zicea: — Mergem cu o sută optzeci la oră. Brandy și cu mine, noi ridicam din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe bărbătești groase și lungi cât jumătate din cozile sapelor. Apa era puțină și se termina repede pentru că tractoristul care pleca la fermă cu țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
facă drumul acela. În fiecare dintre călătorii, se lăuda el, Își făcea timp s-o călărească Îndelung și istovitor pe nărăvașă, care cu greu se lăsa potolită și care iute Își revenea din sfârșeala de după Împreunare. De câte ori se Întorcea cu butea, tractoristul avea grijă să le vestească de departe, prin semne, celorlalți că Încă o dată se dovedise bărbat și domolise, chiar și vremelnic, pornirile de iapă nărăvașă și-n călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din limbajul caracteristic unei competiții de box. Se face referire la categoriile existente în aceste competiții prin substantivizarea adjectivului (grea, supergrea, mijlocie, supermijocie etc.): Invitat de onoare al galei de la Saturn va fi campionul nord-american la supermijlocie și semigrea, Lucian Bute, aflat în aceste zile în țară. Într-o altă competiție, cea de gimnastică, secțiunile de concurs sunt redate tot prin elipsa substantivului: Delegația română n-a mai reușit decât alte două medalii, una de argint, prin S. I. la bârnă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
cer59. Pierre Authié continuă să profeseze fantaziasmul bogomil: Cristos nu a fost niciodată „adumbrit” de ceva atît de abject ca pîntecele unei femei 60. Conceptul de „adumbrire” este astfel explicat de preotul din Montaillou: „Așa cum un om aflat Într-o bute stă În umbra acesteia #umbra, de unde adumbrare## fără a primi nimic de la ea, ci este numai conținut Înăuntrul ei, tot astfel Cristos a locuit În Fecioara Maria fără a lua nimic de la ea și s-a aflat În ea numai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
loc în care rândunelele își fac cuiburile în crăpăturile crenelurilor. În interior domnesc curățenia, protecția, căldura, abundența, bogăția, hrana, ordinea și regularitatea, sănătatea și pofta de mâncare, munca și pietatea. În odăi tapiseriile apărau de frig; scrinurile gemeau de rufărie, buțile cu vin se îngrămădeau în pivnițe, iar sipetele de stejar trosneau de greutatea sacilor cu arginți"378*. Nașterea lui Iulian prilejuiește o sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se ospătară cu cele mai rare
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fost arestat, Împreună cu fiul său, iar familia, din fruntașă În sat, a rămas muritoare de foame. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, țăranul român Își Încheie calvarul mai degrabă, familia a aflat târziu că a fost Împușcat. La Butea, județul Iași, tot În ziua de 6 august 1949, se adună trei mii de săteni și protestează Împotriva măsurilor luate contra lor. A fost adusă armata, tunuri, o tanchetă, chiar un avion care survolează zona pentru intimidare. Aici nu s-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
domnit "oarecând" peste Moldova, în trei pivnițe îngropate în niște dealuri aflate în apropierea Siretului; oamenii sapă trei zile și trei nopți, găsesc trei uși de fier, pe care cu greu reușesc să le deschidă și găsesc "o mulțime de buți" "pline de aur lucitor ca fața soarelui". Însă un izvor iscat "pe neașteptate" umple pivnițele cu apă, care crește direct proporțional cu eforturile săpătorilor de a goli pivnițele. După săptămâni de muncă zadarnică își dau seama că izvorul de apă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
documentară Prima mențiune documentară despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Poiana, locul de veci al Doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, el va da pricaz ca schimnic ilor de aici, pentru cele liturgice și cinstirea sfinților din hram, să li se dăruiască în fiecare an „din desetina noastră” 6 buți de vin de l a Hârlău sau de la Cotnari. Vin apoi mărturiile lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, care zugrăvește în opera sa vinuri le de ai ci, lăsândule faima în istoriografie: „ca cel mai nobil vin, străinilor încă necunoscut, căci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Să verse dintre cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz, Odihna multă-i lăudată La cel chefliu, la cel viteaz. Când de mănușa lungii sabii Mă rezimam
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el să rămână Ori cât ar mai sta în vase, or cât ar fi din vechi Așa băutură aleasă, plăcută, gustoasă, bună Ea zânelor băutură ele-ntâi a măestrit. Apoi de la ori ce vie, zeci de cară se încarcă Cu buți lungi antale scurte, saci cu miile d e nuci Câte-o putină și două, așezate n chilna largă De acea poamă coarnă albă, gratis date când te d uci. S-a duceau prin toată țara și se-nprăștie n orașe Mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
celui mare de la curtea domnească, lucrate de locuitorii satelor sau ai mănăstirilor, executați de comișei, trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la Grigori Vodă, ca să meargă la Nistru să ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1816 episcopul Meletie se jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului, iar Scarlat Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca Episcopia să ia „câte 20 parale de butea de rachiu sau horilcă, și câte 10 parale de vasul cu vin, de la toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi drepte, să se facă măsurătura dreaptă". Cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de comunități diferite. Scrisorile adresate lui Lorenzo și păstrate în arhiva de' Medici au fost trimise de un total de 125 de comunități. Printre cele 79 de comunități noi se găsea un grup mare de comune mici și mijloci, incluzând Buți, Caprese, Carmignano, Castrocaro, Fauglia, Foiano, Lari, Livorno, Modigliana, Montevarchi, Poggibonsi, Terranuova, Vicchio și Vinci care au inițiat o corespondență cu de' Medici. Lorenzo a fost și primul din familia sa care a primit scrisori de la sindicii zonelor extraurbane, numite cortine
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]